Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”

X, 1-3, 2008

BULETINUL

INSTITUTULUI ROMÂN

GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ

„SEVER ZOTTA“

X, 1-3

Iaşi

25. III. 2008

†

PAUL PĂLTĂNEA

(28 iunie 1924 – 25 ianuarie 2008)

După luni de chin fizic, părea a-şi fi regăsit starea firească. La Crăciun, cu voce vioaie şi senină, îmi anunţa reluarea lucrului. Ultimele lui vorbe din conversaţia telefonică de atunci le-am regăsit, apoi, pe felicitarea trimisă prin poştă; ele sună şi azi în mintea şi în sufletul meu. O lună mai târziu, a plecat.

A fost un cercetător înnăscut, caracterizat prin pasiune, răbdare, onestitate şi responsabilitate; formaţia sa la şcoala bucureşteană i-a îndreptat cercetările spre instituţii şi personalităţi ale epocii moderne şi a făcut uşor pasul spre cercetarea genealogică, domeniu în care a dat contribuţii deosebit de importante.

A fost unul dintre cei cu care am pornit la drum, în 1989, participant la activităţile organizate la Iaşi începând cu primul Simpozion de Studii Genealogice şi colaborator al „Arhivei Genealogice” de la primul ei număr (din 1998 – membru şi în Colegiul de Redacţie al acestei publicaţii). A fost membru fondator al Institutului „Sever Zotta”, ales în Consiliul Ştiinţific în 1999. În mai 2007, am avut onoarea de a-i prezenta şi susţine candidatura la Academia Internaţională de Genealogie.

Pierdem un istoric erudit, un om deosebit, modest şi stenic şi un prieten loial.

Ştefan S. Gorovei

Şedinţele Comitetului Director

Şedinţa extraordinară din 8 ianuarie 2008. Administratorul-Delegat a prezentat situaţia financiară a Institutului: la sfârşitul anului 2007, conturile din bancă totalizau 66,082.26 RON, iar în casă se afla suma de 4,389.02 RON. În ceea ce priveşte cotizaţiile, restanţele se ridică la circa 730 RON, la care se adaugă 380 RON, restanţele „marilor datornici”. Situaţia este oarecum echilibrată, prin faptul că s-au achitat multe cotizaţii în avans (circa 800 RON). S-a decis păstrarea cotizaţiei la acelaşi cuantum – 10 RON pentru un trimestru – şi s-a avizat textul circularei prin care membrilor societăţii li se comunică acest cuantum, împreună cu eventualele restanţe. S-au luat în discuţie unele posibilităţi de sporire a fondurilor Institutului. Membrii cu restanţe mai vechi de doi ani au fost declaraţi retraşi.

În legătură cu cel de-al XIV-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, s-a stabilit că el va avea loc în zilele de 15–17 mai 2008, s-a fixat tematica şi programul provizoriu şi s-a avizat textul primei circulare (v. aici, p.4–5); în funcţie de data Congresului, s-a decis convocarea Consiliului Ştiinţific pentru ziua de sâmbătă, 17 mai, orele 12. Administratorul-Delegat a atras atenţia asupra faptului că unora dintre membrii actualului Consiliu Ştiinţific le sunt aplicabile prevederile articolului 33 din Statute, referitor la absenţe şi desemnarea de reprezentanţi şi a cerut ca această constatare să fie înscrisă în circulara prin care – conform articolului 31 din Statute – se anunţă convocarea Consiliului. Comitetul Director a avizat textul respectivei circulare.

Şedinţa din 15 ianuarie 2008. La capitolul problemelor financiare, analiza datelor a dus la concluzia că este posibilă refacerea depozitului din bancă, ridicându-l la suma de 70,000 RON. În legătură cu posibilitatea de sporire a fondurilor Institutului, s-a arătat că doi membri ai Comitetului Director, urmând o mai veche propunere a d-lui Sorin Iftimi, au dispus transferarea în contul Institutului a celor 2 % prevăzuţi de lege din impozitul lor pe venit; aceasta a adus o „sponsorizare” de aproape 300 RON, înregistrată la sfârşitul lunii noiembrie 2007. Comitetul Director a decis să adreseze tuturor membrilor în activitate propunerea de a indica Institutul „Zotta” ca beneficiar al acelei cote de 2 % din impozitul pe venit, măsură aprobată de Consiliul Ştiinţific la 11 mai 2007 (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2007, p.9). Se estimează că această sponsorizare internă ar putea aduce o suplimentare a veniturilor anuale cu circa 5,000 RON.

Întrucât în ultima vreme s-au adus completări importante la prevederile statutare relative la dobândirea, pierderea şi redobândirea calităţii de membru al ISZ, care se află răspândite în diverse numere ale Buletinului IRGH, Administratorul-Delegat a propus ca toate aceste prevederi, cu adaosurile respective, să fie publicate în Buletin şi să fie incluse şi în Buletinul special, distribuit celor care doresc să devină membri. Comitetul Director a aprobat această propunere (v. în acest număr al Buletinului, p.6–7).

La propunerea Administratorului-Delegat, Comitetul Director a decis să recomande ca d-lor Cătălin Hriban şi Sorin Iftimi să li se acorde statutul de invitaţi permanenţi la întrunirile Consiliului Ştiinţific, începând cu mandatul care se va inaugura în luna mai 2008; pe cale de consecinţă, acelaşi statut îl vor avea şi în ceea ce priveşte Comitetul Director al Institutului.

S-a avizat primirea de membri noi şi reprimirea, cu păstrarea vechimii iniţiale, a unui fost membru, declarat retras prin neplata cotizaţiilor. La propunerea Administratorului-Delegat, Comitetul Director a decis includerea d-lor Ion d’Albon, Radu Sc. Greceanu, Rodolphe Gréciano şi Dan V. Pleşoianu în Comitetul de Patronaj al Institutului.

S-a atras din nou atenţia asupra necesităţii de a se respecta prevederile articolului 33 din Statute, cu prilejul constituirii noului Consiliu Ştiinţific al Institutului „Zotta”.

Şedinţa extraordinară din 29 ianuarie 2008. Întrucât la întrunirea precedentă, din lipsă de timp, nu s-au putut discuta toate punctele din ordinea de zi, Comitetul Director a fost convocat (pentru a doua oară în cursul aceleiaşi luni !) în şedinţă extraordinară.

Administratorul-Delegat a prezentat solicitarea d-nei Roxane Daniellot, membră a Institutului „Zotta”, de a i se împrumuta un document pe care mama d-sale, regretata Zoe Diaconescu, l-a dăruit Institutului încă din momentul întemeierii sale. D-na Daniellot doreşte ca documentul să-i fie împrumutat la Paris (unde locuieşte), eventuala fotografiere la Iaşi fiind socotită insuficientă. Administratorul-Delegat a comunicat d-nei Daniellot că art.54 din Statute prevede că obiectele din patrimoniul Institutului pot fi doar „împrumutate altor instituţii, pentru expoziţii temporare, numai cu avizul Comitetului Director”. Cazul de faţă fiind şi de competenţa Comisiei pentru gestionarea patrimoniului, membrii acesteia au fost invitaţi la şedinţă. În cadrul discuţiilor, d-l Liviu Papuc – desemnat conservator al colecţiilor încă de la 9 februarie 1999 (cf. Buletinul IRGH, 3/1999) – a arătat că un împrumut către o persoană particulară (chiar şi membru al Institutului „Zotta”), indiferent de localitatea de reşedinţă, nu numai că este în contradicţie cu prevederile statutare, dar este în afara practicii instituţiilor care păstrează asemenea obiecte. S-a subliniat, de asemenea, că scoaterea documentelor din incinta unde se păstrează nu este nici recomandabilă, nici legală. În aceste condiţii, Comisia pentru gestionarea patrimoniului nu are cum să avizeze solicitarea menţionată. Membrii Comitetului Director s-au raliat acestui punct de vedere. La închiderea discuţiilor, Administratorul-Delegat a propus ca problema să fie adusă şi în discuţia Consiliului Ştiinţific şi, pe de altă parte, să se redacteze un Regulament al colecţiilor, pentru detalierea şi precizarea prevederilor statutare.

Şedinţa din 12 februarie 2008. S-a discutat şi adoptat proiectul Regulamentului colecţiilor (v. aici, p.8–10). În legătură cu această nouă reglementare statutară, Comitetul Director a stabilit şi repartizarea unor atribuţii în cadrul Comisiei pentru gestionarea patrimoniului: conservator al colecţiilor şi custode pentru bibliotecă – d-l Liviu Papuc; custode pentru arhivă şi colecţiile speciale – d-na Rodica Iftimi; custode pentru muzeu – d-na Aurica Ichim.

S-au discutat şi aprobat modificări ale hotărârilor Comitetului Director din 9 februarie şi 19 octombrie 1999, referitoare la membrii activi şi asociaţi: autorii de studii din specialităţile prevăzute de art.6, § (a) din Statute sunt primiţi ca membri activi; membrii asociaţi au aceleaşi datorii şi drepturi ca şi membrii activi, putând fi aleşi în toate structurile administrative, cu excepţia Consiliului Ştiinţific. Aceste precizări se vor înscrie în Statute.

În legătură cu alegerile care vor avea loc în luna mai, s-au luat în discuţie unele chestiuni privind respectarea prevederilor statutare (art.33 şi 38, alin.3).

În şedinţă comună cu Biroul Permanent al CNHGS-I, s-au discutat probleme legate de organizarea Congresului din luna mai – d-nii Mircea Ciubotaru şi Petronel Zahariuc fiind însărcinaţi cu examinarea propunerilor de comunicări – precum şi de difuzarea numerelor vechi din „Arhiva Genealogică”, hotărându-se actualizarea preţurilor (devenite, acum, 0.24 RON, 0.40 RON, 1 RON, 4 RON). S-a propus stabilirea unui preţ unitar, de 10 RON.

Şedinţa din 11 martie 2008. În pregătirea Congresului din luna mai, s-a constituit Comitetul de Organizare şi s-au discutat chestiunile specifice: cazarea participanţilor, alcătuirea programului general şi a secţiilor; de asemenea, au fost examinate propunerile de comunicări primite până la această dată, avizându-se includerea lor în programul provizoriu al Congresului.

Administratorul-Delegat a prezentat cifrele bilanţului financiar al anului 2007; s-a decis publicarea lor în acest Buletin (v. aici, p.15).

Al XIV-lea Congres Naţional de Genealogie şi Heraldică

În urma hotărârii Comitetului Director al Institututului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, adoptată în şedinţa extraordinară din 8 ianuarie 2008, tuturor membrilor societăţii, din ţară şi de peste hotare,le-a fost expediată, în cursul aceleiaşi luni, prima circulară referitoare la Congresul de Genealogie şi Heraldică, programat pentru luna mai 2008.

Cel de-al XIV-lea Congres Naţional de Genealogie şi Heraldică va avea loc la Iaşi, în perioada 15–17 mai 2008. El va marca împlinirea a 15 ani de activitate a Filialei Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (CNHGS) şi se va desfăşura sub deviza

Genealogie pentru toţi – un arbore genealogic pentru fiecare

Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” a preluat toate misiunile organizatorice, urmând să asigure şi coordonarea ştiinţifică, împreună cu Filiala Iaşi a CNHGS. Comitetul de Organizare astfel constituit a stabilit că tematica acestui Congres va fi circumscrisă celor mai importante aniversări ale anului 2008: împlinirea a 600 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Iaşi (şi a altor oraşe din Moldova medievală) şi împlinirea a 90 de ani de la Unirea cea Mare din 1918.

Organizarea şi desfăşurarea acestui Congres vor urma prevederile Regulamentului Congreselor, adoptat de Comitetul Director al Institutului „Sever Zotta” la 13 iunie 2006 şi aprobat de Consiliul Ştiinţific la 11 mai 2007; acest regulament a fost publicat în Buletinul Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, 4–6/2006, difuzat în toamna anului 2007.

Şedinţele se vor desfăşura atât în plen, cât şi în secţii. Vor fi şedinţe plenare cea de deschidere – cu un simpozion închinat familiei Flondor – şi cea de închidere. În secţii, va avea loc al V-lea Colocviu de heraldică teritorială românească şi primul Colocviu cu tema Genealogia – aplicaţii şi metode moderne (discuţii libere sau expuneri propuse de participanţi). Această organizare lasă loc pentru circa 40 de comunicări, tot în secţii paralele, cu subiecte privind: teoria şi practica cercetărilor genealogice şi heraldice; contribuţii documentare; izvoare; metode; probleme controversate. Participanţii sunt stăruitor invitaţi să ţină seama de tematica enunţată mai sus şi de această organizare. O secţie specială de heraldică, în afara Colocviului de heraldică teritorială, se va alcătui numai dacă vor exista cel puţin cinci comunicări din domeniile aferente (heraldică, sigilografie, vexilologie, insigniologie).

După amiaza zilei de sâmbătă, 17 mai, va fi rezervată întrunirii Adunării Generale a membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, urmată de recepţia oferită participanţilor.

Fiecărei comunicări îi vor fi rezervate câte 30 de minute, pentru lectură şi discuţii. Participanţii vor fi, deci, insistent rugaţi să binevoiască a-şi mărgini expunerea la circa 20 de minute, dacă doresc să beneficieze şi de răgazul necesar unor minime discuţii. Pentru tipar, comunicările nu vor depăşi 15 pagini (a câte 2050 de semne).

Comitetul de Organizare aşteaptă până la data de 15 februarie 2008 taloanele de înscriere, împreună cu un rezumat de 1–1,5 pagini d a c t i l o g r a f i a t e. Propunerile comunicate altfel decât prin taloanele de înscriere, cele neînsoţite de rezumate sau cu rezumatele scrise de mână nu vor fi luate în considerare.

Rezumatele vor fi examinate de un comitet ştiinţific, care va decide acceptarea sau respingerea subiectelor propuse.

Circulara a doua va anunţa, la 1 aprilie 2008 – în urma examinării rezumatelor – includerea comunicărilor propuse în programul Congresului.

Taxa de înscriere este, pentru toate categoriile de participanţi, de 100 RON, reprezentând echivalentul a zece cotizaţii trimestriale la nivelul stabilit (10 RON) pentru trimestrul I al anului 2008. Pentru membrii Institutului „Sever Zotta”, această sumă include şi cotizaţia pentru întregul an 2008, ceea ce înseamnă, de fapt, o reducere de 40 %. Taxa de înscriere va trebui să parvină organizatorilor până la 1 mai 2008 – achitarea ei în preziua sau în zilele Congresului va presupune o majorare de 20 %. Cotizaţiile achitate în avans se vor deduce din taxa de înscriere.

Pentru membrii săi din afara Iaşilor, participanţi cu comunicări, Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” va prelua (total sau parţial, după caz) cheltuielile de cazare şi masă (eventual şi pe acelea de transport, în cazuri speciale, recunoscute ca necesitând un asemenea sprijin).

Pentru corespondenţă şi mandatele poştale, se va folosi e x c l u s i v următoarea adresă:

Ştefan S. Gorovei

Institutul „Sever Zotta”

Oficiul 1, C.P. 32

700750 Iaşi

Iaşi, 9 ianuarie 2008

Nr.2

Dobândirea, pierderea şi redobândirea calităţii

de membru al Institutului „Sever Zotta”

– prevederi statutare –

În şedinţa din 15 ianuarie 2008, Comitetul Director al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” a decis ca toate prevederile (din Statute şi din Regulamente) referitoare la dobândirea, pierderea şi redobândirea calităţii de membru al acestei societăţi să fie aduse la cunoştinţă în noile lor formulări, prin publicarea în Buletinul IRGH. Aceste prevederi vor fi comunicate, de asemenea, tuturor persoanelor care vor manifesta, de acum încolo, dorinţa de a deveni membri ai Institutului „Zotta”.

Statutele au fost publicate, sub formă de proiect, în revista „Arhiva Genealogică”, IV (IX), 1997, 1–2, p.XIV–XXIII; validată de Adunarea Generală a Institutului în mai 1998 şi aprobată de Tribunalul Iaşi în ianuarie 1999, această formă a Statutelor a rămas definitivă.

I. Dobândirea calităţii de membru al Institutului „Sever Zotta” este reglementată de articolele 7 şi 8 din Statute; prin hotărârea Comitetului Director din 11 decembrie 2007, art.7 are două alineate noi (cf. Buletinul IRGH, 10–12/2007, p.3). În urma acestor completări, articolele 7 şi 8 au următoarea formulare:

Art.7. Poate fi membru al Institutului „Zotta” orice persoană fizică, fără deosebire de cetăţenie, naţionalitate, convingeri religioase sau politice, care aderă la Statute, respectă hotărârile adoptate de conducerea Institutului şi contribuie la îndeplinirea scopurilor sale.

Apartenenţa la Institutul „Zotta” şi posedarea unui document care atestă această calitate nu conferă, în chip implicit, o garanţie de ordin ştiinţific.

Nici un membru al Institutului „Zotta” nu se poate prevala de această apartenenţă în scopuri comerciale.

Art.8. Pentru primirea în Institutul „Zotta” este necesar agrementul Comitetului Director al Institutului, care examinează cererile de aderare la fiecare din întrunirile sale.

Cererile de aderare vor fi însoţite de un curriculum vitae (şi, dacă este cazul, de o listă a lucrărilor, tipărite sau în manuscris, în domeniile avute în vedere de Institut) şi de o recomandare scrisă din partea a doi membri ai Institutului.

II. Pierderea calităţii de membru al Institutului „Sever Zotta” este reglementată de articolul 12 din Statute, cu completările aduse de hotărârile Comitetului Director din 14 mai 2002 (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2002, p.3) şi 14 ianuarie 2003 (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2003, p.2), hotărâri validate de Adunarea Generală la 17 mai 2003 (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2003, p.9). În urma acestor completări, articolul 12 are următoarea formulare:

Art.12. Calitatea de membru al Institutului „Zotta” se pierde prin retragere sau excludere:

(a) neachitarea cotizaţiei mai mult de doi ani¹, ca şi neparticiparea prelungită la activităţile Institutului, prezumă renunţarea voluntară la calitatea de membru al Institutului;

(b) violarea Statutelor, prin orice acte sau acţiuni care aduc atingere prestigiului şi bunului nume al Institutului sau contravin scopurilor Institutului şi liberei exercitări a datoriilor şi drepturilor membrilor săi, ori prin gesturi sau atitudini necolegiale şi inamicale faţă de alţi membri ai Institutului, atrage excluderea prin simpla hotărâre a Comitetului Director, adusă la cunoştinţa Adunării Generale verbal sau în scris.

III. Redobândirea calităţii de membru al Institutului „Sever Zotta” priveşte, evident, numai categoria la care face referire alineatul (a) al art.12 din Statute. În acest sens, Regulamentul cotizaţiilor, în noua sa redactare, adoptat de Comitetul Director la 31 ianuarie 2006 (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2006, p.8–9), prevede (art.13):

Redobândirea calităţii de membru al Institutului „Zotta”, cu păstrarea vechimii iniţiale, va presupune achitarea prealabilă a restanţelor acumulate până la acea dată (actualizate la nivelul trimestrului în cursul căruia se solicită reînscrierea). Membrii retraşi se pot reînscrie şi prin achitarea doar a unei noi taxe de înscriere, însă fără a redobândi şi vechimea (hotărârea Comitetului Director din 13 ianuarie 2004).

Importanţa majoră pe care prevederile statutare o acordă cotizaţiei a fost definită în Regulamentul cotizaţiilor, adoptat la 11 ianuarie 2000 şi, în formă revăzută, la 31 ianuarie 2006 (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2006, p.8–9), în articolele 1 şi 11:

Art.1. Membrii Institutului „Zotta” au datoria, conform art.10, § (c), din Statute, de a achita o cotizaţie lunară, expresie a solidarităţii care îi uneşte în această instituţie şi care simbolizează partea de contribuţie personală întru atingerea ţelurilor comune, constituind, conform art.51, § (b), una dintre sursele patrimoniului Institutului.

Art.11. În spiritul art.12, § (a) din Statute, refuzul de a achita cotizaţia este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului „Zotta”.

¹Regulamentul cotizaţiilor, adoptat ulterior Statutelor, are, în art.12, o formulare mai restrictivă: Neplata cotizaţiei atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (hotărârile Comitetului Director din 11 ianuarie 1999 şi 14 decembrie 1999 (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2006, p.9). Totuşi, în practică, atitudinea Comitetului Director faţă de restanţieri a fost întotdeauna deosebit de îngăduitoare, iar excluderile pentru neplata cotizaţiei s-au decis numai după repetate apeluri rămase fără nici un răspuns.

Noi reglementări statutare

În temeiul art. 37, alin.2 şi al art. 36, alin.1 din Statute, Comitetul Director al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” a stabilit prezentul

Regulament al colecţiilor

Generalităţi

Art.1. Pentru îndeplinirea scopurilor prevăzute de art.6 din Statute şi ca urmare a activităţilor pe care le desfăşoară, Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” (în continuare: Institutul „Zotta”) îşi constituie colecţiile, a căror administrare se va întemeia pe prevederile prezentului Regulament.

Art.2. În spiritul articolelor 48 şi 49 din Statute, obiectele dobândite de Institutul „Zotta” prin achiziţii, donaţii sau schimburi vor fi repartizate următoarelor departamente:

a) biblioteca;

b) arhiva;

c) muzeul;

d) colecţiile speciale.

Art.3. În toate departamentele, administrarea colecţiilor se va face ţinând seama şi de reglementările aflate în vigoare în domeniile cărora le aparţin.

Art.4. Administrarea obiectelor dobândite de Institutul „Zotta” pentru colecţiile sale este încredinţată „unui Conservator al Colecţiilor şi unor persoane cu pregătire de specialitate, alese dintre membrii Institutului” (art.49 din Statute), având calitatea de custozi ai departamentelor şi care vor face parte şi din Comisia pentru gestionarea patrimoniului.

Conservatorul colecţiilor va fi membru de drept al Consiliului de Administraţie.

Art.5. Toate obiectele incluse în colecţiile Institutului „Zotta” vor purta un însemn special, indicând atât proprietarul, cât şi provenienţa (achiziţie, donaţie – cu numele donatorului – sau schimb).

Art.6. Nici unul dintre obiectele colecţiilor Institutului „Zotta” nu se poate înstrăina, prin vânzare sau donaţie, şi nici nu se poate împrumuta, spre cercetare, în afara sediului (sau locului de depozitare), sub sancţiunea excluderii pentru încălcarea Statutelor şi reclamaţie penală pentru acţiune în dauna avutului privat.

Obiectele colecţiilor Institutului „Zotta” pot fi împrumutate – cu îndeplinirea formelor legale – numai către instituţii, pentru expoziţii temporare şi numai cu avizul Comitetului Director (art.54, alin.2 din Statute).

Art.7. Pentru obiectele incluse în cele patru departamente ale colecţiilor se vor alcătui cataloage, fiecare cu secţiunile speciale care vor fi socotite necesare.

În măsura posibilităţilor, aceste cataloage vor fi făcute publice, prin intermediul paginii de internet a Institutului, spre a înlesni accesul cercetătorilor.

Art.8. Consultarea colecţiilor Institutului „Zotta” este neîngrădită pentru membrii societăţii şi condiţionată de avizul Comitetului Director pentru orice persoană din afara ei.

Art.9. În toate cazurile, consultarea colecţiilor va fi permisă numai în prezenţa unui membru al Comisiei pentru gestionarea patrimoniului (colecţii) sau al Comitetului Director.

Art.10. În măsura posibilităţilor, Institutul „Zotta” va organiza, la sediul său, o expoziţie permanentă cu obiecte reprezentative din toate cele patru departamente ale colecţiilor sale.

Expunerea acestor obiect nu va conduce la includerea lor în departamentul definit ca muzeu.

Biblioteca

Art.11. Biblioteca Institutului „Zotta” are regim de bibliotecă privată şi nu este deschisă publicului.

Consultarea publicaţiilor din biblioteca Institutului „Zotta” este supusă prevederilor articolelor 6, 8 şi 9 ale prezentului Regulament.

Art.12. Biblioteca Institutului „Zotta” se compune din următoarele secţiuni:

a) cărţi uzuale;

b) periodice;

c) cărţi şi periodice vechi şi rare;

d) xerocopii.

Art.13. Aşezarea publicaţiilor (cărţi şi periodice) va ţine întotdeauna seama de caracterul special al bibliotecii, lăsând la îndemână pe acelea de imediată necesitate pentru cercetările din domeniile genealogie, heraldică şi sigilografie.

Publicaţiile cu tematică îndepărtată de aceste cercetări vor fi păstrate în depozit.

Art.14. Exemplarele duble de cărţi şi reviste, constatate prin absoluta identitate, se vor putea da în schimb pentru alte publicaţii, numai dacă:

a) nu fac parte din donaţii şi

b) nu au însemne ale proprietarilor anteriori (ex-libris-uri, ştampile, semnături) sau adnotări ale unor persoane identificate.

Existând dublete, volumele cu însemne şi înscrisuri vor fi trecute colecţiei Muzeului.

Schimbul cu dubletele din secţiunea c (cărţi şi periodice vechi şi rare) este cu desăvârşire interzis; constatarea lui va atrage excluderea pentru încălcarea Statutelor şi reclamaţia penală pentru acţiune în dauna avutului privat.

Art.15. Membrii Institutului „Zotta” au obligaţia morală de a contribui la îmbogăţirea bibliotecii, depunând, după caz, şi câte un exemplar din lucrările proprii.

Membrii Comitetului Director şi ai Comisiei pentru gestionarea patrimoniului (colecţii) vor urmări cu precădere completarea seriilor de publicaţii (ediţii de izvoare, periodice etc.).

Arhiva

Art.16. Arhiva Institutului „Zotta” este constituită – conform art.48, § (b) din Statute – din:

a) arhiva istorică;

b) arhiva documentară;

c) arhiva curentă.

În spiritul prezentului Regulament, numai arhiva istorică este definită ca departament al colecţiilor Institutului „Zotta”.

O secţiune specială a arhivei va aduna mărturiile referitoare la activitatea Institututului „Zotta” (înregistrări video şi audio, filme, fotografii, afişe, anunţuri şi dări de seamă din ziare şi reviste etc.).

Muzeul

Art. 17. Muzeul Institutului „Zotta” va cuprinde orice obiect care poate fi definit ca muzeistic fără să aparţină celorlalte departamente: tablouri, monede, decoraţii, sigilii şi amprente sigilare, obiecte armoriate, drapele, fanioane etc., precum şi reproduceri de orice fel ale acestora.

Aceluiaşi departament îi vor fi repartizate şi eventualele obiecte personale care au aparţinut unor predecesori în domeniul ştiinţelor genealogie şi heraldică, dăruite Institutului „Zotta”.

Colecţiile speciale

Art.18. Departamentul Colecţii speciale va cuprinde obiecte precum:

a) foi volante;

b) hărţi;

c) stampe;

d) fotografii.

Aceluiaşi departament îi vor fi repartizate şi reproducerile de orice fel (fotocopii, xerocopii etc.) ale acestor categorii de obiecte.

Dispoziţii finale

Art. 19 Prezentul Regulament devine parte integrantă a Statutelor (conform art.58) şi se va publica în Buletinul Institutului „Zotta” în proximul număr după adoptarea sa.

Art 20 Regulamentul colecţiilor se aplică începând cu data adoptării sale şi va fi revizuit şi completat, în temeiul aceloraşi prevederi statutare în baza cărora a fost elaborat, ori de câte ori va fi necesar.

Adoptat de Comitetul Director în şedinţa din 12 februarie 2008.

Pentru celelalte Regulamente, stabilite de Comitetul Director în anii 2000–2006, v. Buletinul IRGH, 7–9/2007, p.6.

De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)

Şedinţele de comunicări

Marţi, 15 ianuarie 2008: Ion Agrigoroaiei, Reflexul unor înrudiri în viaţa publică a României interbelice. Consideraţii preliminare; Lucian-Valeriu Lefter, Boierii lui Ştefan cel Mare. Urmaşii descălecătorilor; Ştefan S. Gorovei, Participarea românească la un congres internaţional „pierdut”: Londra, 1976 (II).

Marţi, 12 februarie 2008: Valentin Constantinov, Proiecte de alianţe dinastice după moartea lui Radu vodă Mihnea; Sorin Iftimi, Miscellanea heraldica; Corneliu Ciucanu, Urmaşi de voievozi români şi radicalismul de dreapta în România interbelică.

Marţi, 11 martie 2008: Violeta Barbu, Elitele catolice din Moldova în secolul XVII şi Contrareforma; Ştefan S. Gorovei, Heraldică: Mihail Strelbiţchi şi Veniamin Costachi; Maria Magdalena Szekély, Femeia în spaţiul public. Studiu de caz: Iaşii până la 1700.

Pentru viitoarele şedinţe din cursul acestui an academic, sunt stabilite următoarele date: 8 aprilie, 6 mai şi 10 iunie 2008. Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CNHGS–Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze – tel.: 21.86.77; 0332-80.02.79 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) – pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Sala H-1 din Casa Catargi, Bd. Carol I nr.22) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.

Membrii Comisiei şi ai Institutului „Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.

Conferenţiarii sunt sunt rugaţi să depună la Secretariatul CNHGS–I un exemplar din textul comunicării sau un rezumat mai larg, în vederea prezentării în paginile Buletinului IRGH.

Publicaţii ale Institutului „Sever Zotta”

Din anul 2003, Institutul „Sever Zotta” şi-a început propria activitate editorială, prevăzută de Statutele sale. Au apărut până acum următoarele volume (membrii Institutului, cu cotizaţia la zi, pot primi câte un exemplar cu preţ redus):

HERB. Revista Română de Heraldică, I, 1999, 1–2, XIV + 186 p. (15 RON);

„Arhiva Genealogică”, VI (XI), 1999, 1–4, 298 p. (17 RON);

Eugen D. Neculau, Sate pe Jijia de Sus, ediţie îngrijită de Marcel Lutic, vol. I, 2003, XLIV + 104 p. (7 RON); vol. II, 2005, XII + 264 p. (12 RON);

„Arhiva Genealogică”, ediţie anastatică: I, 1912 (12 RON); II, 1913 (12 RON);

Lucian-Valeriu Lefter, Zăpodenii, vol. I, 2004, 292 p. (prin comandă specială);

„Miron Costin”, I–II, 1913–1914, ediţie anastatică (prin comandă specială).

Solicitările se vor trimite pe adresa Institutului „Sever Zotta”.

Comunicări în şedinţele CNHGS-I

Rezumate

Ion Agrigoroaiei, Reflexul unor înrudiri în viaţa publică a României interbelice. Consideraţii preliminare.

Specialist în istorie contemporană, autorul a urmărit împrejurările obiective care au determinat o înfăţişare nouă chipului în care relaţiile de familie s-au reflectat în viaţa publică românească ori au influenţat-o, direct sau indirect. Ridicarea burgheziei bogate nu a anihilat interesul pentru stăpânirea pământului, dar rolul vechilor familii boiereşti a diminuat considerabil. Modelul păturilor noi a rămas tot acela aristocratic, fapt ilustrat, de pildă, de somptuozitatea reşedinţelor. Relaţiile de rudenie au sprijinit ascensiuni politice şi administrative, nelipsind nici din lumea intelectualilor (înrudirile unor universitari). Explicarea anumitor reacţii trebuie căutată în acest domeniu, unde însă cercetările sunt foarte anevoioase, fiind vorba de familii lipsite de „trecut istoric”; pe de altă parte, subiectul însuşi a fost unul predilect pentru zvonuri şi afirmaţii mai greu controlabile.

Lucian-Valeriu Lefter, Boierii lui Ştefan cel Mare. Urmaşii descălecătorilor.

Concluziile şi presupunerile unor cercetători anteriori, referitoare la alcătuirea celei mai vechi boierimi a Moldovei (din veacurile XIV–XV), au fost folosite de autor în încercarea de a reconstitui stăpânirile de sate şi pământuri în legătură cu evoluţia unor familii şi înrudirile dintre ele. Evoluţia sfatului domnesc al lui Ştefan cel Mare este ilustrativă pentru „profesionalizarea” acestei instituţii, conducând la reducerea treptată a numărului boierilor fără dregătorii. Pentru comunicarea aceasta, autorul a ales cinci cazuri de membri ai sfatului domnesc al lui Ştefan cel Mare, despre care există suficiente elemente atestând descendenţa lor din însoţitorii întemeietorilor Moldovei: Cozma Şandrovici, Steţco Dămăcuş (sau Dămăcuşevici), Hodco Ştibor, Costea Orâş (sau Orăş) şi Ioan Dobrul (din neamul care a dat, mai târziu, familia boierilor Prăjescu).

Ştefan S. Gorovei, Participarea românească la un congres internaţional „pierdut”: Londra, 1976 (II).

În partea a doua a expunerii (pentru prima parte, cf. Buletinul IRGH, 10–12/2007, p.10 şi 13), au fost prezentate rezumatele comunicărilor din secţiile de genealogie şi „subiecte diverse”. În cea dintâi, a fost înscrisă o singură comunicare propusă din România (autor: Lydia Løvendal-Papae); în cea de-a doua, figurează patru comunicări româneşti, propuse de Ştefan Andreescu, Dan Berindei, Jean-Nicolas Mănescu şi Dan Pleşia. În afara acestor comunicări anunţate de autori din România, tot la „subiecte diverse” figurează două comunicări propuse de români stabiliţi în străinătate: C. R. Simionescu şi M. Sturdza (ultima fără rezumat). Programul preliminar al Congresului mai menţionează încă două comunicări româneşti – una de heraldică (Marcel Sturdza-Săuceşti) şi alta de genealogie (Paul Cernovodeanu) – ale căror rezumate nu au mai ajuns în broşura de Proceedings.

Valentin Constantinov, Proiecte de alianţe dinastice după moartea lui Radu vodă Mihnea.

În 1626, după moartea lui Radu vodă Mihnea, boierii moldoveni au ales ca domn al Moldovei pe hatmanul Miron Barnovschi; formula „om de ţară, fără cuconi”, cu care el a fost desemnat, a fost interpretată în sensul că, prin această alegere, s-a încercat să se dea o lovitură tradiţiei dinastice. În realitate, Barnovschi s-a înfăţişat ca aparţinând dinastiei Movileştilor, purtând, ca domn, şi numele acestora, arătaţi ca fiind predecesori din acelaşi sânge; pe de altă parte, domnul defunct îi destinase ca soţie pe o fiică a sa. Însă orientarea spre Polonia, în a cărei înaltă aristocraţie se pare că şi-a căutat o soţie, a dus la înlocuirea sa în 1629 cu Alexandru Coconul, înlocuit şi acesta, în anul următor, cu Moise Movilă (fiul lui Simion), arătat – şi ael – ca fiind căsătorit cu o fiică a lui Radu Mihnea. În ambele cazuri, despre această domniţă nu este cunoscut nici un amănunt.

Sorin Iftimi, Miscellanea heraldica.

Au fost prezentate două obiecte armoriate, din colecţiile Muzeului Unirii. Primul este un sigiliu, având gravat un scut a cărui mobilă heraldică este doar aparent convenţională, o „coroniţă” textilă, de genul acelora care se puneau deasupra coifului; deasupra coroanei care timbrează scutul, se află două coarne de cerb, susţinute cu mâinile de un personaj feminin, ieşind din coroană; în realitate, acesta este însemnul cunoscut în heraldica poloneză ca „herbul Nałęcz”. Stema este flancată de literele L şi U, ceea ce pare a identifica posesorul sigiliului în persoana unui membru al familiei Udriţchi, de origine polonă şi aparţinând efectiv herbului Nałęcz. Al doilea obiect este un jilţ din vremea lui Cuza, cu o stemă a Principatelor Unite, folosită neoficial, nefiind discutată şi aprobată de Adunare: scut rotund, despicat, cu stemele principatelor broşând pe culorile naţionale (în 1, roşu-aur-azur; în 2, invers), aşezat pe un mantou de purpură căptuşit cu hermină

Corneliu Ciucanu, Urmaşi de voievozi români şi radicalismul de dreapta în România interbelică.

Dezagregarea Partidului Conservator după 1918 a determinat un adevărat exod al membrilor săi spre alte formaţiuni politice. O nouă mişcare naţionalistă se articulează pe fondul vechiului discurs antisemit, mentorul ei fiind profesorul A. C. Cuza, nepot de văr al domnului Unirii. Alături de Corneliu Zelea Codreanu au venit fraţii Grigore şi Alexandru Ghyka (urmaşi ai lui Grigore III Ghica, ucis în 1777). La Garda de Fier au aderat generalul Gh. Cantacuzino (Grănicerul), urmaş al lui Şerban vodă, Alexandru şi Andronic Cantacuzino (nepoţi ai „Nababului”), Mihail Sturdza şi fiul său Ilie-Vlad Sturdza. Interesul unor urmaşi ai marilor familii boiereşti pentru mişcarea radicală naţionalist-creştină are motivaţii multiple, de ordin general sau intim, care necesită analize atente, de la caz la caz.

Violeta Barbu, Elitele catolice din Moldova în secolul XVII şi Contrareforma.

Spre deosebire de Ţara Românească, unde alogenii levantini sau italieni şi-au asumat rolul de protectori ai catolicilor şi ai misionarilor, Moldova a cunoscut, în vremea Contrareformei, dinamica unor elite recrutate din comunităţile săseşti ale târgurilor Baia şi Cotnari. Secretari domneşti, preoţi diecezani sau membri de vază ai comunităţilor, membrii acestor elite au beneficiat de educaţie la colegiile iezuite de la Cameniţa şi Liov sau chiar la colegiile Congregaţiei De Propaganda Fide; ei au susţinut, ca binefăcători, activitatea misionarilor şi au contribuit substanţial la progresul Reformei catolice pe pământul Moldovei. Unii dintre ei au îndeplinit şi diverse dregătorii în târgurile lor, astfel încât se regăsesc în documentele interne. Cazurile familiilor Alziner, Capră şi Wolf sunt cel mai bine cunoscute şi atestate de izvoarele veacului XVII.

Ştefan S. Gorovei, Heraldică: Mihail Strelbiţchi şi Veniamin Costachi.

Cunoscut ca tipograf, gravor şi legător de cărţi, protopop şi exarh în Mitropolia Moldovei, Mihail Strelbiţchi a fost caracterizat ca având „pretenţii de nobleţă şi blazon”, dar acest blazon şi eventuala îndreptăţire de a-l purta nu au interesat pe specialişti. Stema se află pe o carte tipărită la Iaşi în 1784, iar examinarea ei arată că nu este altceva decât herbul Sas (sau Drag-Sas), întemeiat în Polonia de unul dintre fiii lui Sas vodă în veacul XIV. Familia Strzelbicki este cunoscută ca aparţinând, în adevărt, herbului Sas. A doua parte a comunicării a avut în vedere sigiliul unui ierarh, al cărui nume nu figurează în legendă, dar care, după stema folosită, a putut fi identificat ca fiind mitropolitul Veniamin Costachi. Sigiliul face parte dintre acelea în care stema este însoţită de însemnele decoraţiilor (tip studiat recent de d-l Tudor-Radu Tiron).

Maria Magdalena Szekély, Femeia în spaţiul public. Studiu de caz: Iaşii până la 1700.

De la sfârşitul secolului XVI şi până la începutul secolului XVIII, documentele oraşului Iaşi înregistrează un număr important de femei identificate printr-o meserie: cârciumăriţă, bărbieriţă, pităriţă domnească, şelăriţă, băieşiţă, săbieriţă, băcăliţă, priscorniţă, croitoriţă, cizmăriţă, berăriţă, zugrăviţă etc. Sufixul –iţă poate să indice, însă, în egală măsură, o femeie angrenată în producţia de bunuri sau în comerţul târgului, dar şi pe soţia unui meseriaş, slujbaş sau neguţător. Ca urmare, numai cercetarea genealogică poate stabili în care dintre cele două categorii se pot aşeza femeile respective. În lipsa informaţiei genealogice, identificarea locului (uliţă, mahala) unde se aflau casele şi dughenele acelor femei, succesiunea stăpânirilor şi vecinătăţile pot aduce unele clarificări. Studierea femeilor cu meserii ca indicator pentru trecerea la structurile economice şi sociale moderne ar putea contribui la conturarea unei istorii mai complete a burgheziei româneşti.

Bilanţul contabil al Institutului „Sever Zotta”

pentru anul 2007

Conform hotărârii Comitetului Director din 11 martie a.c., se dau publicităţii cifrele bilanţului contabil pentru anul 2007, aşa cum au rezultat din prelucrarea primară a datelor, în vederea elaborării documentaţiei pentru Administraţia Financiară a Municipiului Iaşi.

La capitolul Venituri, s-au înregistrat următoarele sume (toate cifrele sunt în lei noi/RON): 21,339.00 lei – cotizaţii şi alte contribuţii; 7,890.00 lei – donaţii; 7,796.39 lei – sponsorizări; 2,896.36 lei – dobânzi bancare; 27,600.00 lei – contracte; 1,200.00 lei – vânzare de cărţi. Total venituri: 68,721.75 lei.

La capitolul Cheltuieli, s-au înregistrat următoarele sume: 738.03 lei – consumabile; 2,080.22 lei – protocol; 1,736.35 lei – comunicaţii; 98.10 lei – servicii bancare (comisioane); 7,048.80 lei – servicii terţi; 1,047.50 lei – cheltuieli servicii fără chitanţe; 309.00 lei – impozite; 36,107.56 lei – cheltuieli pentru contracte. Total cheltuieli: 49,165.56 lei.

Rezultatul net al exerciţiului (total venituri – total cheltuieli): 68,721.75 lei – 49,165.56 lei = 19,556.19 lei.

La 31 decembrie 2006, totalul activelor era de 70,471.28 lei, din care active imobilizate (cheltuielile de constituire) 300 lei şi active circulante (sume depuse în bancă şi rămase în casă: 65,782.26 + 4,389.02 lei) – 70,171.26 lei.

Se poate observa că, la cheltuieli, suma cea mai mare a fost înregistrată la capitolele „cheltuieli pentru contracte” şi „servicii terţi”, fiind vorba de cheltuielile prilejuite de organizarea celui de-al V-lea Colocviu Internaţional de Genealogie; în ordine descrescătoare, urmează cheltuielile de protocol, cele pentru comunicaţii şi cheltuielile fără chitanţe. În ceea ce priveşte veniturile, în anul care s-a încheiat sursele principale le-au constituit contractele pentru servicii şi cotizaţiile şi contribuţiile diverse ale membrilor societăţii, urmate de donaţii şi de sponsorizări (cifre foarte apropiate).

Faţă de anul anterior, atât veniturile, cât şi cheltuielile au crescut de peste cinci ori.

C h i t a n ţ ă

S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2008.

Restanţele d-___ _________________________ totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. ____________, (re)calculată la nivelul trimestrului II al anului în curs (v. anunţurile din p.16). Cifra este valabilă până la 30 iunie 2008.

Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, republicat în numărul 1–3/2006 al Buletinului (p. 8–9).

În al doilea trimestru al anului 2008, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 10 lei noi (RON), iar cotizaţia trimestrială este de 10 lei noi (RON).

În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului „Zotta”.

Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).

Precizări foarte necesare

Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1–3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.

Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate

folosindu-se exclusiv următoarea adresă :
Ştefan S. Gorovei, Institutul „Sever Zotta”,
Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32, 700750 IAŞI.

Tel. - fax: 0232 – 21.86.77 E-mail: geneherald.inst@yahoo.fr

Pagina web a Institutului

este în refacere

Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.

Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 1 leu nou (RON).

ISSN 1582-2206

« prev

top

Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”