BULETINUL
INSTITUTULUI ROMÂN
DE
GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
„SEVER ZOTTA“
Al XIV-lea Congres Naţional
de Genealogie şi Heraldică
Iaşi, 15–17 mai 2008
Sub deviza Genealogie pentru toţi – un arbore genealogic pentru fiecare, s-a ţinut la Iaşi un nou congres de genealogie şi heraldică, a XIV-a reuniune ştiinţifică din şirul acelora începute în iunie 1989 şi care, de acum încolo, vor purta, cu justificată mândrie, calificativul de naţionale. Lucrările sale au fost găzduite de Muzeul Unirii, în aceleaşi săli în care, cu un an în urmă, s-au ţinut şedinţele celui de-al V-lea Colocviu Internaţional de Genealogie (care a fost socotit şi ca al XIII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică). Anii 2004–2006, în care o asemenea întrunire a trebuit sacrificată din motive binecuvântate, rămân o paranteză care s-a închis acum.
Membrii Institutului „Sever Zotta” s-au regăsit cu emoţie, în frumoasele zile de mai, în sălile elegante şi pline de uriaşă încărcătură emoţională ale Muzeului Unirii. Momentul de reculegere în amintirea colegilor plecaţi după luna mai 2003 – Costin Merişca, Gheorghe Pungă, Claudius von Teutul, Radu Beldiman, Alexandru Paleologu, Maria Dogaru, Gheorghe Platon, Valentina Pelin, Paul Cernovodeanu, Paul Păltănea, Gheorghe Gane şi Ruxanda Zotta (fiica lui Sever Zotta) – a pecetluit o realitate vădită şi altminteri: schimbul de generaţie. Transmiterea ştafetei marchează continuitatea şi legitimitatea. Iar continuitatea legitimă înseamnă un depozit sacru, garantul cel mai sigur pentru o evoluţie onorabilă în viitor.
JOI, 15 MAI, ORELE 10.00 – 13.00
Sala mare
Prezidează: Mihai Dim. Sturdza
ŞEDINŢA DE DESCHIDERE
T r e c u t e v i e ţ i …
• ZOE DIACONESCU († 2001) — Silviu Tabac
• GEORGE FELIX-TAŞCĂ († 2001) — Ştefan S. Gorovei
• COSTIN MERIŞCA († 2003) — Mircea Ciubotaru
• GHEORGHE PUNGĂ († 2003) — Petronel Zahariuc
• CLAUDIUS VON TEUTUL († 2004) — Ştefan S. Gorovei
• MARIA DOGARU († 2006) — Ana-Felicia Diaconu
• PAUL CERNOVODEANU († 2006) — Gheorghe Lazăr
• PAUL PĂLTĂNEA († 2008) — Sorin Iftimi
• KEÖPECZI SEBESTYÉN JÓZSEF (1878–1964) — Attila István Szekeres
JOI, 15 MAI, ORELE 17.00 – 20.00
Sala mare
Prezidează: Constantin Ittu
C o n t r i b u ţ i i l a o i s t o r i e a f a m i l i e i F l o n d o r
• Ştefan S. Gorovei (Iaşi), Începuturile istorice ale Flondoreştilor
• Mihai-Bogdan Atanasiu (Iaşi), O ramură a neamului Albotă: familia Ciudin
• Lucian-Valeriu Lefter (Iaşi), Despre Flondoreştii de la Dăneşti (Vaslui)
• Silviu Tabac (Chişinău), Ramura basarabeană a familiei Albotă în secolul XIX
• Constantin Flondor (Timişoara), Contribuţii şi observaţii privind ascendenţa tatălui meu
• Ovidiu Buruiană (Iaşi), Familia Flondor în viaţa publică a românilor
• Ilie Luceac (Cernăuţi), Tudor Flondor în corespondenţă cu Dimitre Onciul
• Andrei Zotta (Braşov), Iancu Flondor şi familia sa în amintirile inedite ale lui Iancu Zotta
• Petre Ş. Năsturel (Paris), Mărturii despre George Flondor şi Florica Racovitză-Flondor
VINERI, 16 MAI, ORELE 9.00 – 13.15
Sala mare
Prezidează: Mircea Ciubotaru
I z v o a r e g e n e a l o g i c e
• Dana Grecu (Chişinău), Cronica familiei Krupenski (1933)
• Vasile Malaneţchi (Chişinău), Însemnările genealogice ale lui Teodor Păduraru
(1893–1974)
• Dan Em. Dobreanu (Bucureşti), Condica lui Lupaşcu (1777) şi notele genealogice ale doctorului Ilie Stroici (1856–1952)
• Ioan D. Scripcariuc (Suceava), Informaţii genealogice în fondul personal „Teodor Balan” de la Arhivele Naţionale Suceava
• Ştefan S. Gorovei (Iaşi), Pomelnicele vechi ca izvor genealogic. Caracteristici şi capcane
• Mihai-Alin Pavel (Bucureşti), Colecţia „Starea Civilă” din Bucureşti – izvor de informaţii genealogice. Consideraţii şi prezentare
• Ilie Luceac (Cernăuţi), Vechea necropolă a Cernăuţilor: un document istoric românesc săpat în piatră
• Petronel Zahariuc (Iaşi), Colecţia de spiţe genealogice de la Arhivele Naţionale Iaşi. Noi contribuţii
VINERI, 16 MAI, ORELE 9.00 – 13.15
Sala mică
Prezidează: Maria Magdalena Székely
F a m i l i i, r a m u r i, p e r s o n a j e (I)
• Radu-AlexandruState (Târgovişte), Familii de boieri dâmboviţeni, proprietari în Bărbuleţu (secolele XVI–XVII)
• Ion T. Sion (Tecuci), Ascendenţa şi descendenţa spătăresei Safta Costachi
• Ileana Căzan (Bucureşti), Ascendenţa şi descendenţa familiei Spandounes / Spandonide
• Filip-Lucian Iorga (Bucureşti), Bărbuleştii: un neam de moşneni din Poiana (Ialomiţa) şi înrudirile lor
• Anghel Popa (Câmpulung Moldovenesc), O familie bucovineană: Niculitza-Popovici
• Dan V. Pleşoianu (Cannes), Familia Malla / Zygomalas. Din Argos la Bucureşti: şapte secole de istorie
• Alexandru Budişteanu (Bucureşti), Neamul Budişteanu din Basarabia
• Sergiu Bacalov (Chişinău), Neamul Năculeştilor. Între trecut şi viitor
VINERI, 16 MAI, ORELE 16.00 – 19.45
Sala mare
Prezidează: Silviu Tabac
O a m e n i ş i l o c u r I
• Alexandru Pînzar (Suceava), Locuri şi nume din târgul Sucevei. Şeptelici: de la mari dregători la târgoveţi suceveni
• Ruxanda Beldiman (Bucureşti), Casele Beldiman din Iaşi
• Lucian-Valeriu Lefter (Iaşi), Casele Motăş din Piaţa Unirii şi destinul unui neam
• Rodica Iftimi (Iaşi), Familia Mârzescu şi casa ei din Copou
• Maria Magdalena Székely (Iaşi), Structuri de înrudire în Iaşii secolului XVII
• Sorin Iftimi (Iaşi), Casa Callimachi – proprietari şi locatari
• Cristina Andrei (Iaşi), Reşedinţe în Moldova ale familiei Sturdza
VINERI, 16 MAI, ORELE 16.30 – 19.45
Sala mică
Prezidează: Cătălina Opaschi
G e n e a l o g i e, i s t o r i e s o c i a l ă ş i p o l i t i c ă
• Radu Albu-Comănescu (Cluj-Napoca), Contribuţie la genealogia familiei Balş. În jurul documentului din 1477
• Constantin Rezachevici (Bucureşti), Înrudirea lui Nicolae Olahus cu dinastia lui Basarab I. Rezolvarea unor controverse genealogice
• Valentin Constantinov (Chişinău), Din istoria Basarabilor. Interpretări privind cronica murală de la Bucovăţ
• Violeta Barbu (Bucureşti), „Fiii din trup, fiii de suflet”: practica adopţiei în Ţara Românească (secolul XVII)
• Liviu Pilat (Iaşi), Doamna Ringala şi „divorţul” ei. Un „episod dinastic” controversat
• Gheorghe Lazăr (Bucureşti), În umbra puterii. Negustori „prieteni ai domniei” şi destinul lor (Ţara Românească, secolul XVII)
• Cristian Ploscaru (Iaşi), „Duhul nesupunerii franţuzeşti”. O „zavistie” boierească la
1803–1804 şi motivele sale
SÂMBĂTĂ, 17 MAI, ORELE 9.00 – 12.15
Sala mare
Prezidează: Petronel Zahariuc
H e r a l d i c ă
• Tudor-Radu Tiron (Bucureşti), Despre stema Drăgoşeştilor şi influenţa ei asupra heraldicii din Moldova (secolele XIV–XVI)
• Silviu Tabac (Chişinău), Istoriografia ucraineană contemporană despre herbul Drag-Sas
• Attila István Szekeres (Sf. Gheorghe), Blazoanele de pe diplomele de înnobilare
(1610–1792) de la Arhivele Naţionale Covasna
• Constantin Ittu (Sibiu), „E cruce ad lucem”: heraldică familială şi emblematică politică în epitaful familiei Haupt din Sibiu (1694)
• Augustin Mureşan (Arad), Un tipar sigilar al oraşului Vinga din secolul XVIII
• Constantin E. Ştefănescu (Rm. Sărat), Consideraţii cu privire la practica vexilologică a Bisericii Ortodoxe Române
SÂMBĂTĂ, 17 MAI, ORELE 9.00 – 12.15
Sala mică
Prezidează: Gheorghe Lazăr
F a m i l i i, r a m u r i, p e r s o n a j e (II)
• Cătălina Opaschi (Bucureşti), Cocuţa Conachi. Din saloanele Iaşilor în palatele Romei
• Constantin Erbiceanu, Filip-Lucian Iorga (Bucureşti), Buiclii, Bâznoşeni şi Erbiceni: de la succesul economic la dinastia culturală
• Ştefan S. Gorovei (Iaşi), Urmaşii marelui vornic Ioan Moţoc (secolele XVI–XXI)
• Andi-Marius Daşchievici (Iaşi), Personalităţi ieşene uitate. Vasile Placa şi familia sa
• Radu Ştefan Vergatti (Bucureşti), O personalitate a românilor din Dobrogea: Ioan N. Roman (1865/1866–1931)
• Cristian Luca (Galaţi), Date noi cu privire la înrudirile levantinilor şi veneţienilor cu familii din Ţara Românească şi Moldova (secolele XVI–XVIII)
SÂMBĂTĂ, 17 MAI, ORELE 12.15 – 13.00
Sala mică
Întrunirea anuală a Consiliului Ştiinţific al
Institutului Român de Genealogie şi Heraldică
„Sever Zotta”
SÂMBĂTĂ, 17 MAI, ORELE 16.00 – 18.30
Sala mare
Prezidează: Tudor-Radu Tiron
A l V - l e a C o l o c v i u d e h e r a l d i c ă t e r i t o r i a l ă
• Ana-Felicia Diaconu (Bucureşti), Heraldică teritorială românească (1990–2003). Concluzii preliminare
• Silviu Tabac (Chişinău), Stema familiei Cupcici în heraldica teritorială
• Constantin Ittu (Sibiu), Compatibilitate, continuitate şi eristică în heraldica teritorială din România
• Anton Coşa (Bacău), Heraldică teritorială. Stemele localităţilor cu populaţie catolică din Moldova
• Constantin E. Ştefănescu (Rm. Sărat), Stema Râmnicului Sărat. Studiu de caz
SÂMBĂTĂ, 17 MAI, ORELE 16.00 – 18.30
Sala mică
Prezidează: Radu Albu-Comănescu
G e n e a l o g i e – m e t o d e ş i a p l i c a ţ i i m o d e r n e
• Mircea Ciubotaru (Iaşi), Ştiinţa genealogiei între pozitivism şi antropologie socială
• Ştefan S. Gorovei (Iaşi), Cele trei genealogii
• Viorel Rus (Bistriţa), O propunere de genealogie tabelară analitică şi sintetică
• Radu P. Cristescu (Bucureşti), Arborele genealogic în societatea informaţională
• Sanda Ioanela Georgescu (München), Istoria unei cercetări de istorie familială
SÂMBĂTĂ, 17 MAI, ORELE 18.45 – 20.00
Sala mare
Adunarea Generală a membrilor
Institutului Român de Genealogie şi Heraldică
„Sever Zotta”
ŞEDINŢA DE ÎNCHIDERE
AL XIV-LEA CONGRES DE GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
(Iaşi, 15–17 mai 2008)
Dare de seamă
Programul Congresului a însumat un număr de 70 de expuneri, repartizate după cum urmează: 42 de comunicări în secţiile ordinare; 19 comunicări în secţiile speciale (micul simpozion închinat familiei Flondor, al V-lea Colocviu de heraldică teritorială şi colocviul Genealogie – metode şi aplicaţii moderne) şi, în şedinţa de deschidere, nouă evocări (opt colegi, membri ai Institutului „Sever Zotta”, trecuţi în veşnicie şi un înaintaş în arta heraldică). Dintre aceste 70 de expuneri anunţate, doar două au lipsit (cauze de forţă majoră) din şirul expunerilor; restul de 68 au fost citite de autori sau, în lipsa acestora, de colegi delegaţi de autori sau de Comitetul de Organizare. A fost cel mai bun procentaj din istoria acestor reuniuni: peste 97 % dintre comunicări au putut fi urmărite de participanţi, în şedinţele plenare sau în secţii.
D-l Mihai Dim. Sturdza, preşedintele Institutului „Sever Zotta”, neputând fi prezent, şedinţa de deschidere a fost condusă de d-l Ştefan S. Gorovei, Administratorul-Delegat (Cancelarul) Institutului, care a rostit, după obicei, cuvântul de deschidere. Toate celelalte şedinţe au fost prezidate conform programului. Evocarea unor colegi care, până mai ieri, au fost împreună cu noi, a constituit preambulul foarte emoţionant al Congresului, urmat de contribuţiile la o istorie a familiei Flondor. Prezentă la lucrări, d-na Maria-Ioana Miclescu (născută Flondor) a adresat un emoţionant cuvânt de mulţumire pentru comunicările care au adus rezultate ale unor cercetări serioase şi opinii avizate asupra subiectului.
Şedinţele în secţii (vineri şi sâmbătă) au prilejuit discuţii foarte interesante, marcând, nu o dată, posibile deschideri către noi cercetări. Comunicările acestor secţii au fost grupate sub titlurile: Izvoare genealogice; Familii, ramuri, personaje (două şedinţe); Oameni şi locuri; Genealogie, istorie socială şi politică şi Heraldică. Colocviile din ultima după-amiază au rotunjit frumos incursiunile în universul cercetărilor genealogice (cu toate conexiunile şi implicaţiile naturale) şi heraldice (prin segmentul special reprezentat de heraldica teritorială).
Sâmbătă, după ultimele comunicări în secţiile dimineţii, membrii Consiliului Ştiinţific s-au întrunit, conform convocării trimise în luna ianuarie, iar după ultimele comunicări de după-amiază, a avut loc Adunarea Generală a membrilor Institutului.
Atmosfera cordială şi amicală, statornicită încă de la începutul anilor ’90, a stăpânit şi acum sălile în care Muzeul Unirii a găzduit şedinţele Congresului. Schimbul de informaţii ştiinţifice a fost dublat, ca întotdeauna, de consolidarea unor relaţii mai vechi sau de stabilirea altora, noi. Participanţii şi-au manifestat bucuria de a se reîntâlni la Iaşi şi au exprimat speranţa că viitorul nu va mai rezerva surprize neplăcute. Cuvintele de rămas bun s-au rostit cu acest gând, în aşteptarea reîntâlnirii din mai 2010.
ÎNTRUNIREA ANUALĂ A CONSILIULUI ŞTIINŢIFIC
În cursul lunii ianuarie 2008, membrilor Consiliului Ştiinţific al Institutului „Sever Zotta” li s-a trimis o scrisoare-circulară, cu următorul conţinut:
În temeiul art.31, al.1, din Statutele Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, Comitetul Director a decis, în şedinţa sa extraordinară din 8 ianuarie 2008, convocarea Consiliului Ştiinţific al Institutului pentru ziua de sâmbătă, 17 mai 2008, orele 12.00, stabilind următoarea
Ordine de zi:
1. Raportul Comitetului Director privind activitatea Institutului în perioada mai 2007 – mai 2008.
2. Raportul Comisiei de Cenzori privind gestionarea fondurilor şi situaţia financiară a Institutului în aceeaşi perioadă.
3. Avizarea unor reglementări statutare stabilite de Comitetul Director.
4. Publicaţiile Institutului.
5. Premiile Institutului.
6. Diverse.
Conform Statutelor (art.31, al.2), „orice membru al Consiliului Ştiinţific poate să înscrie câte un punct în ordinea de zi, anunţându-l din timp Comitetului Director”. Sunteţi invitat să Vă exercitaţi acest drept, comunicându-ne până la 1 aprilie 2008 subiectul pe care doriţi să-l înscrieţi în ordinea de zi a întrunirii. Vă rugăm să trimiteţi, totodată, o prezentare sumară a subiectului respectiv, conţinând propunerile şi argumentarea lor, pentru a le putea face cunoscute şi celorlalţi membri ai Consiliului Ştiinţific înaintea întâlnirii din luna mai.
Vă reamintim că, potrivit art.32, al.1, din Statutele Institutului, „Consiliul Ştiinţific deliberează valabil în prezenţa a două treimi din membrii săi”; Consiliul nostru Ştiinţific având, la data fixată pentru întrunire, 17 membri, înseamnă că este necesară prezenţa a cel puţin 12 dintre ei.
În cazul când nu aţi putea participa la această întrunire, veţi desemna – conform art. 32, al.2, din Statute – un reprezentant cu puteri depline, dintre membrii Institutului (din interiorul sau din afara Consiliului Ştiinţific); veţi binevoi să ne anunţaţi în timp util o asemenea eventualitate, precum şi numele celui căruia urmează să-i încredinţaţi votul DVoastre.
Comitetul Director îşi îndeplineşte datoria de a atrage atenţia asupra prevederilor art.33 din Statute: trei absenţe succesive de la întrunirile Consiliului Ştiinţific sau desemnarea de reprezentanţi la mai mult de două întruniri prezumă renunţarea voluntară la calitatea de membru al Consiliului Ştiinţific.
Cu privire la activitatea Consiliului Ştiinţific, Vă rugăm să revedeţi articolele 31–34 din Statutele Institutului.
Iaşi, 9 ianuarie 2008
Nr.3
Conform convocării (v. aici, p.8), cea de-a noua întrunire anuală a Consiliului Ştiinţific al Institutului „Sever Zotta” a avut loc sâmbătă 17 mai 2008, orele 12.15 (decalarea cu un sfert de oră a fost impusă de stabilirea definitivă a programului ulterior circularei din ianuarie), într-una dintre sălile Muzeului Unirii (sediul Congresului). Ca de obicei, s-au reunit nu numai membrii Comitetului Director (care fac parte de drept din Consiliul Ştiinţific), dar şi membrii Consiliului Director al CNHGS-I. Preşedintele în exerciţiu al Institutului „Sever Zotta”, d-l Mihai Dim. Sturdza, fiind absent din motive de sănătate, întrunirea a fost prezidată – în conformitate cu prevederile art.22, alin.1, din Statute – de d-l Ştefan S. Gorovei, Administratorul-Delegat al Institutului. Conform prevederilor statutare, Consiliul Ştiinţific este legal întrunit în prezenţa a 2/3 dintre membrii săi; membrii care nu pot participa personal vor putea împuternici pe unii dintre colegi să-i reprezinte, fără ca numărul reprezentanţilor să poată depăşi 1/3 din numărul celor prezenţi. La apelul nominal, s-a constatat că participă personal următorii membri ai Consiliului Ştiinţific: Mircea Ciubotaru, Ştefan S. Gorovei, Constantin Ittu, Gheorghe Lazăr, Cătălina Opaschi, Maria Magdalena Székely, Silviu Tabac, Tudor-Radu Tiron şi Petronel Zahariuc. La aceşti nouă membri prezenţi personal (din cei 16, rămaşi în urma decesului lui Paul Păltănea), s-au adăugat reprezentanţii d-lor Ioan Drăgan şi Ioan-Aurel Pop (care şi-au delegat voturile d-lui Constantin Ittu), ai d-lor Ştefan Andreescu şi Mihai Dim. Sturdza (care şi-au delegat voturile d-lui Ştefan S. Gorovei) şi al d-lui Mihai-Răzvan Ungureanu (reprezentat de d-l Petronel Zahariuc). Ca membru al Consiliului Director al CNHGS-I, a participat d-l Sorin Iftimi.
Întrucât în Cuvântul de deschidere s-a făcut o expunere amplă a activităţii Institutului în perioada mai 2007 – mai 2008, iar cifrele bilanţului contabil pentru anul 2007 au fost publicate în Buletinul IRGH, 1–3/2008 (p.15) – aflat în mapele tuturor participanţilor – s-a socotit că primele două puncte ale ordinii de zi au fost prezentate şi s-a trecut la discuţii asupra acestor chestiuni. Consiliul Ştiinţific a avizat cele două rapoarte, recomandând aprobarea lor de către Adunarea Generală.
Au fost supuse analizei Regulamentul premiilor şi Regulamentul colecţiilor, publicate anterior (Buletinul IRGH, 7–9/2007, p.4–6 şi 1–3/2008, p.8–10). După discuţii şi explicaţii complementare, ambele regulamente au fost avizate, recomandându-se aprobarea lor de către Adunarea Generală.
Cu privire la publicaţii, s-au prezentat atât situaţia revistelor şi măsurile avute în vedere pentru recuperarea întârzierilor, cât şi noile propuneri pentru planul editorial.
Pentru cea dintâi atribuire a premiului „Sever Zotta”, nu s-a putut ajunge la o opinie comună, propunându-se stabilirea prealabilă a criteriilor pentru o selecţie judicioasă.
La ultimul punct al ordinii de zi s-a aflat stabilirea componenţei Consiliului Ştiinţific, în vederea confirmării la încetarea mandatului de cinci ani. În urma discuţiilor, pentru cele trei locuri rămase vacante (unul prin deces şi două prin neanunţarea consimţământului de realegere), s-a decis să se propună Adunării Generale ca d-nele Violeta Barbu şi Ana-Felicia Diaconu şi d-l Sorin Iftimi să facă parte din Consiliul Ştiinţific.
ADUNAREA GENERALĂ A MEMBRILOR INSTITUTULUI
„SEVER ZOTTA”
La distanţă de cinci ani de la precedenta ei întrunire, cu prilejul celui de-al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, Adunarea Generală a membrilor Institutului „Sever Zotta” s-a reunit din nou, în seara zilei de sâmbătă, 17 mai 2008, înainte de închiderea oficială a lucrărilor celui de-al XIV-lea Congres Naţional de Genealogie şi Heraldică. Conform recomandării Consiliului Ştiinţific, Adunarea Generală a validat activitatea Comitetului Director al Institutului „Sever Zotta” în ceea ce priveşte întreaga conducere a societăţii în intervalul 2003–2008 (în acest răstimp, pentru problemele deosebit de importante, Adunarea Generală a fost consultată prin corespondenţă). În mod special, au fost avute în vedere regulamentele avizate de Consiliul Ştiinţific la întrunirile sale din 11 mai 2007 (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2007, p.9) şi 17 mai 2008 (v. aici, p.9) şi, în egală măsură, toate reglementările stabilite în acel interval. Întrucât în urma noilor reglementări au intervenit completări importante ale Statutelor, s-a pus problema modificării acestora; prin vot deschis, Adunarea Generală a optat pentru menţinerea Statutelor în forma actuală, urmând să fie republicate cu completările evidenţiate doar prin corpul de literă.
Întrucât în mai 2008 a expirat mandatul de cinci ani încredinţat Consiliului Ştiinţific în mai 2003, s-a pus în discuţie componenţa acestui organ de conducere, rămas cu trei locuri vacante (unul prin deces şi două prin neanunţarea consimţământului de realegere). Administratorul-Delegat a prezentat propunerile de cooptare stabilite de Consiliul Ştiinţific. În urma votului, Consiliul Ştiinţific al Institutului „Sever Zotta” are următoarea componenţă (în italice – membrii Comitetului Director): Ştefan Andreescu, Violeta Barbu, Mircea Ciubotaru, Ana-Felicia Diaconu, Ioan Drăgan, Ştefan S. Gorovei, Sorin Iftimi, Constantin Ittu, Gheorghe Lazăr, Cătălina Opaschi, Ioan-Aurel Pop, Silviu Tabac, Tudor-Radu Tiron, Mihai Dim. Sturdza, Maria Magdalena Székely, Mihai-Răzvan Ungureanu, Petronel Zahariuc. Din Consiliul Ştiinţific fac parte, ca membri de drept, şi d-nii Nicolas Enache şi Florin Marinescu, membri ai Academiei Internaţionale de Genealogie. A fost validată noua componenţă a Comisiei de cenzori (compusă din d-nii Mihai Bucos, Cătălin Hriban şi Liviu Papuc, pentru un mandat de doi ani), sarcina de trezorier fiind confirmată (mandat de trei ani) d-lui Mircea Ciubotaru.
La propunerea Administratorului-Delegat, Adunarea Generală a aprobat hotărârea Consiliului Ştiinţific din 11 mai 2007 de a se cere membrilor societăţii dirijarea a 2 % din impozitul global către Institutul „Sever Zotta”.
Prin aclamaţii, Adunarea Generală a aprobat includerea d-lor Ion d’Albon, Constantin Erbiceanu, Constantin Flondor, Radu Sc. Greceanu, Rodolphe Gréciano, Petru-Radu Kapri şi Dan V. Pleşoianu în Comitetul de Patronaj al Institutului „Sever Zotta”.
S-a adus la cunoştinţa Adunării Generale, spre aprobare, propunerea Consiliului Ştiinţific de a se stabili criteriile pe baza cărora să se purceadă la prima atribuire a premiului „Sever Zotta” – a cărui fondare, determinată de aflarea testamentului lui Zotta, a fost decisă de Comitetul Director în şedinţa extraordinară din 15 mai 2007 (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2007, p.11) – în conformitate cu prevederile Regulamentului premiilor.
Şedinţele Comitetului Director
Şedinţa din 8 aprilie 2008. Pregătirile pentru Congresul din luna mai au constituit unicul punct al ordinii de zi. S-a acceptat ca darea de seamă care se va prezenta Adunării Generale să înfăţişeze cât mai amănunţit cu putinţă starea Institutului în ceea ce priveşte membrii, publicaţiile, finanţele şi reuniunile ştiinţifice. Întrucât timpul disponibil pentru întrunirea Adunării Generale, la sfârşitul Congresului, s-ar putea să fie mai limitat decât s-a prevăzut în program, este recomandabil ca măcar o parte dintre aceste chestiuni să fie prezentate în cuvântarea inaugurală, lăsând doar întrebările pentru întrunirea de la sfârşit. De asemenea, s-a acceptat ca raportul Comisiei de Cenzori să fie socotit ca prezentat, prin publicarea bilanţurilor contabile pentru toţi anii avuţi în vedere (2003–2007) în Buletinul IRGH. S-a discutat, de asemenea, cu privire la noua componenţă a Comitetului Director şi a Consiliului Ştiinţific, ale căror mandate vor înceta în ziua prevăzută pentru întrunirea Adunării Generale.
Date fiind costurile foarte ridicate care sunt de avut în vedere pentru organizarea Congresului, Comitetul Director a decis să se solicite participanţilor să contribuie, cu o cât de mică parte, la recuperarea cheltuielilor. S-a stabilit suma de 150 RON.
Şedinţa din 6 mai 2008. S-a analizat stadiul pregătirilor pentru Congresul din 15–17 mai. Administratorul-Delegat a prezentat contractul încheiat cu Hotelul „Unirea” pentru 24 de camere; în baza acestui contract, s-a obţinut o reducere de 8 % la preţurile camerelor. S-au făcut, din timp, comenzile pentru serviete şi pixuri personalizate, precum şi pentru mape şi ecusoane, însă lunga vacanţă, începută, practic, imediat după Florii şi încheiată abia luni, 5 mai, a blocat toate activităţile; acum, alt blocaj este pricinuit de campania electorală. În ceea ce priveşte Buletinul IRGH, s-au definitivat şi multiplicat ultimele numere restante (4–6 şi 7–9 din 2005), precum şi ultimele trei numere curente (7–9 şi 10–12 din 2007 şi 1–3/2008); ele vor fi puse în mapele participanţilor şi abia ulterior distribuite în ţară şi în străinătate. A fost prezentat programul definitiv al Congresului, hotărându-se publicarea lui şi în Buletinul IRGH.
Administratorul-Delegat a prezentat contractul de sponsorizare (în valoare de 4,000 RON) primit din partea Primăriei Municipiului Iaşi şi a înfăţişat motivele pentru care nu poate recomanda acceptarea lui de către Institutul „Sever Zotta”.
În şedinţă comună cu Biroul Permanent al CNHGS-I, s-au stabilit datele pentru şedinţele de comunicări din anul academic viitor (2008–2009), după cum urmează: 16 septembrie, 14 octombrie, 11 noiembrie, 9 decembrie 2008, 13 ianuarie, 10 februarie, 10 martie, 14 aprilie, 12 mai şi 9 iunie 2009.
Şedinţa din 10 iunie 2008. A fost analizat chipul în care s-a desfăşurat al XIV-lea Congres de Genealogie şi Heraldică organizat de Institutul „Sever Zotta”. Cheltuielile prilejuite de organizarea acestei reuniuni ştiinţifice s-au ridicat la circa 30,000 RON. S-a avizat decontarea sumei de 730 RON, reprezentând cheltuieli fără chitanţe, prilejuite de pregătirea şi desfăşurarea Congresului. La acelaşi capitol financiar, s-a cercetat starea colectării cotizaţiilor: la această dată, restanţele se ridică la o cifră suficient de mare, dar sub nivelul acelora din alţi ani. Administratorul-Delegat a înfăţişat un set de propuneri menite să urgenteze apariţia numerelor restante şi a celor curente ale revistei „Arhiva Genealogică”; propunerile vor fi analizate şi discutate în următoarele şedinţe ale Comitetului Director. Conform hotărârii Adunării Generale, s-a început discutarea criteriilor care trebuie să stea la baza formulării propunerilor pentru cea dintâi atribuire a premiului „Sever Zotta”, urmând ca discuţia să continue la întrunirile următoare, după ce membrii Comitetului Director vor transmite opiniile lor.
De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)
Şedinţele de comunicări
Marţi, 18 aprilie 2008: Ludmila Bacumenco, Mihai-Cristian Amăriuţei, Neamul Hermeziu din Moldova (secolele XVIII–XIX). Note istorice şi genealogice; Cristian Ploscaru, O „zavistie” boierească la 1803–1804 şi motivele ei.
Marţi, 6 mai 2008: Liviu Pilat, Implicaţiile politice ale unui proiect matrimonial eşuat; Ştefan S. Gorovei, Epigrafie, genealogie, istorie (III).
Marţi, 10 iunie 2008: Rodica Iftimi, Stema doctorului Gheorghe Cuciureanu; Alexandru Pînzar, Vechi familii de târgoveţi suceveni. Note şi observaţii.
Cu şedinţa din 10 iunie, s-a încheiat actualul an academic – al XV-lea din activitatea CNHGS-I. Deschiderea anului academic 2008–2009 este programată pentru marţi, 16 septembrie 2008, şedinţele urmând a avea loc la datele anunţate în acest număr al Buletinului (v. mai sus, p.11). Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CNHGS-Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze – tel.: 21.86.77; 0332-80.02.79 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) – pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Sala H-1 din Casa Catargi, Bd. Carol I nr.22) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.
Membrii Comisiei şi ai Institutului „Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.
Conferenţiarii sunt rugaţi să depună la Secretariatul CNHGS-I un exemplar din textul comunicării sau un rezumat mai larg, în vederea prezentării în paginile Buletinului IRGH.
Publicaţii ale Institutului „Sever Zotta”
Din anul 2003, Institutul „Sever Zotta” şi-a început propria activitate editorială, prevăzută de Statutele sale. Au apărut până acum următoarele volume (membrii Institutului, cu cotizaţia la zi, pot primi câte un exemplar cu preţ redus):
HERB. Revista Română de Heraldică, I, 1999, 1–2, XIV + 186 p. (15 RON);
„Arhiva Genealogică”, VI (XI), 1999, 1–4, 298 p. (17 RON);
Eugen D. Neculau, Sate pe Jijia de Sus, ediţie îngrijită de Marcel Lutic, vol. I, 2003, XLIV + 104 p. (7 RON); vol. II, 2005, XII + 264 p. (12 RON);
„Arhiva Genealogică”, ediţie anastatică: I, 1912 (12 RON); II, 1913 (12 RON);
Lucian-Valeriu Lefter, Zăpodenii, vol. I, 2004, 292 p. (prin comandă specială);
„Miron Costin”, I–II, 1913–1914, ediţie anastatică (prin comandă specială).
Solicitările se vor trimite pe adresa Institutului „Sever Zotta”.
Comunicări în şedinţele CNHGS-I
Rezumate
Ludmila Bacumenco, Mihai-Cristian Amăriuţei, Neamul Hermeziu din Moldova (secolele XVIII–XIX). Note istorice şi genealogice.
Punctul de plecare al acestei cercetări este în legătură cu lucrările de restaurare efectuate la Mănăstirea Curchi din Moldova de peste Prut; în cursul acestor lucrări, a fost descoperit un mormânt în interiorul căruia se afla o cărămidă purtând inscripţia (în slove chirilice) Vasile Hermeziu 1814 săp(tembrie) 20. Arheologii au presupus că acest personaj a putut fi unul dintre ctitorii bisericii. Încercarea de a desluşi adevărul a condus pe autorii comunicării la un amplu sondaj genealogic cu privire la familia Hermeziu, de la prima ei atestare în Moldova, la 30 ianuarie 1425 şi până în veacul XIX. Pe baza materialului adunat, s-ar putea propune identificarea personajului înhumat la Curchi cu postelnicul Vasile Hermeziu (1776, 1780, 1796, 1803). Cercetarea a pus în lumină o interesantă istorie de familie, cu multe ramificaţii în tot spaţiul vechii Moldove.
Cristian Ploscaru, O „zavistie” boierească la 1803–1804 şi motivele ei.
Un document din martie 1804, semnat de membri ai marilor familii boiereşti din Moldova, dezvăluie existenţa unei tabere (aparţinând tot boierimii moldovene) care se manifestase printr-o „jalobă” anonimă, cu idei periculoase, „arătătoare de un cuget a nesupunerii franţuzeşti”. Acest text a fost socotit ca dovedind influenţa Revoluţiei Franceze în mijlocul boierimii mici şi mijlocii din Moldova. Însă cercetarea atentă a componenţei Divanului domnesc, a relaţiilor de rudenie dintre marii dregători ai vremii, a raporturilor de afaceri (moşteniri comune, care aduceau judecăţi şi ostilităţi între rude etc.) a arătat că jalba respectivă – veritabil rechizitoriu la adresa „sistemei magnaţilor” – nu a fost nutrită de ideologia revoluţionară franceză, ci a fost expresia rivalităţilor dintre „tarafurile” boiereşti ale vremii.
Liviu Pilat, Implicaţiile politice ale unui proiect matrimonial eşuat.
Fiul şi urmaşul lui Ştefan cel Mare, Bogdan al III-lea (1504–1517), a formulat, în 1506, proiectul ambiţios al unei alianţe matrimoniale cu Jagellonii, care domneau în Polonia şi în Ungaria, cerând mâna prinţesei Elisabeta. La aceeaşi vreme, papa Iuliu al II-lea formula şi el un nou proiect de cruciadă, în care trebuiau antrenaţi şi domnii români. Ca urmare, când regele Sigismund I al Poloniei a decis să nu sprijine proiectul matrimonial al lui Bogdan, acesta s-a adresat papei, care i-a dat câştig de cauză. A urmat conflictul moldo-polon din 1509. După cum rezultă din documente, opozantul principal faţă de căsătoria dorită de Bogdan era regele Vladislav al Ungariei, care socotea nepotrivit ca vasalul său, domnul Moldovei, să-i devină cumnat. Intervenţia sa, de altminteri, a fost aceea care a dus atât la încetarea conflictului militar, cât şi la abandonarea proiectului matrimonial, în 1510. Anul următor va cunoaşte o accentuare a apropierii de Imperiul Otoman.
Ştefan S. Gorovei, Epigrafie, genealogie, istorie (III).
Preocuparea autorului pentru inscripţiile săpate pe vechi lespezi funerare – ilizibile, dispărute sau rău citite şi interpretate – a stat şi la baza unor comunicări anterioare (cf. Buletinul IRGH, 1–6/2004, p.13 şi 10–12/2007, p.10–11), punându-se în evidenţă importanţa informaţiilor cuprinse în respectivele inscripţii fie pentru genealogiile unor familii, fie pentru istoria însăşi a ţării. De data aceasta, comunicarea a privit inscripţia unei pietre funerare de la Mănăstirea Bisericani, transcrisă înainte de sfârşitul veacului XIX şi dispărută ulterior. Ea a fost pusă pe mormântul unor membri ai familiei Cantacuzino, din câteva generaţii succesive. Analiza textului a permis o serie de precizări pentru genealogia Cantacuzinilor, precum şi corectarea unei afirmaţii curente în literatura de specialitate privind moartea vistiernicului Toderaşco Iordache Cantacuzino. Pe baza pomelnicului de la Bisericani, s-a explicat şi chipul în care au dispărut aceste vechi morminte ctitoriceşti.
Rodica Iftimi, Stema doctorului Gheorghe Cuciureanu.
Într-un dosar din fondul Secretariatul de Stat al Moldovei se află un dosar cu atestate pentru dovedirea apartenenţei la neamuri boiereşti; unul dintre aceste atestate a fost eliberat în 1857, la cererea postelnicului Gheorghe Cuciureanu (1814–1886; personalitate foarte cunoscută în lumea medicală a vremii), fiind necesar fratelui acestuia, Ioan, căpitan în armata austriacă. În document, redactat în română şi franceză, se arată că petentul „este fiu de boieri cinstiţi ai Moldovei”, cărora, în temeiul legilor şi a documentelor, le-a fost recunoscută „evghenia moştenitoare [= la noblesse héréditaire] în acest principat şi că dumnealor poartă marca însemnată pe foaia aice alăturată”. Stema este compusă dintr-un scut de tip elveţian, sfertuit: în 1 şi 4, pe aur, un leu trecând spre centrul scutului; în 2 şi 4, pe negru, o stea de aur în cinci colţuri. Scutul este timbrat de un coif prezentat frontal, cu viziera ridicată şi cu o coroană cu nouă fleuroni cu perle.
Alexandru Pînzar, Vechi familii de târgoveţi suceveni. Note şi observaţii.
Comunicarea a înfăţişat rezultatele preliminare ale unei cercetări de amploare mai mare, care va încerca să lege realităţi cunoscute din documentele veacurilor XVII–XVIII de istoria contemporană a Sucevei, prin reconstituirea istoriei unor familii. Puntea spre zilele noastre o construiesc condicile de naşteri, căsătorii şi morţi ale unora dintre bisericile sucevene, mai apoi actele de stare civilă, precum şi inscripţiile funerare din cimitire. Informaţiile adunate au privit descendenţa lui Gheorghe Tupilat (ultimul şoltuz înainte de anexarea Bucovinei), întinsa şi bogata familie Pădure, cu mulţi reprezentanţi în veacurile XVII–XIX şi, după cât se pare, cu urmaşi până în zilele noastre, şi familia Botezat, din care se va ridica Samuel Botezat, primul profesor român de limba germană (a cărui activitate a fost cercetată de Mihai-Răzvan Ungureanu).
Colocviul Internaţional de Genealogie (Iaşi, 9–13 mai 2007)
Ecouri
Preşedintele Academiei Internaţionale de Genealogie, d-l Michel Teillard d’Eyry, a dat publicităţii o scurtă dare de seamă cu privire la cel de-al V-lea Colocviu Internaţional de Genealogie, organizat de Institutul „Sever Zotta”. Textul se află atât în Buletinul Confederaţiei Internaţionale de Genealogie şi Heraldică, nr.14 (44), cât şi în Buletinul Academiei Internaţionale de Genealogie, nr.2, ambele apărute în mai 2008. Reproducem aici câteva pasaje din această călduroasă dare de seamă.
„Sur le thème «Une histoire familiale au travers des frontières» […], plus de 70 membres de l’AIG et passionnés de la généalogie internationale se sont rassemblés dans la belle ville de Iaşi […]. Le colloque prenait place sous le double égide de l’Académie Internationale de Généalogie et de l’Institut Roumain de Généalogie et d’Héraldique «Sever Zotta», tous deux membres actifs de la Confédération, et il faut remercier vivement le Chancelier de ce dernier […] pour la contribution personnelle considérable qu’il a apportée, dans des circonstances locales parfois difficiles, à la tenue de ce colloque. Au cours des trois journées consacrées aux communications présentées dans deux salles du très central et pratique Musée de l’Union […], les participants purent entendre 42 communications d’un excellent niveau pour la plupart et qui font honneur tant à leurs auteurs qu’à l’Académie. […] Au total, un excellent colloque, chaleureux et très suivi, avec beaucoup de belles images et de souvenirs partagès par l’ensemble des participants. Et, encore une fois, chapeau bas aux organisateurs de ce Colloque qui ne paraissait pas évident au départ …”.
†
GHEORGHE GANE
(18 februarie 1925 – 23 aprilie 2008)
C h i t a n ţ ă
S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2008.
Restanţele d-___ _________________________ totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. ____________, (re)calculată la nivelul trimestrului III al anului în curs (v. anunţurile din p.16). Cifra este valabilă până la 30 septembrie 2008.
Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, republicat în numărul 1–3/2006 al Buletinului (p. 8–9).
În al treilea trimestru al anului 2008, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 10 lei noi (RON), iar cotizaţia trimestrială este de 10 lei noi (RON).
În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului „Zotta”.
Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).
Precizări foarte necesare
Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1–3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.
Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate
folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul „Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32, 700750 IAŞI.
Tel. - fax: 0232 – 21.86.77 E-mail: geneherald.inst@yahoo.fr
Pagina web a Institutului
este în refacere
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 1 leu nou (RON).
© Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” 2008
ISSN 1582-2206
