Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”

VII, 7-9, 2005

BULETINUL

INSTITUTULUI ROMÂN

GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ

„SEVER ZOTTA“

VII, 7-9

Iaşi

25. IX. 2005

†

ALEXANDRU PALEOLOGU

(14 martie 1999 – 2 septembrie 2005)

Sfârşitul verii a adus, pe neaşteptate pentru cei mai mulţi dintre noi, vestea trecerii la cele veşnice a înţeleptului care a fost Alexandru Paleologu, cărturarul care a definit bunul simţ ca un paradox şi care a socotit că, trimis la Paris ca ambasador, nu poate să reprezinte, acolo, decât pe omul care să fie singurul conducător legitim al României. Eseist rafinat şi causeur plin de vervă şi strălucire, el a reprezentat un tip al intelectualului român dezvoltat în mediul interbelic, dar cu rădăcini mai adânci, şi care astăzi se stinge. Înrudirile sale îl legau deopotrivă de vechea boierime şi de clasa cultă atât din Muntenia, cât şi din Moldova. N-a făcut niciodată caz de strămoşii săi – deşi ştia că firul lor mergea neîntrerupt până la Constantin vodă Brâncoveanu – ci a purtat această moştenire cu discretă eleganţă şi distincţie. A devenit membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” ca o consecinţă naturală a ceea ce era, a ceea ce gândea, a ceea ce credea. Ne-a fost alături, înţelegător şi delicat, în împrejurări delicate. Se va odihni cu strămoşii săi, ca un înţelept împăcat după gâlceava sa cu lumea. (Şt. S. G.)

Starea Institutului

Se împlinesc zece ani de când, cu prilejul celui de-al VI-lea Simpozion de Studii Genealogice (Iaşi, 10–13 mai 1995), s-au iniţiat demersurile în vederea constituirii unei societăţi care să promoveze cercetările de genealogie şi heraldică. Participanţilor la acel simpozion li s-a distribuit un formular cu întrebări ale căror răspunsuri trebuiau să determine nu doar întemeierea societăţii, ci şi caracterul şi numele ei. La 6 iunie 1995, primele 46 de opţiuni au fost analizate şi, pe baza lor, s-a stabilit că societatea se va numi Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”. Până la următoarea întrunire, lista membrilor fondatori a ajuns să cuprindă 86 de persoane, care au acceptat să semneze, în această calitate, pentru ca personalitatea juridică să poată fi solicitată în justiţie. În şedinţa de închidere a celui de-al VII-lea Simpozion de Studii Genealogice (Iaşi, 9–12 mai 1996), Adunarea Generală a decis întemeierea societăţii cu numele fixat prin voinţa majorităţii şi a desemnat preşedintele, în persoana d-lui Paul Cernovodeanu, şi un secretar provizoriu (Ştefan S. Gorovei). Abia peste doi ani, cu prilejul celui de-al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 7–10 mai 1998), Adunarea Generală a stabilit componenţa organelor de conducere şi control şi a votat Statutele în forma publicată în 1997 în „Arhiva Genealogică”. După ce şi ultimele documente au fost obţinute, dosarul pentru obţinerea personalităţii juridice a fost depus la Tribunalul Iaşi, la mijlocul lunii decembrie 1998. Prin Sentinţa Civilă nr.4 din 13 ianuarie 1999, Fundaţia Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” a dobândit personalitatea juridică. Acest drum lung, străbătut în cursul a patru ani, face ca societatea noastră să-şi poată fixa „data de naştere” atât în 1995/1996, cât şi în 1998/1999 ! Este o realitate care se reflectă, de altminteri, şi în hotărârea (adoptată în 2000) ca – în timp ce mandatele organelor de conducere şi control încep în 1998 – mandatul Preşedintelui să fie socotit începând din 1996, iar al Administratorului-Delegat (fostul secretar provizoriu !) din 1995.

Încheind anul acesta cel de-al doilea mandat ca Administrator-Delegat al Institutului „Zotta” şi înainte ca Adunarea Generală să se pronunţe asupra propunerii Consiliului Ştiinţific de a mi se încredinţa încă unul, pentru următorii cinci ani (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2005, p.3), socotesc că este datoria mea de a arăta ce s-a putut face în acest răstimp de zece ani şi care este starea actuală a Institutului.

După stabilirea Statutelor şi dobândirea personalităţii juridice, cadrul organizatoric a fost completat prin elaborarea unor regulamente speciale, privind cotizaţiile, comisiile administrative, finanţele, alegerile şi publicaţiile; toate au fost publicate în Buletinul IRGH (1–3/2000, p.4–5; 4–6/2000, p.3–5; 7–9/2000, p.4–5; 1–3/2001, p.6–7; 10–12/2003, p.8–10).

Începând chiar din ianuarie 1999, s-a început editarea Buletinului lunar, însemnând o foaie împăturită în trei; din 2000, Buletinul apare trimestrial, mai întâi în 12 pagini de format A 5, iar de la numărul 4–6/2001 în 16 pagini de acelaşi format. Un indice tematic al primilor cinci ani va fi găzduit de numărul 7–12/2004, acum în lucru.

În vara anului 2000, s-a luat hotărârea editării unei reviste de heraldică; primul ei număr (I, 1999) a apărut, însă, abia în 2003, întârzierea datorându-se dificultăţilor întâmpinate în apariţia revistei „Arhiva Genealogică”.

Această situaţie a determinat Comitetul Director să ia în calcul nu doar sprijinirea materială a publicării „Arhivei Genealogice”, ci chiar şi preluarea ei integrală. Ca urmare, s-a solicitat şi s-a obţinut înregistrarea ambelor reviste ca proprietate a Institutului „Zotta” (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2003, p.4). Informaţii despre greutăţile întâmpinate de „Arhiva Genealogică” s-au dat cu regularitate în paginile acestui Buletin (v. şi aici, p.14–15).

Din 2001, Institutul „Zotta” a preluat şi organizarea marilor reuniuni ştiinţifice: el a fost principalul organizator al Congreselor de Genealogie şi Heraldică din 2001 şi 2003, precum şi al celui de-al IV-lea Colocviu de Heraldică Teritorială (2003).

La 17 septembrie 2002, Institutul a devenit membru al Confederaţiei Internaţionale de Genealogie şi Heraldică; în această calitate, el şi-a asumat – conform hotărârii Adunării Generale – organizarea celui de-al V-lea Colocviu Internaţional de Genealogie, care va avea loc la Iaşi, în mai 2007 (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2003, p.15 şi 4–6/2003, p.9).

În 2003, societatea noastră şi-a început propria activitate editorială, în chiar acel an apărând primul volum al lucrării Sate pe Jijia de Sus şi primul număr din HERB. Revista Română de Heraldică; s-a constituit, ca urmare, un proiect de plan editorial (cf. Buletinul IRGH, 10–12/2003, p.4) şi s-a adoptat Regulamentul publicaţiilor.

Dezvoltarea acestor activităţi şi mai ales perspectiva organizării Colocviului din 2007 au determinat Comitetul Director să renunţe, cu mult regret, la organizarea Congresului de Genealogie şi Heraldică prevăzut pentru anul 2005, menajând astfel forţele financiare ale societăţii. La 29 iunie 2005, Institutul „Zotta” poseda în contul curent 59.428.456,92 lei, iar în depozit 339.681.411 lei; la 1 iulie (când s-a produs denominarea monedei naţionale), aceste sume au dat un total de 39,910.99 lei noi (RON). Bilanţurile contabile ale societăţii, publicate an de an (începând cu acela pentru 2001), arată în ce măsură cotizaţiile membrilor constituie o sursă cu adevărat importantă în capitolul venituri …

În ceea ce priveşte numărul membrilor, de la cei 86 din ianuarie 1999 s-a ajuns acum la numai 157; creşterea este mică, totuşi trebuie să se ţină seama de faptul că, în aceşti zece ani, 18 membri au trecut la cele veşnice, iar alţi 37 au ieşit din evidenţele societăţii (la cerere sau prin îndelungata neplată a cotizaţiilor).

Despre prezenţa Institutului „Zotta” în viaţa publică şi ştiinţifică a oraşului Iaşi vor vorbi alţii, cu mai multă îndreptăţire poate, la o aniversare viitoare.

Ştefan S. Gorovei

Publicaţii ale Institutului „Sever Zotta”

Începând din anul 2003, Institutul „Sever Zotta” şi-a început propria activitate editorială, prevăzută de Statutele sale. Au apărut până acum următoarele volume (membrii Institutului, cu cotizaţia la zi, pot primi câte un exemplar cu preţ redus):

HERB. Revista Română de Heraldică, I, 1999, 1–2, XIV + 186 p. (150.000 lei);

Eugen D. Neculau, Sate pe Jijia de Sus, ediţie îngrijită de Marcel Lutic, vol. I, 2003, XLIV + 104 p. (70.000 lei); vol. II, 2005, XII + 264 p. (115.000 lei).

Lucian-Valeriu Lefter, Zăpodenii, vol. I, 2004, 292 p. (prin comandă specială).

Solicitările se vor trimite pe adresa Institutului „Sever Zotta”.

Şedinţele Comitetului Director

Şedinţa din 12 iulie 2005. S-a analizat situaţia colectării cotizaţiilor. În urma circularei „de urgenţă”, trimisă în luna mai unui număr de 11 membri ai Institutului cu restanţe de cel puţin opt trimestre, s-a constatat un singur caz de achitare a restanţelor; trei persoane au comunicat că vor achita sumele datorate, dorind să păstreze calitatea de membri ai Institutului „Sever Zotta”; o scrisoare a fost returnată (schimbare de adresă); nici un fel de răspuns nu a venit din partea a şase membri; ca urmare, aceştia au fost declaraţi retraşi cu începere de la 1 iulie 2005. De asemeni, în perspectiva cheltuielilor impuse de programul editorial, s-a analizat cu multă atenţie starea financiară a Institutului.

În şedinţă comună cu Consiliul Director al CNHGS-I, s-a discutat situaţia publicaţiilor. Se conturează posibilitatea de a se da la tipar, în cursul acestui an, mai multe tomuri ale revistelor „Arhiva Genealogică” şi HERB, conform sumarelor provizorii stabilite de redacţii (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2005, p.8–11); în cazul celei dintâi, pregătirea redacţională a tomurilor VI (1999) şi VII (2000) a fost încredinţată d-lor Ştefan S. Gorovei şi, respectiv, Mircea Ciubotaru, ca responsabili de număr; în cazul celei de-a doua, se au în vedere tomurile II (2000) şi III (2001). În limita posibilităţilor, se va încerca să se pregătească pentru tipar şi tomul VIII (2001) al „Arhivei Genealogice”. În ceea ce priveşte reeditarea anastatică a seriei vechi a acestei reviste, primul volum (1912) se află într-o stare avansată şi este posibil să apară în cursul lunii următoare. Se decide ca, după apariţia celui de-al doilea volum (1913), să se reediteze, prin acelaşi procedeu, şi anii I–V ai seriei noi, care au format o rubrică specială în paginile Anuarului Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” în 1989–1993.

Şedinţa din 22 august 2005. S-a avizat achiziţionarea unui fax şi tipărirea imprimatelor personalizate (facturi şi chitanţe). Discutarea problemelor organizatorice, inclusiv a celor relative la pregătiririle pentru Colocviul Internaţional din 2007, a fost amânată pentru întrunirea următoare.

În şedinţă comună cu Biroul Permanent al CNHGS-I, s-a analizat situaţia publicaţiilor. Primul tom din ediţia anastatică a „Arhivei Genealogice” (I, 1912) fiind în întregime tipărit, s-a avizat coperta (comună şi pentru tomul II şi pentru cel care va grupa apariţiile din anii 1989–1993). Pregătirea redacţională a tomului VIII (2001) al „Arhivei Genealogice” a fost încredinţată d-nei Maria Magdalena Székely (ca responsabil de număr), iar d-l Cătălin Hriban a preluat, în acelaşi scop, tomurile II (2000) şi III (2001) ale revistei HERB.

Două volume din „Arhiva Genealogică” aflându-se în stadiul final al pregătirii pentru tipar, Redactorul-şef a anunţat Editura Academiei Române, solicitând trimiterea notelor de comandă la Tipografia „Dosoftei”. Scrisoarea (v. aici, p.14) a fost trimisă prin fax la 10 august şi la 19 august (de două ori); primirea în timp util a unui răspuns pozitiv va permite predarea mansucriselor în tipografie la începutul toamnei.

Şedinţa din 20 septembrie 2005. Discuţiile au avut în vedere mai ales problemele financiare. Administratorul-Delegat a prezentat situaţia conturilor bancare (contul curent şi depozitul), veniturile şi cheltuielile. În ceea ce priveşte veniturile, s-a constatat că Institutul are de încasat circa 3.500 RON (3.500.000 lei vechi) din contractele realizate şi aproximativ aceeaşi sumă din cotizaţiile restante şi curente (exclusiv trimestrul IV al prezentului an). La capitolul cheltuieli, s-a propus şi s-a aprobat achiziţionarea aparaturii necesare pregătirii pentru tipar a publicaţiilor proprii (calculator cu scaner şi imprimantă de tip post-script, pentru ca materialele destinate tipăririi să poată fi predate pe calc).

În şedinţa din 14 iunie a.c. s-a pus problema alegerii unui nou Preşedinte de Onoare, în urma decesului regretatului Dr. Claudius von Teutul, precum şi a desemnării unui reprezentant al familiei Zotta în Comitetul de Patronaj, pentru locul prevăzut de Statute (art.28, al.2). La propunerea Administratorului-Delegat, Comitetul Director a decis să recomande Consiliului Ştiinţific alegerea d-lui Neagu M. Djuvara ca Preşedinte de Onoare al Institutului „Sever Zotta”. D-l Andrei Zotta (nepot de fiu al lui Sever Zotta) a fost desemnat ca membru al Comitetului de Patronaj.

În şedinţă comună cu Consiliul Director al CNHGS-I, s-a discutat situaţia publicaţiilor şi a reuniunilor ştiinţifice. Întrucât Editura Academiei Române nu a transmis, până la această dată, nici un răspuns la scrisoarea din 9 august, membrii Consiliului Director al CNHGS-I au propus să se ceară de urgenţă un răspuns lămuritor, a cărui absenţă urmează a fi socotită drept notificarea implicită a refuzului Editurii Academiei Române de a continua tipărirea „Arhivei Genealogice” (v. aici, p.15).

În privinţa şedinţelor de comunicări ale CNHGS-I, a fost confirmată hotărârea de a se păstra ritmul statornicit deja (şedinţe lunare), cu participarea mai intensă a membrilor ieşeni şi antrenarea membrilor neieşeni ai CNHGS şi ai Institutului „Zotta”. Pentru primăvara anului 2006, ar trebui avută în vedere organizarea celui de-al V-lea Colocviu de Heraldică Teritorială, după cum s-a stabilit în şedinţa (tot comună) din 14 iunie (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2005, p.4). S-a remarcat că, după experienţa întrunirilor anterioare, susţinerea financiară va reveni, cu certitudine, tot (şi exclusiv) Institutului „Zotta”, ceea ce ar fi nepotrivit în condiţiile pregătirii Colocviului din 2007. Se va rediscuta, în funcţie de posibilităţi.

În continuare, s-a discutat despre Colocviul Internaţional de Genealogie din 2007, a cărui pregătire ar trebui să înceapă. Administratorul-Delegat a propus refacerea de urgenţă a paginii web a Institutului „Zotta” şi crearea unei adrese de e-mail pentru toată corespondenţa cu cei care ar dori să participe la Colocviu; pentru eficienţa răspunsurilor, a propus constituirea unui grup de membri care să poată transmite informaţiile cerute în limbile engleză (Cătălin Hriban), germană (Constantin Ittu), italiană (Cristian Luca), maghiară (Kinga Tüdös) şi rusă (Silviu Tabac). S-a pus problema creării unui Comitet de Organizare, care ar trebui să cuprindă persoane reprezentând cele două instituţii organizatoare – Academia Internaţională de Genealogie (AIG) şi Institutul „Zotta”; s-a observat, însă, că ar fi foarte dificilă asumarea unui asemenea rol pentru cineva care nu cunoaşte realităţile locului. Preşedintele AIG, d-l Michel Teillard d’Eyry, a comunicat dorinţa sa ca Administratorul-Delegat al Institutului „Zotta” să participe la Colocviul Internaţional de Genealogie de la Paris (10–14 octombrie a.c.), pentru a putea explica, la întrunirea Biroului AIG, stadiul pregătirilor şi condiţiile existente. Din motive obiective, această participare este imposibilă, astfel încât s-a hotărât să se dea d-lui Mihai Dim. Sturdza, Preşedintele Institutului, mandatul de a participa la întrunirea Biroului AIG, cu misiunea de a da toate lămuririle care vor fi solicitate.

S-au discutat, de asemenea, şi alte probleme relative la organizarea Colocviului, precum: sediul şi sălile pentru şedinţe (Filiala Iaşi a Academiei Române sau Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), instituţii co-organizatoare (Institutul Cultural Român, Institutul de Memorie Culturală, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, instituţii locale), excursia în nordul Moldovei, materialele pentru participanţi. Administratorul-Delegat a propus alcătuirea unui număr special din „Arhiva Genealogică”, având o tematică adecvată, cu studii în limbi străine, care să înfăţişeze evoluţia şi stadiul cercetărilor genealogice din România.

Publicaţii

Eugen Dimitriu, Cazabanii. O cronică de familie, Bucureşti, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 2004, 460p. + ilustraţii.

Cu multă răbdare, autorul a adunat informaţii amănunţite nu numai despre membrii familiei Cazaban – originară din Carcassonne, de unde inginerul François Cazaban a ajusnsă se stabilească la Iaşi în 1853 – ci şi despre toţi descendenţii prin femei şi reprezentanţii familiilor înrudite, între care se află multe nume sonore pentru istoria culturii româneşti. Chiar dacă aceste informaţii sunt transmise într-o rânduială care le face greu identificabile (în acest sens, este de regretat absenţa unui arbore genealogic şi a tabelelor de descendenţi), lectura rămâne pasionantă şi cartea îşi păstrează utilitatea ştiinţifică şi forţa evocatoare.

Veaceslav Stavilă, Mereni. Monografia unui sat răzeşesc, Chişinău, Ed. „Atelier”, 2004, 354 p.

Frumos ilustrată, cartea nu răspunde intenţiei anunţate prin titlu: nu se înţelege de ce Merenii sunt un sat răzeşesc, pentru că nu se văd, în paginile ei, neamurile de răzeşi care, coborând din vechiul stăpân, şi-au întemeiat drepturile pe uricul strămoşului. Este, desigur, o dovadă că înţelesul termenului răzeş s-a pierdut, rămânând doar – cum se întâmplă adeseori – un cuvânt frumos, cu iz arhaic, socotit reprezentativ pentru evocarea nostalgică a unui trecut îndepărtat. Cercetarea documentelor a îngăduit autorului observaţii interesante, privind, de pildă, creşterea numărului de neamuri din comună (172 la 1859, 194 la 1942 şi 402 în 2002). Deosebit de importantă este Anexa genealogică (p.229–324), care, însă, nu îngăduie reconstituirea micilor istorii familiale. Se dau şi câţiva arbori genealogici, ale unor neamuri de „răzeşi” (Barbăroşie, Nicula, Oglindă, Postică, Sava), ilustrând evoluţii pe durata a măcar două secole.

Ion Zbughin (†), Constantin Airimiţoaie, Gabriela Zbughin, Ion Canciuc, Adrian Osolinschi, Coţuşca – trecut şi prezent. Lucrare monografică, Botoşani, Ed. „Axa”, 2004, 316 p.

Destinată, desigur, fiilor comunei, lucrarea poartă pecetea unei erudiţii explicative, autorii simţind nevoia unor precizări altminteri inutile în ştiinţă. Partea de istorie (p.50–103) cuprinde note despre trecutul satelor din comună (dintre care unele foarte vechi, precum Crasnaleuca, Ghireni, Nichiteni, Puţureni), cu informaţii culese din publicaţii, dar şi din arhive. Sunt, însă, doar note, de la care s-ar putea porni pentru a se reface istoria satelor, urmărindu-se evoluţia proprietăţii, desfacerea şi refacerea unor vechi domenii, prin succesiunea căsătoriilor între stăpâni.

Ioan Pârlea (coordonator), Gheorghe Pârlea, Gelu Hogaş, Ioan Leleu, Viorica Apostol, Alexandrina Leleu, Monografia comunei Miroslăveşti, Deva, Ed. „Emia”, 2004, 432 p. + ilustraţii.

Un grup de dascăli pasionaţi de viaţa locurilor natale a dat această carte despre sate vechi din actualul judeţ Iaşi, precum Miroslăveşti, Ciohorăni, Soci, Verşeni, Miteşti. O întinsă parte istorică reproduce multe documente, unele (din secolele XVII–XIX) chiar inedite. Folosirea unor fotografii din albumele localnicilor a fost o idee excelentă. Ca şi în cazul monografiei Coţuşcăi, prelucrarea materialului documentar rămâne, din păcate, superficială.

Ştefan S. Gorovei

Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)

12 ani de activitate

Împlinirea a 12 ani de activitate nu este, s-ar spune, o aniversare – prilej pentru care se folosesc, de obicei, multiplii lui 5 ! – aşa încât trebuie să explic rostul acestor însemnări. Conform Regulamentului de funcţionare, conducerea CHGS-I este asigurată de un preşedinte al cărui mandat are durata de trei ani. Dacă 12 ani nu înseamnă o „cifră rotundă”, în schimb împlinirea a patru mandate poate constitui un moment de bilanţ.

La înfiinţarea acestei Filiale, în primăvara anului 1993, am fost desemnat – fiind singurul membru-fondator activ al CNHGS la Iaşi – ca preşedinte provizoriu; membrii Filialei mi-au încredinţat conducerea efectivă cu prilejul primei întruniri (de constituire, la 1 iunie 1993), iar apoi au socotit că mi se poate încredinţa un al doilea mandat (4 iulie 1996) şi chiar şi un al treilea (8 iunie 1999), pe care, însă, nu l-am mai putut duce până la capăt: o situaţie ieşită din comun, în activitatea de alcătuire a heraldicii teritoriale, m-a determinat să suspend, la 13 august 2001, exercitarea atribuţiilor care îmi reveneau, Filiala urmând a fi condusă de vicepreşedintele ei, d-l Mircea Ciubotaru (cf. Buletinul IRGH, 10–12/2001, p.11). La 1 noiembrie 2002, de comun acord cu d-sa, neputând sta deoparte în condiţiile în care, printr-un act abuziv, Filiala era alungată din sediul care îi fusese hărăzit încă de la întemeiere, am reluat conducerea (cf. Buletinul IRGH, 10–12/2002, p.10–12); însă, în aceste împrejurări (dramatice nu numai pentru CHGS-I), alegerile prevăzute pentru iunie 2002 nu au mai avut loc, nici atunci, nici în lunile următoare. La 15 mai 2003, în cuvântul de deschidere a celui de-al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, am anunţat public renunţarea definitivă la calitatea de preşedinte al CHGS-I. Mai apoi, membrii Filialei au decis (16 septembrie 2003) fixarea alegerilor la data când ar fi expirat cel de-al patrulea mandat, în iunie 2005, până atunci conducerea urmând a fi asigurată de membrii Consiliului Director (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2003, p.12). La 14 iunie 2005, Biroul Permanent al Filialei a decis să păstreze, pe termen nedefinit, această situaţie (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2005, p.12). Aşa se explică necesitatea micului bilanţ de acum.

În aceşti 12 ani, CHGS-I a ţinut 104 şedinţe publice (lunare), în care s-au citit 226 de comunicări, a organizat Simpozioanele / Congresele (anuale) de Genealogie şi Heraldică din 1993–1999, în cadrul cărora s-au citit 376 de comunicări şi a tipărit zece volume din „Arhiva Genealogică, reprezentând anii I (VI), 1994 – V (X), 1998, cu un total de 3634 de pagini. A organizat, de asemenea, colocviile de heraldică teritorială din 1994, 1997 şi 2000 şi a adus o contribuţie majoră la apariţia H.G. 25/2003, întemeiată pe proiectul redactat la Iaşi (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2001, p.13 şi 1–3/2003, p.7–12). Biroului Zonal Iaşi, constituit în baza acestui act normativ, şi-a început fără întârziere activitatea (v. aici, p.13).

Felurite resentimente au ţintit, confundând, o instituţie şi un om; omul s-a dat deoparte, instituţia continuă să funcţioneze. Membrii filialei din Iaşi – cărora li s-a recunoscut, nu de la sine şi nu cu uşurinţă, statutul de membri ai CNHGS (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2000, p.9) – pot privi cu mulţumire şi cu încredere bilanţul celor patru mandate, pentru că realizările sunt expresia solidarităţii lor sincere şi dezinteresate.

Ştefan S. Gorovei

De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)

Şedinţele de comunicări

Marţi, 20 septembrie 2005: Sorin Iftimi, O istorie polemică a stemei României; Ştefan S. Gorovei, Genealogie şi heraldică de pretenţii: Dimitrie Cantemir.

Şedinţa din 20 septembrie a marcat şi deschiderea anului academic 2005–2006, cel de-al XIII-lea an de activitate a CNHGS-I. Pentru viitoarele şedinţe din cursul acestui an academic, sunt stabilite următoarele date: 18 octombrie, 15 noiembrie şi 13 decembrie 2005, 17 ianuarie, 14 februarie, 14 martie, 11 aprilie, 16 mai şi 13 iunie 2006. Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CNHGS–Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze – tel.: 21.86.77; 0332-80.02.79 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) – pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Sala H-1 din Casa Catargi, Bd. Carol I nr.22) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.

Membrii Comisiei şi ai Institutului „Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.

Biroul Permanent al CNHGS-I – în noua sa componenţă, stabilită la 14 iunie a.c. (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2005, p.12) – s-a întrunit în şedinţă extraordinară în ziua de 3 august 2005, pentru a soluţiona cele două probleme semnalate de Biroul Zonal Iaşi (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2005, p.13). S-a procedat, mai întâi, la refacerea reprezentării CNHGS-I în Comisiile pentru analizarea proiectelor de steme din judeţele care, în conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr.25/2003, au fost arondate Filialei din Iaşi. S-a stabilit următoarea reprezentare în judeţe: Bacău – drd. Sorin Iftimi (Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană); Botoşani – drd. Cătălin Hriban (Complexul Muzeal Naţional „Moldova”); Galaţi – dr. Petronel Zahariuc (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”); Iaşi – dr. Petronel Zahariuc; Neamţ – drd. Cătălin Hriban; Suceava – dr. Petronel Zahariuc; Vaslui – dr. Mircea Ciubotaru (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”); Vrancea – drd. Sorin Iftimi. S-a stabilit, apoi, componenţa Biroului Zonal Iaşi. În afara celor doi membri externi – d-nii dr. Dan Râpă-Buicliu şi dr. Silviu Andrieş-Tabac – din Biroul Zonal Iaşi fac parte următorii membri ai CNHGS-I: dr. Mircea Ciubotaru (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), drd. Cătălin Hriban (Complexul Muzeal Naţional „Moldova”), drd. Sorin Iftimi (Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană), dr. Maria Magdalena Székely (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”) şi dr. Petronel Zahariuc (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”).

Odată stabilite reprezentarea CNHGS-I în teritoriu şi componenţa Biroului Zonal – ambele cu valabilitate pentru anul academic 2005–2006 – s-a repus în discuţie proiectul de instrucţiuni (norme) privind activitatea Biroului Zonal Iaşi, colaborarea cu Comisiile judeţene petru analizarea proiectelor de steme, precum şi statutul şi atribuţiile reprezentanţilor CNHGS-I în acele comisii. Participanţii şi-au declarat acordul faţă de prevederile acestui proiect de instrucţiuni şi au recomandat adoptarea de către Biroul Zonal.

Activitatea CNHGS–I în domeniul heraldicii teritoriale

Biroul Zonal Iaşi

Şedinţa extraordinară din 3 august 2005 a avut loc în continuarea întrunirii Biroului Permanent al CNHGS-I din aceeaşi zi. Reunit pentru prima dată în noua sa componenţă, Biroul Zonal Iaşi a analizat încă o dată şi a adoptat documentul pe baza căruia se va desfăşura, începând cu data de 1 septembrie, activitatea CNHGS-I în domeniul heraldicii teritoriale. Textul se va publica în acest Buletin (v. aici, p.10–12) şi va fi comunicat, împreună cu anexele prevăzute la punctul 1, atât Consiliilor Judeţene interesate, cât şi reprezentanţilor CNHGS-I în Comisiile judeţene şi membrilor Biroului Zonal Iaşi. S-a stabilit ca următoarele şedinţe ale Biroului Zonal să aibă loc în zilele când sunt programate şedinţele de comunicări ale CNHGS-I, sub condiţia ca materialele trimise de autorităţile judeţene să ajungă în timp util, pentru a putea fi examinate de membrii Biroului.

Şedinţa din 20 septembrie 2005: preşedinte de şedinţă – Mircea Ciubotaru, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”; secretar – Cătălin Hriban. S-a analizat cazul stemei comunei Heleşteni (jud. Iaşi), pe care Biroul Zonal Iaşi a aprobat-o în şedinţa sa din 12 noiembrie 2004 (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2005, p.13). În urma înaintării ei spre avizare la Bucureşti, Primăria Comunei Heleşteni a fost anunţată, sub semnătura preşedintelui CNHGS, acad. Dan Berindei, că din stemă ar trebui eliminaţi bezanţii de argint, întrucât încarcă inutil compoziţia. Membrii Biroului Zonal au constatat că, în realitate, compoziţia este de o perfectă claritate şi corectitudine, bezanţii respectivi făcând trimitere la numele comunei înseşi. S-a decis să se discute direct cu secretariatul CNHGS în vederea avizării proiectului aşa cum a fost conceput.

S-a discutat din nou despre stemele comunelor care se divizează. Într-un asemenea caz, foarte recent, stema comunei-„mamă” conţine un însemn care face referire la un sat integrat acum în comuna cea nouă, în a cărei stemă ar trebui să treacă, soluţie neagreată, însă, de autorităţile noii comune.

Comisiile judeţene pentru analizarea proiectelor de steme

La 27 iulie 2005, la şedinţa Comisiei Judeţene Botoşani, a participat d-l Cătălin Hriban, în locul d-lui Ştefan S. Gorovei, convocat prin adresa nr.7575 din 20 iulie, dar indisponibil la acea dată. S-au prezentat proiecte de steme pentru comuna Coşula şi pentru judeţul Botoşani. Ambele proiecte au fost respinse. S-au discutat diverse soluţii pentru alcătuirea stemei judeţului Botoşani prin valorificarea moştenirii heraldice a locului.

La 23 august 2005, la şedinţa Comisiei Judeţene Neamţ, a participat d-l Cătălin Hriban. S-a discutat din nou despre stema municipiului Piatra-Neamţ, pe baza unor proiecte mai vechi.

Norme privind activitatea Biroului Zonal Iaşi

în domeniul heraldicii teritoriale

Generalităţi

1. Activitatea în domeniul stabilirii heraldicii teritoriale este reglementată de următoarele documente, reproduse în anexele prezentelor instrucţiuni:

a) Hotărârea Guvernului României nr.25 din 16 ianuarie 2003, publicată în „Monitorul Oficial”, partea I, nr.64 din 2 februarie 2003, p.7-8 (în continuare: H.G. nr.25/2003);

b) normele şi principiile adoptate de Filiala Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (în continuare: CNHGS-I) la 11 februarie 2003;

c) Metodologia comunicată de conducerea centrală a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (în continuare: CNHGS), în martie 2003.

2. Comisiile constituite în judeţe, în conformitate cu art.3 al H.G. nr.25/2003, cu misiunea de a coordona activitatea de stabilire a heraldicii teritoriale, nu se pot numi „Comisii judeţene de Heraldică” şi cu atât mai puţin „Comisii judeţene de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie”. Există un singur organism care are această titulatură – Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, cu sediul în Bucureşti şi cu filiale în Iaşi (CNHGS-I) şi Cluj-Napoca. Comisiile constituite la nivel judeţean sunt Comisii judeţene pentru analizarea proiectelor de steme (în continuare: Comisii judeţene).

3. Legătura între Comisiile judeţene, pe de o parte, şi reprezentanţii CNHGS-I şi Biroul Zonal Iaşi, pe de altă parte, este asigurată de secretariatele Comisiilor respective.

Activitatea în Comisiile judeţene

4. Reprezentanţii CNHGS-I în Comisiile judeţene sunt desemnaţi de Consiliul Director al CNHGS-I dintre membrii acesteia, pentru o perioadă de un an. Reconfirmarea pentru un nou mandat este implicită, dacă nu se comunică desemnarea altui reprezentant.

5. Reprezentanţii CNHGS-I participă la şedinţele Comisiilor judeţene reprezentând un organism academic, din care fac parte nu ca salariaţi angajaţi, ci ca membri aleşi pe baza activităţii lor, a aptitudinilor şi a competenţei recunoscute de comunitatea ştiinţifică. Ei sunt şi trebuie priviţi ca persoane care exercită respectiva atribuţie în virtutea unui act normativ, parte a legislaţiei României. Ca atare, revine celor care coordonează activitatea Comisiilor judeţene să vegheze ca şedinţele de lucru ale acestor comisii să se desfăşoare într-o atmosferă colegială. În cazul când se va recurge la ironii, glume deplasate sau ameninţări, reprezentanţii CNHGS-I au obligaţia să părăsească şedinţa.

6. Secretariatele Comisiilor judeţene trebuie să comunice reprezentanţilor CNHGS-I, în copie, Ordinul Prefectului pentru organizarea (reorganizarea) Comisiei judeţene respective şi să asigure plata indemnizaţiilor de şedinţă, prevăzute de H.G. nr.25/2003¹, precum şi decontarea cheltuielilor de transport².

7. Invitaţia pentru o şedinţă de lucru a unei Comisii judeţene trebuie să parvină reprezentantului CNHGS-I cu cel puţin o săptămână înaintea datei fixate. Este recomandabil ca data şedinţei să se stabilească de comun acord, după o consultare prealabilă.

8. Odată cu invitaţia, se va comunica şi ordinea de zi a şedinţei şi se vor trimite, în copii, proiectele de steme care urmează a fi puse în discuţie; în absenţa acestor documente, reprezentantul CNHGS-I se va abţine de la participarea la şedinţă.

9. Reprezentanţii CNHGS-I în Comisiile judeţene au obligaţia de a respecta Metodologia transmisă de CNHGS, precum şi principiile şi normele pe care CNHGS-I le-a adoptat (11 februarie 2003) ca temelie a activităţii sale în domeniul heraldicii teritoriale. Unele dintre aceste principii şi norme se regăsesc în Metodologie, întrucât au stat şi la baza elaborării acesteia.

10. În şedinţele Comisiilor judeţene, reprezentanţii CNHGS-I pot formula sugestii generale, cu privire la valabilitatea proiectului pus în discuţie³; în nici un caz ei nu se vor transforma în consultanţi de specialitate ai respectivelor comisii: singura consultanţă pe care ei o pot oferi priveşte descrierea corectă, în limbaj heraldic, a stemelor⁴.

11. Delegaţii CNHGS-I nu au mandatul de a vota (pentru sau contra) în Comisiile judeţene, pentru a nu le influenţa poziţia în cazul discutării proiectelor de steme în Biroul Zonal.

12. În cazul când Comisiile judeţene acceptă un proiect de stemă şi decide trimiterea lui la Biroul Zonal, acel proiect trebuie să poarte semnătura delegatului CNHGS-I⁵. Se va semna, de preferinţă, un exemplar al desenului în haşuri.

13. Proiectele acceptate de Comisiile judeţene – însoţite de documentaţia prevăzută de H.G. 25/2003 (inclusiv adresa de înaintare) – vor fi trimise prin poştă (sau aduse personal) cu o săptămână înaintea întrunirii Biroului Zonal Iaşi.

Activitatea Biroului Zonal Iaşi

14. Biroul Zonal Iaşi, constituit în baza art.5 din H.G. nr.25/2003 în vederea avizării heraldicii teritoriale din judeţele Moldovei, este compus, în conformitate cu hotărârile Consiliului Director al CNHGS-I din 11 februarie şi 11 martie 2003, din şapte membri; întrucât doi dintre ei nu locuiesc în Iaşi, Biroul va putea lucra în mod legal în prezenţa a minimum trei dintre cei cinci membri ieşeni. La şedinţele sale de lucru, Biroul Zonal poate invita, pentru consultări, orice alt specialist (heraldist, istoric, arhivist), a cărui competenţă va fi socotită necesară şi utilă.

15. Biroul Zonal Iaşi este un organ colegial – membrii săi urmând să asigure, pe rând, preşedinţia şedinţelor – şi lucrează autonom, nefiind subordonat nici Preşedintelui CNHGS-I, nici Consiliului Director al acesteia. Biroul Zonal Iaşi se întruneşte, de regulă, în fiecare lună (cu excepţia vacanţei de vară, din lunile iulie şi august), cu o oră înaintea şedinţelor de comunicări ale CNHGS-I. Datele acestor şedinţe, sunt stabilite la sfârşitul fiecărui an academic pentru anul academic următor (de exemplu, în iunie 2005 pentru intervalul septembrie 2005 – iunie 2006).

16. Deciziile Biroului Zonal Iaşi vor fi anunţate de îndată, în cursul şedinţelor publice de comunicări ale CNHGS-I. Avizul scris al Biroului Zonal Iaşi va fi transmis Comisiilor judeţene pentru a fi înaintat CNHGS, conform Metodologiei comunicate de aceasta. Pentru a se evita orice suspiciuni, precum şi eventualele înlocuiri ulterioare avizării, pe spatele planşei color se va aplica ştampila Biroului Zonal Iaşi şi data; dacă planşa color se prezintă plastifiată, cele două ştampile se vor aplica pe spatele planşei cu desenul în haşuri.

17. Câte o copie a planşelor (în culori, în haşuri şi contur) cu stema avizată trebuie să rămână în arhiva Biroului Zonal Iaşi.

Recomandări finale

18. Materialele destinate Biroului Zonal Iaşi nu se vor remite personal nici unuia dintre membrii CNHGS-I, indiferent dacă fac sau nu parte din Biroul Zonal. Toată corespondenţa va fi trimisă (sau remisă) exclusiv d-lui conferenţiar universitar dr. PETRONEL ZAHARIUC, la Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Istorie, Bd. Carol I nr.11, 700506 IAŞI (telefon: 0232 – 20.12.74) sau la Secretariatul Facultăţii de Istorie, în plic închis, pe numele d-sale.

19. Reprezentanţii autorităţilor locale trebuie să manifeste încredere în competenţa şi buna voinţă a specialiştilor care sunt trimişi de CNHGS-I să o reprezinte în Comisiile judeţene şi care fac parte din Biroul Zonal Iaşi şi să nu recurgă la stăruinţe şi presiuni, direct sau prin terţi.

20. Întreaga activitate în domeniul stabilirii heraldicii teritoriale trebuie să se întemeieze pe relaţii instituţionale şi nu personale.

Adoptat de Biroul Zonal Iaşi la 3 august 2005.

¹ Conform art.3, alin.3, din H.G. nr.25/2003, membrii Comisiilor judeţene „vor primi o indemnizaţie al cărei cuantum se stabileşte de prefect prin ordin [...]. Sumele necesare pentru achitarea indemnizaţiilor se asigură din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor”.

² Cu excepţia participării la şedinţele Comisiei judeţene de la Iaşi.

³Metodologia, pct.16: „Expertul CNHGS în Comisiile judeţene are rolul de a asigura corectitudinea compoziţiei heraldice...”.

⁴Metodologia, pct.15: „Specialistul delegat în Comisiile judeţene va oferi, în mod special, consultanţă ştiinţifică pentru blazonarea corectă a stemei”.

⁵Metodologia, pct.16: „Expertul CNHGS în Comisiile judeţene [...] contrasemnează proiectul înaintat Biroului zonal...”.

Activitatea CNHGS-I în domeniul heraldicii teritoriale. Un bilanţ

În baza prevederilor H.G. 25/2003, CNHGS-I a constituit – îndată după apariţia acestui act normativ – Biroul Zonal Iaşi (având competenţa de a aproba proiectele de steme pentru cele opt judeţe ale Moldovei) şi a desemnat reprezentanţi în Comisiile judeţene pentru analizarea proiectelor de steme; în vederea bunei desfăşurări a acestor activităţi, CNHGS-I a stabilit un set de repere istorice şi metodologice, precum şi regulile după care urmează să lucreze, autonom, Biroul Zonal Iaşi (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2003, p.7–12).
S-au consfinţit, astfel, şi de drept, atribuţiile care, de fapt, fuseseră recunoscute Filialei din Iaşi a CNHGS la 31 martie 1994, înscrise apoi în acordul semnat la 29 decembrie 1998 [cf. „Arhiva Genealogică”, I (VI), 1994, 3–4, p.328 şi Buletinul IRGH, 2/1999].

În intervalul aprilie 2003 – septembrie 2005 (doi ani şi jumătate), Biroul Zonal Iaşi a ţinut 18 şedinţe de lucru (ordinare şi extraordinare), în cadrul cărora s-au aprobat 11 proiecte de steme din judeţele Bacău, Iaşi, Suceava şi Vaslui (una de judeţ, două de municipiu, trei de oraşe şi cinci de comune), iar trei proiecte steme au fost respinse (una de judeţ, una de municipiu şi una de comună). Membrii Biroului Zonal au participat la 11 şedinţe ale Comisiilor judeţene, la Bacău, Botoşani, Iaşi, Piatra Neamţ, Suceava şi Vaslui. Atât activitatea Biroului Zonal, cât şi aceea a reprezentanţilor în Comisiile judeţene a fost consemnată, cu regularitate, în paginile Buletinului IRGH.

Întrucât CHGS-I a organizat, anterior, trei dezbateri consacrate heraldicii teritoriale (1994, 1997 şi 2000), s-a decis ca o nouă întrunire a specialiştilor să aibă loc în cadrul celui de-al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 15–18 mai 2003), fiind invitaţi şi reprezentanţi ai autorităţilor interesate din judeţele Moldovei. Cel de-al IV-lea Colocviu de Heraldică Teritorială (Iaşi, 16 mai 2003) a scos în evidenţă dificultăţile cu care încă se confruntă specialiştii în activitatea de stabilire a heraldicii teritoriale (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2003, p.13; v şi p.3–4). Ulterior, mai multe dintre şedinţele Biroului Zonal Iaşi au fost consacrate problemelor (deseori delicate) pe care le pune situaţia din teritoriu. Experienţa acumulată încă din 1994 a condus la elaborarea normelor după care trebuie să se conducă activitatea în acest domeniu (v., în acest număr al Buletinului IRGH, p.10–12). O întrunire a membrilor celor trei Birouri Zonale (din Bucureşti, Cluj şi Iaşi) se întrevede – din multe puncte de vedere – ca o necesitate de prim ordin.

Dan Cernovodeanu

Evoluţia armeriilor Ţărilor Române de la apariţia lor şi până în zilele noastre

(sec. XIII–XX)

Se anunţă iminenta apariţie a acestei lucrări – versiunea românească a tezei cu care regretatul Dan Cernovodeanu a obţinut, în 1995, doctoratul de Stat la Sorbona – prin eforturile Editurii „Istros” din Brăila şi graţie strădaniilor directorului acesteia, d-l Ionel Cândea. Este o carte îndelung aşteptată, pentru a cărei tipărire s-a apelat şi la prenumeranţă. Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” – printre ai cărui membri-fondatori s-a numărat şi Dan Cernovodeanu – a răspuns la timpul potrivit acestui apel, subscriind un număr de zece exemplare.

Soarta „Arhivei Genealogice”

Prietenii şi colaboratorii „Arhivei Genealogică” au fost informaţi cu regularitate în legătură cu strădaniile Consiliului Director al CNHGS-I de a asigura apariţia acestei reviste (cf. Buletinul IRGH, 10–12/2003, p.11 şi 1–6/2004, p.13–14). Cu aceeaşi intenţie, înserăm aici textul scrisorilor trimise Editurii Academiei Române (v. mai sus, p.4–5). Ambele au fost semnate de Redactorul-şef al „Arhivei Genealogice” şi au fost transmise prin fax, cu menţiunea „în atenţia: d-lui director dr. ing. IOAN GANEA, d-nei director ELENA POPESCU, d-lui VIOREL ŢIRLI”.

Scrisoarea din 9 august 2005:

După cum este cunoscut, ultimul număr al revistei „Arhiva Genealogică” apărut până acum este 3–4/1998, ieşit de sub tipar în iulie 2003. Spre sfârşitul aceluiaşi an, Comitetul de Redacţie a făcut cunoscut Editurii că «îi este posibil să predea tipografiei „Dosoftei”, în următoarele luni, volumele aferente anilor 1999, 2000 şi 2001, fiecare urmând să aibă circa 500 de pagini de tipar».

Din motive independente de voinţa sa, Comitetul de Redacţie nu a putut pune în aplicare acest proiect în cursul anului 2004. Acum, însă, are pregătite pentru tipar volumele VI (1999) şi VII (2000), care vor fi predate, cât de curând, Tipografiei „Dosoftei”, şi se lucrează pentru pregătirea redacţională a volumului VIII (2001).

În raport cu ultimul număr apărut, nici o modificare nu se va produce în înfăţişarea revistei.

În ceea ce priveşte cerinţa formulată de Dvs, în unele adrese anterioare, de a prezenta la Editură manuscrisul revistei, Comitetul de Redacţie reaminteşte că, printr-o hotărâre a Biroului Prezidiului Academiei Române din noiembrie 1999, „Arhiva Genealogică” a fost exceptată de la această obligaţie. Menţionata hotărâre a fost comunicată Editurii la vremea respectivă şi a fost respectată până la ultimul număr apărut.

Având în vedere toate acestea, Comitetul de Redacţie Vă roagă să binevoiţi a trimite Tipografiei „Dosoftei” notele de comandă pentru volumele VI (1999) şi VII (2000) ale revistei „Arhiva Genealogică”, fiecare urmând să aibă circa 25 de coli de tipar (sau 400 p.).

Reamintim, şi cu acest prilej, că începând de la 1 ianuarie 2003, Redacţia revistei nu-şi mai are sediul în clădirea Institutului „A. D. Xenopol” (str. Lascăr Catargi nr.15), de unde a fost izgonită, odată cu Filiala Iaşi a CNHGS, prin hotărârea directorului Al. Zub; despre această schimbare s-au făcut cuvenitele menţiuni în ultimul număr al „Arhivei Genealogice”, la p.X şi 343.

V-am fi îndatoraţi dacă aţi binevoi să ne transmiteţi răspunsul Dvs prin fax, la numărul 0232 – 21.86.77.

Scrisoarea din 21 septembrie 2005:

Consiliul Director al Filialei Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, întrunit în şedinţă de lucru ieri, 20 septembrie 2005, a constatat cu surprindere că până la această dată Editura Academiei Române nu a binevoit a răspunde scrisorii din 9 august 2005 a Comitetului de Redacţie al revistei „Arhiva Genealogică”, transmisă prin fax de trei ori (10 august, ora 13.05; 19 august, ora 11.03 şi 19 august, ora 11.05). Prin această scrisoare, s-a anunţat Editurii pregătirea volumelor VI (1999) şi VII (2000) ale numitei reviste şi s-a solicitat trimiterea notelor de comandă către Tipografia „Dosoftei” din Iaşi, în vederea începerii lucrului. Absenţa răspunsului arată, probabil, că Editura Academiei Române nu mai este interesată de publicarea „Arhivei Genealogice”.

Luând în discuţie această situaţie şi având în vedere colaborarea de până acum, Consiliul Director al Filialei Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a decis să se comunice Editurii Academiei Române că aşteaptă, totuşi, un răspuns lămuritor până la sfârşitul săptămânii în curs, adică până vineri, 23 septembrie 2005, orele 14. Neprimind, în acest răstimp, nici un răspuns, Consiliul Director va înţelege că amintita colaborare a încetat şi va căuta soluţiile adecvate pentru ca revista să-şi poată relua şi continua apariţia.

Răspunsul aşteptat nu a sosit, nici până vineri, 23 septembrie, şi nici în zilele următoare. În aceste condiţii, Redactorul-şef al revistei „Arhiva Genealogică” a solicitat convocarea de urgenţă a Consiliului Director al CNHGS-I pentru a se decide măsurile ce se impun. Întrunirea a fost stabilită pentru data de vineri, 30 septembrie. Hotărârile ce se vor lua cu acest prilej vor fi comunicate atât Editurii Academiei Române, cât şi Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române.

C h i t a n ţ ă

S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2005.

Restanţele d-___ _________________________ totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. ____________, (re)calculată la nivelul trimestrului III al anului în curs (v. anunţurile din p.16). Cifra este valabilă până la 31 decembrie 2005.

Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, publicat în numărul 1–3/2000 al Buletinului (p. 4–5).

În al patrulea trimestru al anului 2005, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 10 lei noi (RON), iar cotizaţia trimestrială este de 10 lei noi (RON).

În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului „Zotta”.

Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).

Precizări foarte necesare

Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1–3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.

Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate

folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul „Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32, 700750 IAŞI.

Tel. - fax: 0232 – 21.86.77 E-mail: rer_genealog@mail.dntis.ro

Pagina web a Institutului

este în refacere

Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.

Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 1 leu nou (RON).

ISSN 1582-2206

« prev

top

Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”