X, 7-9, 2008

BULETINUL
INSTITUTULUI ROMÂN
DE
GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
„SEVER ZOTTA“
 
 
X, 7-9
Iaşi
25. IX. 2008
 
 
Foloase şi ponoase…
 
Buletinul nostru se află în pragul împlinirii vârstei de zece ani – aceeaşi vârstă pe care o va împlini, în ianuarie 2009, însuşi Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”. Nu ştiu ce cantitate de informaţie s-a adunat în micile sale pagini. Însă, din când în când, unii membri ai societăţii noastre îmi transmit, cu oarecare uimire, ce lucruri interesante sau neaşteptate au citit în aceste pagini. Am aflat, astfel, că, publicând rezumatele comunicărilor citite în şedinţele lunare ale Filialei Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, Buletinul face un serviciu important cunoaşterii ştiinţifice (şi, adaug, prezervă, în acelaşi timp, unele priorităţi). Tot aşa am aflat ce importanţă deosebită are mica rubrică de simple semnalări bibliografice (fără evaluări critice şi discuţii erudite), într-o vreme când este din ce în ce mai greu să te ţii la curent cu ceea ce se publică în domeniul care te interesează. Dar sunt aşa de multe faptele care trebuie consemnate (chiar şi fără să fie citite de destinatarii Buletinului …), încât păstrarea tuturor rubricilor de folos devine, uneori, imposibilă şi trebuie să accept ponosul, suprimând (amânând) câte ceva. Aşa se face că rubrica de informare bibliografică nu şi-a mai găsit locul de un an întreg. Reluând-o (din numărul viitor), voi încerca să regăsesc folosul – în folosul tuturora.
Ştefan S. Gorovei
 
 
Şedinţele Comitetului Director
 
Şedinţa din 8 iulie 2008. În legătură cu criteriile pentru prima atribuire a premiului „Sever Zotta” – fondat la 15 mai 2007, în urma aflării testamentului lui Sever Zotta (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2007, p.11 şi 7–9/2007, p.1–2) – d-l Ştefan S. Gorovei a transmis unele consideraţii, cerând membrilor Comitetului Director să reflecteze asupra lor şi să propună îmbunătăţiri şi completări. Fiind vorba de prima atribuire a acestui premiu, art.2 din Regulamentul premiilor (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2007, p.4–6) se poate aplica numai prin litera c, care prevede acordarea pentru „întreaga activitate în domeniul stabilit pentru fiecare premiu”. Pe de altă parte, testamentul lui Sever Zotta face trimitere specială la genealogia naţională („pentru cea mai bună lucrare de genealogie, cu preferinţă naţională”). Trebuie, deci, să se stabilească ce înseamnă „întreaga activitate” şi cum se defineşte aceasta prin raportare la genealogia naţională („cu preferinţă naţională”). D-l Gorovei a susţinut că „întreaga activitate în domeniu” nu este sinonim cu „opera omnia”. De aceea, în cazul formulării unei propuneri pentru atribuirea premiului ar trebui să se aibă să se aibă în vedere următoarele: (1) opera scrisă a celui propus şi valoarea ei ştiinţifică; dacă este o operă de strictă genealogie, sau vizează domenii mai largi, precum istoria politică, istoria socială, istoria culturală etc., aşa cum a fost concepută genealogia de Sever Zotta în 1912–1913; (2) receptarea acestei opere în istoriografia românească, folosirea rezultatelor ei în studiile istorice româneşti; (3) influenţa pe care această operă a exercitat-o în cercetarea ştiinţifică din domeniul istoriei româneşti;
(4) contribuţia celui propus la organizarea şi valorificarea cercetărilor genealogice, precum şi la răspândirea informaţiilor despre ştiinţa genealogică, la transformarea acesteia în sensul prevăzut de Sever Zotta încă din 1912–1913.
S-a discutat, de asemeni, pe marginea propunerilor de refacere a sumarelor revistei „Arhiva Genealogică” aferente anilor 2001–2006. Administratorul-Delegat a pledat din nou pentru ca volumul aferent anului 2007 să fie deschis şi versiunilor româneşti ale comunicărilor prezentate de membrii Institutului la Colocviul Internaţional de Genealogie din mai 2007 – fireşte, dacă autorii înşişi vor dori acest lucru. Volumul aferent anului 2008 ar trebui să cuprindă comunicările prezentate la al XIV-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (mai 2008). În ambele volume vor trebui incluse şi comunicările prezentate în şedinţele CNHGS-I din anii academici 2006–2007 şi, respectiv, 2007–2008. Stabilirea sumarelor volumelor anterioare, necesitând reeşalonarea unor materiale, trebuie să pornească de la aceste două ultime volume.
Şedinţa din 12 august 2008. În continuarea discuţiei din şedinţa anterioară, s-au prezentat două propuneri pentru sumarele anilor 2001–2006 ai revistei „Arhiva Genealogică”, în funcţie de repartizarea materialelor de la Congresele de Genealogie şi Heraldică din 2001 şi 2003. Câtă vreme congresele au fost anuale, actele s-au publicat în volumul aferent anului următor. Pentru anii 2001 şi 2003, poate fi urmată această regulă sau, din contra, se poate extinde şi asupra lor ceea ce s-a stabilit pentru anii 2007 şi 2008. S-au analizat avantajele ambelor formule, cea de-a doua apărând mai echilibrată şi în perspectiva anilor viitori. Ca urmare, s-a propus ca anii 2002 şi 2006 să fie în întregime ocupaţi de comunicările prezentate în şedinţele CNHGS-I în anii academici 1998/1999 – 2001/2002 şi, respectiv, 2002/2003 – 2005/2006. Volumul aferent anului 2004 va cuprinde contribuţii diverse, iar volumul aferent anului 2005 – o primă parte din lucrările postume aflate în arhiva Institutului „Zotta”. Astfel, volumele anilor 2001–2006 ar putea fi pregătite independent unul de altul şi tipărite în funcţie de definitivarea lor, ceea ce – se speră – va facilita recuperarea întârzierii.
Pentru simplificarea activităţilor administrative, s-a decis ca d-l Mihai-Bogdan Atanasiu să îndeplinească unele atribuţii ale secretariatului, participând astfel ca invitat permanent la şedinţele Comitetului Director. La propunerea Administratorului-Delegat, Comitetul Director a decis ca d-l Atanasiu să fie a doua persoană cu împuternicirea de a ridica toate trimiterile poştale (scrisori simple şi recomandate, colete şi mandate poştale sau telegrafice) sosite pe adresa Institutului „Sever Zotta” la căsuţa poştală a acestuia.
Şedinţa din 16 septembrie 2008. La primul punct al ordinii de zi au figurat problemele financiare. Administratorul-Delegat a prezentat situaţia conturilor din bancă, arătând că după ultima refacere a depozitului, în luna mai, acesta a crescut cu aproape 2,100 RON prin dobânzile obţinute. Sumele de care Institutul dispune la această dată totalizează circa 93,000 RON. În ceea ce priveşte sursele de venituri, capitolul cotizaţii este încă neacoperit la nivelul trimestrului III. Mai sunt, de asemenea, câteva contracte executate, dar încă neonorate de beneficiari.
Al doilea punct al ordinii de zi a avut ca subiect publicaţiile. S-a consemnat cu satisfacţie lichidarea restanţei în ceea ce priveşte Buletinul IRGH, rămânând să se alcătuiască numărul 7–12/2004, cu indicele primilor cinci ani; în chip similar, se va avea în vedere alcătuirea unui asemenea indice şi pentru următorii cinci ani (eventual, într-un număr special, la sfârşitul anului 2009). În ceea ce priveşte revista „Arhiva Genealogică”, există posibilitatea ca, până la sfârşitul anului, să apară două numere, şi anume VII (XII), 2000 şi un volum anastatic, cuprinzând cele cinci grupaje găzduite, în anii 1989–1993, sub acelaşi titlu, în Anuarul Institutului „A. D. Xenopol”. Cu acesta din urmă, tot ceea ce a apărut sub numele revistei lui Sever Zotta, în 1912–1913 şi 1989–1993, va fi adunat în volume, la îndemâna cercetătorilor. În legătură tot cu publicaţiile, s-a reluat discuţia relativă la reeşalonarea materialelor, conchizându-se că formula apariţiilor neconsecutive – cu toate inconvenientele semnalate şi analizate – prezintă, totuşi, cele mai însemnate avantaje din punctul de vedere al eficienţei. Ca atare, s-au stabilit în chip definitiv sumarele anilor 2001–2008 şi s-a recomandat publicarea acestor sumare (inclusiv al volumului pentru anul 2000). Lucrările pregătitoare pentru volumele anilor 2007 şi 2008 au fost încredinţate d-lui Mihai-Bogdan Atanasiu. În ceea ce priveşte revista HERB, sunt restante volumele aferente anilor 2000–2007.
S-au prezentat informări cu privire la alte lucrări propuse spre publicare sub egida şi în seriile Institutului „Zotta”; între acestea, se află ediţia documentelor din colecţia d-lui Sandu Miclescu, a cărei realizare trebuie să revină d-lor Petronel Zahariuc şi Lucian-Valeriu Lefter (cf. Buletinul IRGH, 10–12/2007, p.3). Administratorul-Delegat a informat Comitetul Director cu privire la oferta d-nei Maria Ioana Miclescu (născută Flondor) de a sprijini material editarea amintirilor lui Iancu Zotta, după al căror manuscris d-l Andrei Zotta a dăruit Institutului o copie xerox; editarea acestor însemnări ar fi şi un delicat omagiu adus memoriei lui Sever Zotta.
În urma propunerilor formulate de unii dintre membrii Comitetului Director, s-au definitivat criteriile care trebuie avute în vedere pentru prima atribuire a premiului „Sever Zotta”; astfel, la primul punct se va adăuga prosopografia şi sintagma domenii conexe; la ultimul punct, se va avea în vedere şi propagarea interesului pentru genealogie (şi a cunoştinţelor despre această ştiinţă) prin cursuri, conferinţe, articole în presă. Un criteriu separat îl va constitui acceptarea în societăţi similare din străinătate şi în organizaţii internaţionale.
S-a luat în discuţie şi organizarea site-ului Institutului „Zotta”, dar, din lipsă de timp, această discuţie a trebuit amânată pentru o întrunire viitoare.
 
 
Studii de genealogie şi heraldică (III)
 
Consemnarea tipăririi unora dintre comunicările prezentate în şedinţele CNHGS-I sau în Congresele de Genealogie şi Heraldică de la Iaşi în paginile diverselor publicaţii româneşti este deja o tradiţie pentru acest Buletin1. Regretând că nu întotdeauna autorii menţionează prima utilizare a textului (sau destinaţia lui iniţială, în cazul când a fost doar înscris în programul unui Congres, fără a mai fi fost prezentat acolo), rămâne, totuşi, bucuria de a vedea că iniţiative şi sugestii ieşene au putut rodi, generând lucrări valoroase şi folositoare2. (Şt.S.G.)
 
Ştefan Andreescu, O sentinţă politică a lui Matei Basarab, în idem, Perspective medievale, Bucureşti, 2002, p.156–171 [= Congres X, 1999]
Idem, Un vlăstar genovez printre boierii Moldovei ?, în idem, Din istoria Mării Negre (Genovezi, români şi tătari în spaţiul pontic în secolele XIV–XVII), Bucureşti, 2001, p.302–305 [= Congres XI, 2001]
 
Mihai-Bogdan Atanasiu, Cartea în familia Cantacuzinilor moldoveni, în „Opţiuni istoriografice”, VIII, 2007, 1, p.96–105 [= CNHGS-I, 16 mai 2006]
Idem, Patrimoniul heraldic în familia Cantacuzinilor moldoveni, în „Opţiuni istoriografice”, VII, 2006, 2, p.98–107 [= CNHGS-I, 14 noiembrie 2006]
 
Paul Cernovodeanu, Studiu introductiv la Cronograf tradus din greceşte de Pătraşco Danovici, ed. Gabriel Ştrempel, I, Bucureşti, 1998 (apărut în 1999), p.XLIII–XLVII [= Tălmăcirea cronografului logofătului Pătraşco Danovici în lumina genealogiei, Congres X, 19993]
Idem, The Cosmopolitan World of the Levantine Dragomans of Constantinople (Eighteenth – Nineteenth Centuries), în „Historical Yearbook” (Institutul de Istorie „N. Iorga”, Bucureşti), II, 2005, p.40–60 [= CNHGS-I, 11 mai 2004]
 
Nicolae Edroiu, Constantin C. Moisil (1876–1958) şi ştiinţele speciale ale istoriei, în Slujitor al Bisericii şi al Neamului, Cluj-Napoca, 2004, p.643–647 [= Congres XI, 2001]
Idem, O familie de nobili români din Munţii Apuseni: Şterca-Şuluţiu de Cărpiniş, în Studii de istorie modernă a Transilvaniei. Omagiu profesorului Magyari András, Cluj-Napoca, 2002, p.156–160 [= Congres XI, 2001]
 
Georgeta Filitti, Boieri pro şi contra ţarului la 1828, în „Magazin Istoric”, 35, 2001, 5, p.33–37 [= CNHGS-I, 9 mai 2000)
Eadem, Matila Ghyka (1881–1965), în „Tomis”, 2004, 3, p.30–43 [= Congres XI, 2001]
 
Ştefan S. Gorovei, Crinii lui Ştefan cel Mare. Între Capeţieni şi Paleologi, în De Potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Iaşi, 2006 (apărut în 2007), p.215–226 [= CNHGS-I, 13 decembrie 2001]
Idem, Despre rolul lui Sever Zotta în Unirea Bucovinei cu România, în „Europa XXI”, XV–XVI, 2006–2007, p.171–178 [= CNHGS-I, 14 februarie 2006]
 
Ladislau Gyémánt, Genealogy and History. Sources of Jewish Genealogical Research in Romania (18th–20th Centuries), în „Studia Judaica”, Cluj-Napoca, 7, 1998, p.123–131 [= Congres IX, 1998]
 
Sorin Iftimi, recenzie la Ioan Silviu Nistor, Stema României. Istoria unui simbol. Studiu critic, Cluj-Napoca, Ed. „Studia”, 2003, în „Europa XXI”, XV–XVI, 2006–2007, p.438–446 [= CNHGS-I, 20 septembrie 2005; v. şi Buletinul IRGH, 10–12/2005, p.8–9]
 
W. András Kovács, Studies of Hungarian Genealogical Research, în „Colloquia. Journal of Central and East European History”, Cluj-Napoca, X–XI, 2003–2004, 1–2, p.240–249 [= Congres, IX, 1998]
 
Lucian-Valeriu Lefter, Evloghie dascălul şi fiul său, Gheorghe, traducători şi copişti pentru Mănăstirea Putna, în „Analele Putnei”, III, 2007, 1, p.87–108 [= CNHGS-I, 22 octombrie 2002 şi 11 martie 2003]
 
Anghel Popa, Vechi familii româneşti din Bucovina: Gheorghian (Georgian), Bucevschi şi Sorocean, în „Septentrion” (Rădăuţi), XVIII, 2007, 27, p.12–13 [= CNHGS-I, 12 septembrie 2006]
 
Maria Magdalena Székely, Înrudirile doamnei Elisabeta Movilă, în De Potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, p.519–524 [= CNHGS-I, 21 septembrie 1999]
Eadem, Paleologii din Moldova, în De Potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, p.525–536 [= CNHGS-I, 19 septembrie 2000]
Eadem, Neamul Golăeştilor. Pe marginea unui document „nou”, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXV, 2007, p.87–98 [= CNHGS-I, 13 februarie 2007]
 
Petronel Zahariuc, „Soră după Sfânta Evanghelie”. Note despre neamul jupânesei Caplea şi despre Mănăstirea Sfântul Nicolae din Bucureşti, ctitoria lui Ghiorma banul, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXV, 2007, p.69–86 [= CNHGS-I, 10 februarie 2004 şi 13 februarie 2007]
Idem, Date noi despre ctitorii Mănăstirii Jitianu (jud. Dolj) şi un document de danie pentru Mănăstirea Sf. Pavel de la Muntele Athos, în Oraşul din spaţiul românesc între Orient şi Occident. Tranziţia de la medievalitate la modernitate, volum editat de Laurenţiu Rădvan, Iaşi, 2007, p.11–26 [= CNHGS-I, 28 iunie 2007]
 
 
1 Cf. Buletinul IRGH, 1–3/2005, p.8–9 şi 10–12/2006, p.5–6.
2 Corectez aici două erori strecurate în prezentarea din Buletinul IRGH, 10–12/2006: comunicarea d-lui Mihai-Bogdan Atanasiu, Înrudiri Cantacuzineşti (p.5) a fost prezentată în şedinţa din 17 (nu 16) mai 2005, iar cea a d-lui Mihai Mîrza, De la vistierie la călugărie. Viaţa şi familia vistiernicului Nicolae Başotă (p.6) a fost prezentată în şedinţa din 16 mai 2006 (nu 2005).
3 Pentru volumul din „Arhiva Genealogică”, care trebuia să cuprindă actele acestui Congres, regretatul istoric a dat – spre a înlocui textul publicat deja – studiul Completări la genealogia familiei logofătului Pătraşco Danovici, care a şi fost înscris în proiectul de sumar (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2005, p.10); ulterior, şi acesta a fost inclus în Floarea darurilor. In memoriam Ion Gheţie, volum îngrijit de Violeta Barbu şi Alexandru Mareş, Bucureşti, 2006, p.261–267.
 
 
Sumarele revistelor noastre
 
În şedinţele din 8 iulie, 12 august şi 16 septembrie a.c., Comitetul Director a analizat diferite modalităţi de regrupare a materialelor destinate publicaţiilor periodice ale Institutului „Sever Zotta”, rămase în mare întârziere. În ceea ce priveşte „Arhiva Genealogică”, se află într-un avansat stadiu de pregătire pentru tipar volumul VII (XII), 2000, conţinând numai Actele celui de-al X-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (1999), cum s-a stabilit în februarie 2007 (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2007, p.5–6); restul materialelor prevăzute în proiectul de sumar anterior (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2005, p.9–10) s-au distribuit altor volume, ca şi acelea care nu au mai putut intra în volumul VI (XI), 1999, apărut în 2007. Pentru a se urgenta recuperarea întârzierii, s-a propus să se înceapă deîndată lucrul şi la volumele aferente anilor 2007 şi 2008, pe baza criteriilor stabilite în aceleaşi şedinţe (v. mai sus, p.2–3). Lucrările pregătitoare vor fi asigurate de d-l Mihai-Bogdan Atanasiu. De asemenea, s-a fixat – în raport cu cele stabilite în februarie 2007 – următorul conţinut al volumelor restante, aferente anilor 2001–2006: VIII (XIII), 2001Actele celui de-al XI-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (2001); IX (XIV), 2002Comunicări în şedinţele CNHGS-I în anii academici 1998/1999 – 2001/2002; X (XV), 2003 – Actele celui de-al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (2003); XI (XVI), 2004Contribuţii genealogice diverse; XII (XVII), 2005Lucrări postume (I); XIII (XVIII), 2006Comunicări în şedinţele CNHGS-I în anii academici 2002/2003 – 2005/2006. Şi în cazul unora dintre aceste volume, lucrul poate să înceapă fără întârziere, întrucât o bună parte a materialelor – precum cele amânate din volumele VI (XI), 1999 şi VII (XII), 2000 – sunt deja prelucrate.
În ceea ce priveşte revista HERB, a fost evident că sumarele provizorii (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2005, p.11) trebuie reexaminate, în funcţie de materialele de care s-ar putea, eventual, dispune. În principiu, ar trebui să formeze câte un singur volum: anii III (2001) şi IV (2002) cuprinzând comunicările citite în şedinţele CNHGS-I în anii academici 2000–2001 şi 2001–2002 şi în cadrul celui de-al XI-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (2001); anii V (2003) şi VI (2004), cuprinzând comunicările citite în şedinţele CNHGS-I în anii academici 2002–2003 şi 2003–2004 şi în cadrul celui de-al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (2003); anii VII (2005), VIII (2006) şi IX (2007), cuprinzând comunicările citite în şedinţele CNHGS-I în anii academici 2004–2005, 2005–2006 şi 2006–2007. În felul acesta, volumul X (2008) al revistei HERB va cuprinde comunicările citite în şedinţele CNHGS-I în anul academic 2007–2008 şi în cadrul celui de-al XIV-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (2008). Ca şi în cazul „Arhivei Genealogice”, se poate trece la pregătirea pentru tipar a volumelor care nu pun nici un fel de problemă în momentul de faţă (II şi X). Lucrările pregătitoare vor fi asigurate de d-l Alexandru Pînzar.
În paginile următoare, se dau sumarele câtorva numere ale revistei „Arhiva Genealogică”: VI (XI), 1999 (apărut în 2007); VII (XII), 2000 (sub tipar); XIV (XIX), 2007 şi XV (XX), 2008 (pentru ultimele două numere, sumarele sunt încă orientative). Proiectele de sumare pentru anii 2001–2006, precum şi acelea ale revistei HERB pentru anii 2001–2008 vor fi publicate în numere viitoare ale Buletinului.
 
Arhiva Genealogică
 
VI (XI), 1999, 1–4
 
SEVER ZOTTA, Obârşia familiei Flondor.
Al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 7–10 mai 1998).
Omagiu precursorilor: ŞTEFAN S. GOROVEI, Dimitrie Cantemir (1673–1723); MIHAI SORIN RĂDULESCU, Mihai Cantacuzino (1723–c.1790); MIRCEA CIUBOTARU, Constantin Tufescu (1793–1846); SILVIU VĂCARU, Constantin Turcu (1903–1980); ANDREI PIPPIDI, Mihai Berza (1907–1978); ŞTEFAN ANDREESCU, Dan Pleşia (1913–1997); PETRONEL ZAHARIUC, Alexandru I. Gonţa (1918–1977).
Comunicări: SERGIU GROHOLSCHI-MICLESCU, Genealogia familiei Volcinschi; MIRCEA HALUNGA, Neamul Halunga din nordul Moldovei. Încercare de reconstituire genealogică; DORA MEZDREA, Câteva date cu privire la genealogia filosofului Nae Ionescu; PETRE Ş. NĂSTUREL, Alegerea unor nume de botez; RADU G. PĂUN, Mihnea/Mihail. Câteva note despre „strategiile patrimoniale” ale familiei domnitoare din Ţara Românească; ANTON COŞA, Familii catolice din Moldova de origine transilvăneană; ŞTEFAN ANDREESCU, O sentinţă politică a lui Matei vodă Basarab despre un boier muntean de la răscrucea veacurilor XVI–XVII; PAUL CERNOVODEANU, Un „homo novus” la curtea lui Brâncoveanu: Vergo marele clucer şi familia sa; ZOE DIACONESCU, Cronica unei familii. Note genealogice, istorice şi biografice; ION M. CANTACUZINO, Noi surprize în ascendenţa imperială a lui Mihai Cantacuzino Şeitanoglu; ANDREI PIPPIDI, Genealogia familiei Miclescu, după un izvor necunoscut; PAUL PĂLTĂNEA, Cernăteştii de la ţinutul Covurlui (Galaţi) şi domeniul lor familial; DAN RUSS, Şase generaţii în România: descendenţa chirurgului ieşean dr. Ludwig Russ-senior; SILVIU ANDRIEŞ-TABAC, Neamul Cervenvodali din Basarabia; GHEORGHE LAZĂR, Neamul boierilor Zătreanu (secolele XVII–XVIII); ION T. SION, Ion Tălmaciul – tulpină a unui bogat arbore genealogic; RADU BELDIMAN, Descendenţa unei familii de moţi în Ţara Românească; RADU SC. GRECEANU, Contribuţii genealogico-heraldice la biografia lui Ion Ghica; ŞTEFAN S. GOROVEI, Integrare şi asimilare în societatea românească: familiile Gheleme şi Singurov; ION SCRIPCARIUC, Izvoare genealogice din tezaurul documentar sucevean; MARCEL LUTIC, Preocupări de genealogie rurală la Eugen D. Neculau; W. KOVÁCS ANDRÁS, Preocupări ale cercetărilor genealogice maghiare.
 
VII (XII), 2000, 1–4
 
Al X-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 13–16 mai 1999).
Omagiu precursorilor: MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Ioan Nădejde
(1854–1928)
; PETRONEL ZAHARIUC, Nicolae Docan (1874–1933); ŞTEFAN S. GOROVEI, Mihai Costăchescu (1884–1953); GEORGETA FILITTI, Constantin I. Karadja (1889–1950); CONSTANTIN ITTU, Marcel Sturdza-Săuceşti (1896–1984); MARCEL LUTIC, Eugen D. Neculau (1900–1974); ŞTEFAN S. GOROVEI, Traian Larionescul (1905–1979).
Sever Zotta – 125 de ani de la naştere: LIVIU PAPUC, Mărturii de la şi despre Sever Zotta în presa vremii; VALENTIN ANDREI, Sever Zotta şi N. Iorga: mărturii epistolare; SILVIU ANDRIEŞ-TABAC, O prietenie exemplară: Sever Zotta şi Paul Gore; ŞTEFAN S. GOROVEI, O viaţă închinată binelui public.
Comunicări: ION VARLAM, Protejarea numelor istorice; GUDRUN-LIANE ITTU, Baronii von Brukenthal şi fundaţiile lor; VALENTIN ANDREI, Note genealogice cu privire la familia Bogdan din Şcheii Braşovului în secolele XVIII–XIX; VOICA MARIA PUŞCAŞU, Piatra de mormânt a hatmanului Vartic; ANDI M. DAŞCHIEVICI, Diploma de indigenat polon a familiei Kalmuski; MARIAN ŞTEFAN, Un izvor genealogic necunoscut: însemnările memorialistice ale lui A. C. Cuza; PETRE Ş. NĂSTUREL, GHEORGHE PUNGĂ, Cu privire la Petru voievod, fiul lui Alexandru voievod; ŞTEFAN ANDREESCU, RODICA POPESCU, Un prinţ cărturar: Pătraşcu, fiul lui Petru vodă Cercel; RADU-ŞTEFAN VERGATTI, Date noi despre vistierul Badea Bălăceanu din secolul XVII; RADU SC. GRECEANU, Pe urmele domniţei Ruxandra a lui Vasile Lupu. Însemnări critice; GEORGE-FELIX TAŞCĂ, Sulgerul Vasile Dabija de la Bălăbăneşti: ascendenţa şi descendenţa sa; CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI, Contesele Bălăceanu: două boieroaice române din secolul al XVIII-lea la Curtea din Viena; FLORIN MARINESCU, Constantin Moruzi (1821–1876), un urmaş al fanarioţilor; IOAN SCRIPCARIUC, Un model de integrare: familia Ilschi; MIRCEA CIUBOTARU, Arghiropolii din Moldova – noi informaţii şi conexiuni genealogice; ANTON COŞA, „Athletae Memoriae”. Însemnări genealogice, biografice şi istorice; CONSTANTIN REZACHEVICI, Descendenţa nelegitimă a lui Vlad Ţepeş: Mihneştii şi Mitropolia bucureşteană de la Radu Vodă; PAUL PĂLTĂNEA, Hatmanul Isac Balica şi moşiile sale; MIRCEA COLOŞENCO, Matematicianul Gheorghe Ţiţeica şi familia sa.
 
XIV (XIX), 2007, 1–4
 
Comunicări în şedinţele Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi) în anul academic 2006–2007.
ELENA MONU, Familia Costachi: ramura Venin; ANGHEL POPA, Trei familii bucovinene înrudite; ANDREI EŞANU, VALENTINA Eşanu, Pomelnicul Mănăstirii Voroneţ: sursă pentru cercetări istorice şi genealogice; ŞTEFAN S. GOROVEI, Un portret vechi şi mistificatoarea lui inscripţie; SILVIU VĂCARU, Observaţii noi cu privire la familia Mânjea; LIVIU PAPUC, Ioan M. Melik (1840–1889) şi familia sa; ŞTEFAN S. GOROVEI, Descendenţa domnească a Movileştilor. Observaţii şi argumente noi (I); PETRONEL ZAHARIUC, O veche biserică din Bucureşti şi neamul Doamnei Anca; MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Neamul Golăeştilor. Pe marginea unui document „nou”; LUCIAN-VALERIU LEFTER, Răzeşi vasluieni: familia Motăş; CONSTANTIN CRĂESCU, Ctitorii Mănăstirii Floreşti (secolele XVI–XVIII); ŞTEFAN S. GOROVEI, Descendenţa domnească a Movileştilor. Observaţii şi argumente noi (II); ANCA BRĂTULEANU, Movileştii: o genealogie în portrete; ŞTEFAN S. GOROVEI, Descendenţa domnească a Movileştilor. Observaţii şi argumente noi (III); SORIN IFTIMI, RODICA IFTIMI, Un personaj controversat: logofătul Iordache Catargiu; PETRONEL ZAHARIUC, Dat noi despre ctitorii Mănăstirii Jitianu (Dolj).
Al V-lea Colocviu Internaţional de Genealogie (Iaşi, 13–15 mai 2007).
OLIVIER DUMAS, Trei familii franceze stabilite la Iaşi în secolul XIX; GEORGETA FILITTI, Familia levantină Cimara în Moldova; RADU SC. GRECEANU, O ramură a familiei prinţului Ion Ghica, expatriată în Elveţia; FLORIN MARINESCU, Familia Boutmy de Katzmann. Evoluţie istorică; FILIP-LUCIAN IORGA, Cazabanii – o familie franco-română; RADU-ŞTEFAN VERGATTI, Familiile Vergatti şi Drouhet de-a curmezişul frontierelor; NEAGU M. DJUVARA, Aromânii: clanuri şi familii; CONSTANTIN ITTU, Heraldică şi genealogie în spaţiul german din Transilvania; ANTON COŞA, Genealogii de „ceangăi”. O istorie familială de-a curmezişul frontierelor; SILVIU TABAC, Nobilimea Basarabiei din secolul XIX era românească, rusească sau străină ?; IOAN DRĂGAN, Interferenţe genealogice româno-ungare în colecţiile Arhivelor Naţionale din Cluj; ILIE LUCEAC, O necropolă devastată şi profanată. Vechiul cimitir din Cernăuţi; LIVIA CĂLIAN, Reprezentări genealogice convenţionale şi figurate pe medalii habsburgice; CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI, Vandalizarea arhivelor unei familii nobile din Viena de soldaţii lui Napoleon I; TUDOR-RADU TIRON, Marea stemă a prinţului Radu Cantacuzino, o „sinteză” genealogică universală” în secolul XVIII; CONSTANTIN REZACHEVICI, Magnaţii Buczacki-Jazłowiecki şi legăturile lor politice şi genealogice cu Moldova (secolele XV–XVI); ŞTEFAN S. GOROVEI, Despoti Familia Magna. Conexiuni familiale de-a lungul Serbiei, României, Poloniei şi Rusiei (secolele XV–XVII); SERGIU GROHOLSCHI-MICLESCU, Evoluţia peste hotare a boierilor Turcu din Bucovina (secolele XVI–XVIII); NICOLAS ENACHE, Căsătoriile occidentale ale Bibeştilor; RADU ALBU-COMĂNESCU, Un nou punct de vedere asupra ascendenţei serbo-montenegrine a Balşilor moldoveni; ANDREI PIPPIDI, Gaspar Scioppius, falsificator emerit, şi genealogiile sale bizantine; MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Paleologi în principatul Moldovei (secolele XV–XVII); MIHAI DIM. STURDZA, Familii aromâneşti înnobilate de împăraţii Austriei şi Rusiei; CRISTIAN LUCA, Reprezentanţa diplomatică veneţiană la Constantinopol în secolele XVI–XVII: dragomanii provenind din familiile Brutti, Borisi şi Grillo; CĂTĂLINA OPASCHI, Lucia Paladi, marchiză de Bedmar – o moldoveancă în Europa în secolul XIX; SERGIU IOSIPESCU, Pictorul veneţian Giovanni Schiavoni şi posteritatea sa moldovenească ?; IVAN BILIARSKY, Popa Udrea şi familia sa la Bregovo (Valea Timocului); GHEORGE-RADU STĂNCULESCU, Un chirurg anglo-irlandez stabilit în România la 1870; GIANLUCA MASI, Membri ai familiei Genga în Transilvania, la curtea lui Sigismund Báthory; ION ADRIAN MIHALCEA, Familia Saint-Georges din Botoşani – o familie europeană.
 
XV (XX), 2008, 1–4
 
Comunicări în şedinţele Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi) în anul academic 2007–2008.
DANA GRECU, Familia Krupenski în Basarabia după 1812; ALEXANDRU PÎNZAR, Informaţii documentare despre familia Buzdugan şi sate din judeţul Vaslui; ANDI-MARIUS DAŞCHIEVICI, Familia Gorbatzki din Muntenia. Note istorice, genealogice şi heraldice; PETRONEL ZAHARIUC, Neamul Mitropolitului Luca şi Mănăstirea Izvorani (Buzău); ŞTEFAN S. GOROVEI, Epigrafie, genealogie, istorie (II); VIOREL RUS, Familiile din Rebra Năsăudului în timpul regimului grăniceresc (1762–1851); CRISTIAN PLOSCARU, Un cărvunar necunoscut: Dracache Roset; ŞTEFAN S. GOROVEI, Sever Zotta – secvenţe biografice 1904–1940; MIHAI-BOGDAN ATANASIU, Patrimoniul onomastic al Cantacuzinilor moldoveni; ŞTEFAN S. GOROVEI, Participarea românească la un congres internaţional „pierdut”: Londra, 1976 (I); ION AGRIGOROAIEI, Reflexul unor înrudiri în viaţa publică a României interbelice. Consideraţii preliminare; LUCIAN-VALERIU LEFTER, Boierii lui Ştefan cel Mare. Urmaşii descălecătorilor; ŞTEFAN S. GOROVEI, Participarea românească la un congres internaţional „pierdut”: Londra, 1976 (II); VALENTIN CONSTANTINOV, Proiecte de alianţe dinastice după moartea lui Radu vodă Mihnea; CORNELIU CIUCANU, Urmaşi de voievozi români şi radicalismul de dreapta în România interbelică; VIOLETA BARBU, Elitele catolice din Moldova în secolul XVII şi Contrareforma; MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Femeia în spaţiul public. Studiu de caz: Iaşii până la 1700; LUDMILA BACUMENCO, MIHAI-CRISTIAN AMĂRIUŢEI, Neamul Hermeziu din Moldova (secolele XVIII–XIX). Note istorice şi genealogice; CRISTIAN PLOSCARU, O „zavistie” boierească la 1803–1804 şi motivele sale; LIVIU PILAT, Implicaţiile politice ale unui proiect matrimonial eşuat; ŞTEFAN S. GOROVEI, Epigrafie, genealogie, istorie (III); ALEXANDRU PÎNZAR, Vechi familii de târgoveţi suceveni. Note şi observaţii.
Comunicări la cel de-al XIV-lea Congres Naţional de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 15–17 mai 2008).
Trecute vieţi...: Silviu Tabac, Zoe Diaconescu († 2001); Ştefan S. Gorovei, George-Felix Taşcă († 2001); Mircea Ciubotaru, Costin Merişca († 2003); Petronel Zahariuc, Gheorghe Pungă († 2003); Ştefan S. Gorovei, Claudius von Teutul († 2004); Ana-Felicia Diaconu, Maria Dogaru († 2006); Gheorghe Lazăr, Paul Cernovodeanu († 2006); Sorin Iftimi, Paul Păltănea († 2008). Attila István Szekeres, Keöpeczi Sebestyén József (1878–1964).
Contribuţii la o istorie a familiei Flondor: Ştefan S. Gorovei, Începuturile istorice ale Flondoreştilor; Mihai-Bogdan Atanasiu, O ramură a neamului Albotă: familia Ciudin; Lucian-Valeriu Lefter, Despre Flondoreştii de la Dăneşti (Vaslui); Silviu Tabac, Ramura basarabeană a familiei Albotă în secolul XIX; Constantin Flondor, Contribuţii şi observaţii privind ascendenţa tatălui meu; Ovidiu Buruiană, Familia Flondor în viaţa publică a românilor; Ilie Luceac, Tudor Flondor în corespondenţă cu Dimitre Onciul; Andrei Zotta, Iancu Flondor şi familia sa în amintirile inedite ale lui Iancu Zotta; Petre Ş. Năsturel, Mărturii despre Gheorghe Flondor şi sora sa, Florica Racovitză-Flondor.
Comunicări: Dana Grecu, Cronica familiei Krupenski (1933); Vasile Malaneţchi, Însmnările genealogice ale lui Teodor Păduraru (1893–1974); Dan Em. Dobreanu, Condica lui Lupaşcu (1777) şi notele genealogice ale doctorului Ilie Stroici (1856–1952); Ştefan S. Gorovei, Pomelnicele vechi ca izvor genealogic. Caracteristici şi capcane; Mihai-Alin Pavel, Colecţia „Starea Civilă” din Bucureşti – izvor de informaţii genealogice. Consideraţii şi prezentare; Ilie Luceac, Vechea necropolă a Cernăuţilor: un document istoric românesc săpat în piatră; Petronel Zahariuc, Colecţia de spiţe genealogice de la Arhivele Naţionale Iaşi. Noi contribuţii; Radu-Alexandru State, Familii de boieri dâmboviţeni, proprietari în Bărbuleţu (secolele XVI–XVII); Ion T. Sion, Ascendenţa şi descendenţa spătăresei Safta Costachi; Ileana Căzan, Ascendenţa şi descendenţa familiei Spandounes / Spandonide; Filip-Lucian Iorga, Bărbuleştii: un neam de moşneni din Poiana (Ialomiţa) şi înrudirile lor; Dan V. Pleşoianu, Familia Malla / Zygomalas. Din Argos la Bucureşti: şapte secole de istorie; Alexandru Budişteanu, Neamul Budişteanu din Basarabia; Sergiu Bacalov, Neamul Năculeştilor. Între trecut şi viitor; Alexandru Pînzar, Locuri şi nume din târgul Sucevei. Şeptelici: de la mari dregători la târgoveţi suceveni; Ruxanda Beldiman, Casele Beldiman din Iaşi; Lucian-Valeriu Lefter, Casele Motăş din Piaţa Unirii şi destinul unui neam; Rodica Iftimi, Familia Mârzescu şi casa ei din Copou; Maria Magdalena Székely, Structuri de înrudire în Iaşii secolului XVII; Sorin Iftimi, Casa Callimachi – proprietari şi locatari; Cristina Andrei, Reşedinţe în Moldova ale familiei Sturdza; Radu Albu-Comănescu, Contribuţie la genealogia familiei Balş. În jurul documentului din 1477; Constantin Rezachevici, Înrudirea lui Nicolaus Olahus cu dinastia lui Basarab I. Rezolvarea unor controverse genealogice; Valentin Constantinov, Din istoria Basarabilor. Interpretări privind cronica murală de la Bucovăţ; Violeta Barbu, „Fiii din trup, fiii de suflet”: practica adopţiei în Ţara Românească (secolul XVII); Liviu Pilat, Doamna Ringala şi „divorţul” ei. Un „episod dinastic” controversat; Gheorghe Lazăr, În umbra puterii. Negustori „prieteni ai domniei” şi destinul lor (Ţara Românească, secolul XVII); Cristian Ploscaru, „Duhul nesupunerii franţuzeşti”. O „zavistie” boierească la 1803–1804 şi motivele sale; Cătălina Opaschi, Cocuţa Conachi. Din saloanele Iaşilor în palatele Romei; Constantin Erbiceanu, Filip-Lucian Iorga, Buiclii, Bâznoşeni şi Erbiceni: de la succesul economic la dinastia culturală; Ştefan S. Gorovei, Urmaşii marelui vornic Ioan Moţoc (secolele XVI–XXI); Andi-Marius Daşchievici, Personalităţi ieşene uitate. Vasile Placa şi familia sa; Radu Ştefan Vergatti, O personalitate a românilor din Dobrogea: Ioan N. Roman (1865/1866–1931); Cristian Luca, Date noi cu privire la înrudirile levantinilor şi veneţienilor cu familii din Ţara Românească şi Moldova (secolele XVI–XVIII); Mircea Ciubotaru, Ştiinţa genealogiei între pozitivism şi antropologie socială; Ştefan S. Gorovei, Cele trei genealogii; Viorel Rus, O propunere de genealogie tabelară analitică şi sintetică; Radu P. Cristescu, Arborele genealogic în societatea informaţională; Sanda Ioanela Georgescu, Istoria unei cercetări de istorie familială.
 
 
De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)
 
Şedinţele de comunicări
Marţi, 16 septembrie 2008: Alexandru Pînzar, Note şi observaţii despre armenii din Suceava; Ştefan S. Gorovei, Epigrafie, genealogie, istorie (IV).
 
Şedinţa din 16 septembrie a marcat şi deschiderea anului academic 2008–2009, cel de-al 16-lea an de activitate a Filialei din Iaşi a CNHGS.Pentru viitoarele şedinţe din cursul acestui an academic, sunt stabilite următoarele date: 14 octombrie, 11 noiembrie şi 9 decembrie 2008; 13 ianuarie, 10 februarie, 10 martie, 14 aprilie, 12 mai şi 9 iunie 2009. Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CNHGS-Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze – tel.: 21.86.77; 0332-80.02.79 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) – pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Sala H-1 din Casa Catargi, Bd. Carol I nr.22) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.
Membrii Comisiei şi ai Institutului „Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.
Conferenţiarii sunt rugaţi să depună la Secretariatul CNHGS-I un exemplar din textul comunicării sau un rezumat mai larg, în vederea prezentării în paginile Buletinului IRGH.
 
*
 
Biroul Permanent al CNHGS-I s-a întrunit în şedinţă extraordinară în ziua de 12 august 2008, pentru a stabili componenţa Biroului Zonal Iaşi şi reprezentarea CNHGS-I în comisiile judeţene pentru analizarea proiectelor de steme. S-a constatat că activitatea în domeniul heraldicii teritoriale în perioada anterioară justifică păstrarea atât a componenţei Biroului Zonal Iaşi, cât şi a reprezentării în comisiile judeţene, aşa cum au fost ele stabilite la 3 august 2005 şi confirmate în anii următori (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2005, p.8; 10–12/2006, p.14; 7–9/2007, p.12). În urma acestei hotărâri, Biroul Zonal Iaşi este compus în continuare din: prof. dr. Mircea Ciubotaru (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), cercet. drd. Cătălin Hriban (Institutul de Arheologie), cercet. dr. Sorin Iftimi (Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană), conf. dr. Maria Magdalena Székely (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), prof. dr. Petronel Zahariuc (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”); membri externi – dr. Dan Râpă-Buicliu şi dr. Silviu Andrieş-Tabac. Reprezentarea CNHGS-I în comisiile judeţene pentru analizarea proiectelor de steme este următoarea: Bacău – Sorin Iftimi; Botoşani – Cătălin Hriban; Galaţi – Petronel Zahariuc; Iaşi – Petronel Zahariuc; Neamţ – Cătălin Hriban; Suceava – Petronel Zahariuc; Vaslui – Mircea Ciubotaru; Vrancea – Sorin Iftimi.
 
 
Comunicări în şedinţele CNHGS-I
Rezumate
 
Alexandru Pînzar, Note şi observaţii despre armenii din Suceava.
 
Comunitatea armeană din Suceava, atestată în acelaşi an (1388) cu cetatea însăşi, a fost, fără îndoială, cea mai numeroasă şi cea mai bogată din Moldova medievală. Cu toate acestea, istoria ei mai veche (secolele XV–XVII) este greu de reconstituit, din cauza lipsei izvoarelor; începând cu secolul al XVIII-lea, această istorie începe să devină mai „vizibilă” şi armenii suceveni sunt din ce în ce mai prezenţi în actele orăşeneşti. Familii importante (Pruncul, Kapri ş. a.) îşi plasează acum începutul istoriei lor documentate. Organizaţi într-o breaslă de caracter etnic (nu profesional), dominând negoţul mai ales cu vite şi cai (pentru care stabiliseră un fel de monopol tacit asupra nutreţului), armenii bucovineni – împuţinaţi ca număr, după câteva emigrări în masă – au putut profita plenar şi fără întârziere de situaţia creată prin încorporarea Bucovinei în Imperiul Habsburgic. Mulţi dintre ei au obţinut includerea în rândurile nobilimii. Astfel, armenii şi-au păstrat identitatea culturală şi religioasă, îndreptându-se, totuşi, spre români şi spre Biserica Ortodoxă, din nevoia de a rezista presiunilor de unire cu Biserica Romei. Autorul a urmărit cu atenţie şi monumentele care au rămas de la armenii suceveni: biserici, case, monumente funerare. Multe au fost distruse în „epoca de aur”, care a mutilat şi oraşul Suceava, altele au supravieţuit (pentru a se degrada în zilele noastre). Cercetarea monumentelor funerare se loveşte de bariera lingvistică, pe care autorul comunicării încearcă să o înfrângă, reuşind să identifice, în mai multe cazuri, numele celor înhumaţi în respectivele locuri.
 
Ştefan S. Gorovei, Epigrafie, genealogie, istorie (IV).
 
Inscripţiile – în chip deosebit cele funerare – constituie izvoare genealogice de mare importanţă, întrucât furnizează informaţii adesea unice pentru completarea biografiilor din care se recompune istoria familiilor; dată fiind categoria socială care beneficia în mod obişnuit de acoperirea mormintelor cu lespezi funerare, informaţiile respective capătă, nu de puţine ori, importanţă şi pentru istoria generală. Această realitate a fost exemplificată şi în comunicări anterioare ale autorului (cf. Buletinul IRGH, 1–6/2004, p.13; 10–12/2007, p.10–11; 4–6/2008, p.12 şi 14). Şi de data aceasta, a fost avută în vedere inscripţia unei lespezi funerare care nu mai există demult; ea a fost, însă, copiată la 1871 şi se află între răspunsurile primite la celebrul chestionar iniţiat de Al. Odobescu. Cu minime cunoştinţe de slavă, învăţătorul Dariu (?) din Dobreni, jud. Neamţ, a transcris inscripţia aflată pe o piatră din biserica acelui sat (adusă, însă, din Măşcăteşti, vechi sat învecinat, dispărut), socotind că lespedea respectivă ar fi acoperit mormântul unei fiice a lui Ştefan cel Mare. Lectura transcrierii a arătat că numele Ştefan priveşte pe Gheorghe vodă Ştefan şi că piatra a acoperit mormântul unei anume Tudosca stolniceasa, moartă la 19 septembrie 1656 sau 1657. Încercările de a identifica personajul, prin raportare fie la dregătoria pe care a avut-o soţul Tudoscăi (un stolnic), fie la stăpânii locurilor, nu au fost încununate de succes; pare, totuşi, probabil să fi fost soţia unui boier din familia Başotă.
 
 
Activitatea CNHGS–I în domeniul heraldicii teritoriale
 
Biroul Zonal Iaşi
 
Şedinţa din 10 iunie 2008: preşedinte de şedinţă – dr. Maria Magdalena Székely, conferenţiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. S-a schiţat un bilanţ al activităţii Biroului Zonal din anul academic care se încheie şi, totodată, al celor cinci ani de activitate în baza prevederilor H.G. nr.25/2003. S-a observat că, faţă de un bilanţ precedent (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2005, p.13), nu sunt prea multe de adăugat. Faptul că în primele cinci luni ale anului 2008 nu s-a trimis Biroului Zonal Iaşi nici un proiect de stemă reflectă interesul autorităţilor locale pentru heraldica teritorială; o cauză deosebită poate fi şi faptul că 2008 este un an electoral. A fost prezentat proiectul de stemă al comunei Bălăceana din judeţul Suceava, trimis de autorităţile judeţene, dar, din lipsă de timp, nu a mai putut fi analizat în cursul acestei şedinţe.
Şedinţa din 16 septembrie 2008: preşedinte de şedinţă – dr. Mircea Ciubotaru, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. La începutul noului an academic, Biroul Zonal a confirmat componenţa sa, precum şi reprezentarea CNHGS-I în comisiile judeţene pentru analizarea proiectelor de steme, aşa cum au fost stabilite de Biroul Permanent al CNHGS-I în şedinţa sa extraordinară din 12 august (v. aici, p.12). S-a decis ca tuturor comisiilor din judeţele aflate în competenţa Biroului Zonal Iaşi să li se comunice numele reprezentantului CNHGS-I, trimiţându-li-se încă o dată broşura cu normele care reglementează activitatea în domeniul heraldicii teritoriale. S-a discutat proiectul de stemă al comunei Bălăceana din judeţul Suceava, trimis de autorităţile judeţene. Proiectul a fost aprobat.
 
Comisiile judeţene pentru analizarea proiectelor de steme
 
La 5 mai 2008, la şedinţa Comisiei Judeţene Suceava, a participat d-l Petronel Zahariuc. S-a prezentat proiectul stemei pentru comuna Bălăceana, care a fost acceptat.
 
Publicaţii ale Institutului „Sever Zotta”
 
Din anul 2003, Institutul „Sever Zotta” şi-a început propria activitate editorială, prevăzută de Statutele sale. Au apărut până acum următoarele volume (membrii Institutului, cu cotizaţia la zi, pot primi câte un exemplar cu preţ redus):
HERB. Revista Română de Heraldică, I, 1999, 1–2, XIV + 186 p. (15 RON);
„Arhiva Genealogică”, VI (XI), 1999, 1–4, 298 p. (17 RON);
Eugen D. Neculau, Sate pe Jijia de Sus, ediţie îngrijită de Marcel Lutic, vol. I, 2003, XLIV + 104 p. (7 RON); vol. II, 2005, XII + 264 p. (12 RON);
„Arhiva Genealogică”, ediţie anastatică: I, 1912 (12 RON); II, 1913 (12 RON);
Lucian-Valeriu Lefter, Zăpodenii, vol. I, 2004, 292 p. (prin comandă specială);
„Miron Costin”, I–II, 1913–1914, ediţie anastatică (prin comandă specială).
Solicitările se vor trimite pe adresa Institutului „Sever Zotta”.
 
 
GHEORGHE GANE
(18 februarie 1925 – 23 aprilie 2008)
 
A fost cel din urmă purtător al unuia dintre numele istorice. Nepot de frate al scriitorului şi genealogistului Constantin Gane, aparţinea ramurii tutovene a acestei familii (unită prin căsătorie cu cea suceveană, care l-a dat pe nuvelistul Nicu Gane). A răspuns cu entuziasm propunerilor venite de la Iaşi, devenind membru-fondator atât al CNHGS-I, cât şi al Institutului „Sever Zotta” şi a sprijinit, în măsura posibilităţilor sale, activităţile acestor instituţii. Era o prezenţă simpatică şi aparte la simpozioanele (congresele) de la Iaşi, pe care le-a frecventat ani în şir, până când boala a fost mai puternică decât dorinţa de a reveni în oraşul care era şi al strămoşilor săi. Odihnească-se în pace !
 
 
CONSTANTIN CASIMIR
(14 aprilie 1921 – 21 mai 2008)
 
S-a alăturat membrilor Institutului „Sever Zotta” cu amintirea înaintaşilor săi, al căror ultim purtător de nume a trebuit să fie. Sprijinitor discret, bucuros de veşti din oraşul strămoşilor săi, regretând mereu că sănătatea nu-i îngăduia să fie prezent aici altfel decât cu gândul şi cu dorul, încerca, întotdeauna, să transmită încurajarea de care simţea, probabil, că era nevoie, în împrejurările (generale şi speciale) cunoscute. Dar aceste încurajări erau pline de tristeţe, adânc pecetluite de nostalgie, venind din sufletul unui om pentru care orizonturile erau deja – şi de multă vreme – închise. Speranţa de a ne cunoaşte nu s-a mai împlinit. A plecat dincolo în ziua sfântului său patron (ca şi prietenul său G. Gane). Odihnească-se în pace !
 
 
 
C h i t a n ţ ă
S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2008.
Restanţele d-___ _________________________ totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. ____________, (re)calculată la nivelul trimestrului IV al anului în curs (v. anunţurile din p.16). Cifra este valabilă până la 31 decembrie 2008.
Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, republicat în numărul 1–3/2006 al Buletinului (p. 8–9).
 
În al patrulea trimestru al anului 2008, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 10 lei noi (RON), iar cotizaţia trimestrială este de 10 lei noi (RON).
 
În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului „Zotta”.
Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).
 
 
Precizări foarte necesare
 
Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1–3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.
 
Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate
folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul „Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32, 700750 IAŞI.
Tel. - fax: 0232 – 21.86.77                    E-mail: geneherald.inst@yahoo.fr
 
Pagina web a Institutului
este în refacere
 
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 1 leu nou (RON).
 
© Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” 2008
ISSN 1582-2206