VII, 4-6, 2005

BULETINUL
INSTITUTULUI ROMÂN
DE
GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
„SEVER ZOTTA“
 
 
VII, 4-6
Iaşi
25. VI. 2005
 
 
Un eveniment ştiinţific
 
Toamna anului trecut a adus un dar excepţional istoricilor, genealogiştilor, tuturor celor interesaţi de trecutul familial: Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică, volumul I (Editura „Simetria”, 2004). Coordonator şi coautor al acestei lucrări monumentale, îndelung aşteptată, este d-l Mihai Dim. Sturdza, preşedintele Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”. Cele 670 de pagini de format mare cuprind date despre 61 de familii boiereşti (de la Abaza la Bogdan), de diferite ranguri, cu multă documentare culeasă din arhive, din cimitire şi din tipărituri. Arbori genealogici, reproduceri de documente, monumente (unele dispărute), tablouri şi fotografii (multe azi pierdute), steme şi semnături împodobesc această enciclopedie concepută într-un mod original, care face ca accentul major să nu fie pus pe partea strict genealogică, ci pe istoria familiilor, cu evocarea personajelor mai importante. Coordonatorul a cules texte vechi şi noi pentru a împlini aceste evocări şi a dat el însuşi mai multe studii despre familii, personaje şi întâmplări.
Privirea şi răsfoirea unei cărţi ca aceasta este o delectare. Apelul la informaţia adunată în paginile ei este o obligaţie. Munca pe care d-l Mihai Dim. Sturdza a început-o în fragedă tinereţe şi a continuat-o decenii în şir, cu răbdare şi pasiune, peste toate furtunile cu care i-a fost semănată viaţa, va fi răsplătită cu admiraţia şi preţuirea celor care ştiu ce înseamnă atât furtunile, cât şi munca.
Ştefan S. Gorovei
 
 
O ANIVERSARE FRUMOASĂ.
Radu Sc. Greceanu la 90 de ani
 
La anii pe care i-a împlinit, rotunzi, d-l Radu Sc. Greceanu este decanul de vârstă al genealogiştilor români. Neputându-i oferi vreo médaille à nos aînés ori vreo diplomă de onoare, îi închinăm aici câteva rânduri, cu aceeaşi respectuoasă afecţiune din care a pornit şi iniţiativa sărbătoririi sale în şedinţa din mai a Filialei Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie.
Fără să fi făcut din cercetările genealogice un hobby absolut şi acaparator şi nici o îndeletnicire ştiinţifică de amploare, Radu Sc. Greceanu s-a pasionat pentru ştiinţa strămoşilor adunând materiale despre propriii săi strămoşi. Născut (11 mai 1915) la Bucureşti, d-sa aparţine familiei Grecenilor moldoveni, după linia tatălui, iar dinspre mamă descinde din scriitorul şi omul politic Ion Ghica, faimosul bei de Samos. Internatist la Iaşi, apoi absolvent al Facultăţii de Litere (Secţia Istorie) a universităţii din acelaşi oraş (1935), a urmat şi Şcoala de ofiţeri de rezervă. A socotit, pe urmă, că pregătirea de istoric dobândită la Iaşi trebuie neapărat completată cu toate cunoştinţele pe care le putea da Şcoala Superioară de Arhivistică; cursurile începute aici au fost, însă, întrerupte în 1942, când a trebuit să plece pe front; în aprilie 1944, a căzut prizonier la Perecop şi a rămas în prizonierat până în 1948. Revenit acasă, şi-a reluat studiile, încheindu-le în 1949, ca diplomat arhivist-istoric. A fost angajat la Arhivele Statului din Bucureşti şi, cu jumătate de normă, la Institutul de Istorie (pentru a colabora la alcătuirea colecţiei Documente privind istoria României); din ambele locuri a fost concediat în 1952, pe motive politice. Vreme de 23 de ani, a ocupat diverse posturi care nu aveau nimic de-a face nici cu pregătirea sa şi nici cu pasiunea sa pentru istorie.
Cunoscându-i preocupările, am îndrăznit să-l rog să participe la cel de-al IV-lea Simpozion de Studii Genealogice (mai 1993); a acceptat bucuros şi, de atunci, a fost prezent la aproape toate simpozioanele (mai apoi congresele) de la Iaşi. Parcurgând acum lista lucrărilor tipărite de Radu Sc. Greceanu, nu pot să nu remarc, cu emoţie, că abia odată cu participarea la aceste reuniuni a început d-sa valorificarea materialului adunat cu pasiune de-a lungul timpului. Câţiva ani mai târziu, a acceptat să facă parte şi dintre membrii fondatori ai Institutului „Sever Zota”. Prezenţa sa constantă la reuniunile genealogico-heraldice de la Iaşi, textele sale riguroase şi precise, fără ipoteze fantastice sau nesprijinite documentar, respectul pentru adevăr şi exactitate, ca şi atitudinea deschisă şi marea sa disciplină i-au atras simpatia celorlalţi participanţi. Pe noi toţi, „bătrânul soldat” – cum i-a spus cineva cu multă duioşie – ne-a încurajat cu exemplul său.
Aniversarea de acum, sărbătorită în cercul prietenilor ieşeni, a fost prilej de emoţie. Iar cuvântul scris rămâne mărturie pentru toate urările bune ce i s-au făcut.
Ştefan S. Gorovei
 
 
Şedinţele Comitetului Director
 
Şedinţa din 12 aprilie 2005. Administratorul-Delegat al Institutului „Sever Zotta” a prezentat cifrele bilanţului financiar pentru anul 2004, care urmează a fi depus la Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Iaşi până la sfârşitul lunii curente. Din datele preliminare, rezultă că anul financiar precedent s-a încheiat cu un excedent de peste 75.000.000 lei. Ca de obicei, datele finale se vor publica în Buletinul IRGH (v. aici, p.5).
S-a analizat situaţia colectării cotizaţiilor, constatându-se restanţe în sumă de peste 20.000.000 lei; mai mult de jumătate din această sumă o reprezintă restanţele a numai 12 membri, care nu şi-au mai achitat cotizaţiile de doi ani sau mai mult.
Şedinţa din 17 mai 2005. S-a anunţat că bilanţul financiar al Institutului „Sever Zotta”, cu datele finale, a fost depus la Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Iaşi la 4 mai.
S-a decis ca membrilor care au cotizaţii neachitate începând cu opt trimestre (doi ani) să li se trimită o circulară, pentru clarificarea urgentă a situaţiei.
Şedinţa din 14 iunie 2005. S-a analizat activitatea Institutului „Sever Zotta” în anul academic 2004–2005. Apariţiile editoriale (Zăpodenii şi Sate pe Jijia de Sus, vol. II) sunt realizări îmbucurătoare, justificând eforturile. Suspendarea Congresului prevăzut pentru anul 2005 s-a dovedit o măsură corectă, la care s-a recurs numai sub constrângerea realităţilor concrete. S-a prezentat o scurtă dare de seamă cu privire la situaţia financiară. În ceea ce priveşte publicaţiile, s-a anunţat că două numere ale revistei „Arhiva Genealogică” (anii 1999 şi 2000) vor fi predate Tipografiei „Dosoftei”, care a comunicat că acceptă să asigure şi culegerea unei părţi a materialului; de asemenea, două numere din revista HERB (anii 2000 şi 2001) vor fi pregătite pentru tipar. Sumarele stabilite de redacţiile celor două publicaţii se vor include în acest număr al Buletinului (v. aici, p.8–11). Cu privire la Buletinul IRGH, s-a anunţat că sunt pregătite pentru multiplicare toate numerele restante din 2002 şi 2003. Alcătuirea unui indice tematic pentru primii cinci ani de apariţie a Buletinului (1999–2003) va determina restructurarea fasciculelor aferente anului 2004, grupate în două numere. Se află în lucru ediţia anastatică a seriei vechi (1912–1913) a revistei „Arhiva Genealogică”.
În cursul acestui an expiră mandatul Trezorierului şi cel al Administratorului-Delegat. În conformitate cu art. 23 şi 40 din Statute, care prevăd că Trezorierul este desemnat de Comitetul Director dintre membrii săi, s-a decis ca această însărcinare să revină d-lui Mircea Ciubotaru, pentru un mandat de trei ani. Conform art.19 (al.2) şi 15 (lit.f) din Statute, Administratorul-Delegat este desemnat de Consiliul Ştiinţific dintre membrii săi şi confirmat de Adunarea Generală. Comitetul Director a decis să propună Consiliului Ştiinţific încredinţarea unui nou mandat de cinci ani actualului Administrator-Delegat, d-l Ştefan S. Gorovei. Întrucât Adunarea Generală nu se va întruni în acest an, confirmarea revine Consiliului Ştiinţific, prin aplicarea art.17 din Statute.
În 2006 va expira şi mandatul Preşedintelui Institutului „Sever Zotta”. Conform art.19 (al.2) şi 15 (lit.f) din Statute, Preşedintele este desemnat de Consiliul Ştiinţific dintre membrii săi şi confirmat de Adunarea Generală. Pe de altă parte, Regulamentul alegerilor prevede (art.9) că în cazul expirării unui mandat „într-un an când nu este prevăzută întrunirea Adunării Generale, desemnarea succesorului se face cu prilejul întrunirii Adunării Generale din anul imediat anterior, noul titular urmând să preia respectiva funcţie la expirarea mandatului predecesorului” (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2001, p.6).
Întrucât întrunirea Adunării Generale nu pare posibilă până în 2007, urmează ca Preşedintele Institutului „Sever Zotta” pentru perioada 2006–2011 să fie desemnat de Consiliul Ştiinţific – a cărui consultare prin corespondenţă este prevăzută de Statute (art.32, al.4; v. şi Buletinul IRGH, 4–6/2002, p.2) – în cursul anului viitor şi confirmat de Adunarea Generală cu prilejul întrunirii din 2007. S-a decis să se urmeze procedura stabilită cu prilejul primelor alegeri, din 2001 (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2001, p.8). Detaliile vor fi precizate în cursul şedinţelor următoare.
Comitetului Director îi revine, de asemenea, misiunea să recomande Consiliului Ştiinţific pe unul dintre membrii Institutului „Sever Zotta” pentru a fi ales Preşedinte de Onoare, în urma decesului celui dintâi care a deţinut această demnitate, dr. Claudius von Teutul. Se va urma procedura statutară (art.29, al.1 şi 3). Propunerile rămân pentru şedinţa următoare.
Statutele prevăd (art.28, al.2) că un loc în Comitetul de Patronaj este rezervat „urmaşilor lui Sever Zotta, care vor avea putinţa să-şi desemneze reprezentantul”. La constituirea Comitetului de Patronaj, familia a desemnat, pentru acest loc, pe Ruxanda Zotta, fiica patronului spiritual al Institutului; prin decesul său, în toamna trecută, locul este vacant. Se va comunica familiei Zotta, pentru desemnarea unui nou reprezentant.
În şedinţă comună cu Biroul Permanent al CNHGS-I, s-au stabilit datele pentru şedinţele publice de comunicări din anul academic 2005–2006, după cum urmează: 20 septembrie, 18 octombrie, 15 noiembrie şi 13 decembrie 2005, 17 ianuarie, 14 februarie, 14 martie, 11 aprilie, 16 mai şi 13 iunie 2006. Despre organizarea, în cursul viitorului an academic, a celui de-al V-lea Colocviu de Heraldică Teritorială (după cele din 1994, 1997, 2000 şi 2003) se va discuta la începutul toamnei.
S-a analizat propunerea Biroului Permanent al CNHGS-I ca Buletinul IRGH să publice, în paginile sale, rezumatele comunicărilor prezentate în şedinţele lunare ale CNHGS-I, pentru ca activitatea desfăşurată în acest cadru să fie mai larg cunoscută, iar informaţia să intre mai repede în circuitul ştiinţific. Această propunere are în vedere situaţia regretabilă în care se află revista „Arhiva Genealogică”, cu o întârziere de şapte ani; pe de altă parte, s-ar evita „preluarea” neonestă a unor idei şi concluzii fără nominalizarea autorilor. Propunerea a fost acceptată, urmând a se pune în aplicare de la începutul anului academic următor.
Şedinţa extraordinară din 28 iunie 2005 a fost convocată pentru a se analiza situaţia membrilor Institutului cu restanţe care cumulează opt trimestre şi mai mult. S-au discutat şi alte chestiuni privind starea financiară a societăţii.
 
 
Publicaţii ale Institutului „Sever Zotta”
 
Începând din anul 2003, Institutul „Sever Zotta” şi-a început propria activitate editorială, prevăzută de Statutele sale. Au apărut până acum următoarele volume (membrii Institutului, cu cotizaţia la zi, pot primi câte un exemplar cu preţ redus):
HERB. Revista Română de Heraldică, I, 1999, 1–2, XIV + 186 p. (150.000 lei);
Eugen D. Neculau, Sate pe Jijia de Sus, ediţie îngrijită de Marcel Lutic, vol. I, 2003, XLIV + 104 p. (70.000 lei); vol. II, 2005, XII + 264 p. (115.000 lei).
Lucian-Valeriu Lefter, Zăpodenii, vol. I, 2004, 292 p. (prin comandă specială).
Solicitările se vor trimite pe adresa Institutului „Sever Zotta”.
 
 
Bilanţul contabil al Institutului „Sever Zotta”
pentru anul 2004
 
Conform hotărârii Comitetului Director din 12 aprilie a.c., se dau publicităţii cifrele bilanţului contabil pentru anul 2004, aşa cum au rezultat din prelucrarea primară a datelor, în vederea elaborării documentaţiei pentru Administraţia Financiară a Municipiului Iaşi.
La capitolul Venituri, s-au înregistrat următoarele sume: 46,044,000.00 lei – cotizaţii şi alte contribuţii; 31,185,000.00 lei – donaţii; 41,949,399.92 lei – dobânzi bancare; 24,000,000.00 lei – prestări de servicii. Total venituri: 143,178,399.92 lei.
La capitolul Cheltuieli, s-au înregistrat următoarele sume: 1,359,000.00 lei – consumabile; 15,119,000.00 lei – protocol; 2,368,000.00 lei – deplasări; 9,618,493.00 lei – comunicaţii; 732,000.00 lei – servicii bancare (comisioane); 23,859,950.00 lei – servicii terţi; 1,925,000.00 – cheltuieli servicii fără chitanţe; 10,318,665.00 lei – taxe şi impozite; 2,243,000.00 – cheltuieli pentru activităţile economice. Total cheltuieli: 67,543,108.00 lei.
Rezultatul net al exerciţiului (total venituri – total cheltuieli): 143,178,399.92 lei – 67,543,108.00 lei = 75,635,291.92 lei.
La 31 decembrie 2004, totalul activelor era de 349,031,838.92 lei, din care active imobilizate (cheltuielile de constituire) 3,000,000.00 lei şi active circulante (sume depuse în bancă şi rămase în casă) – 346,031,838.92 lei.
Se constată că, în ceea ce priveşte cheltuielile, sumele cele mai mari au fost înregistrate la capitolele „servicii terţi” şi „protocol”. La primul capitol, este vorba de cheltuielile prilejuite de tipărirea primului volum (I, 1999) din HERB. Revista Română de Heraldică. La cel de-al doilea capitol, suma înscrisă reprezintă cheltuielile pentru organizarea unor reuniuni ştiinţifice sub egida Institutului „Sever Zotta” şi, mai ales, pentru întrunirea Consiliului Ştiinţific (11 mai 2004).
În ceea ce priveşte veniturile, în anul care s-a încheiat sursa principală au constituit-o cotizaţiile şi contribuţiile diverse ale membrilor societăţii, urmate îndeaproape de dobânzile bancare; veniturile obţinute din prestarea de servicii (contractele pentru realizarea proiectelor de steme) au reprezentat aproape jumătate din totalul cotizaţiilor şi contribuţiilor.
Faţă de anul anterior, veniturile au diminuat cu circa 22 %, cheltuielile au scăzut cu circa 30 %, iar excedentul a scăzut cu circa 12 %.
 
ARHIVA GENEALOGICĂ
anul V (X), 1998, nr.3–4
 
Din cuprins (pe larg, în Buletin, 1–3/2002, p.11): Actele celui de-al VIII-lea Congres de Studii Genealogice (Iaşi, 8–11 mai 1997): Înaintaşi, modele, continuităţi. Omagiu precursorilor. Conştiinţă genealogică, organizare familială. Ascendenţe, descendenţe. Familii, personaje. Istoria culturii româneşti. * Contribuţii genealogice * Izvoare genealogice * HERB. CAIETE HERALDICE (V).
Volumul are XVI + 344 pagini, costă 40.000 lei şi poate fi cumpărat de la redacţia revistei (temporar, la Facultatea de Istorie, Bd. Carol I nr.11) sau solicitat prin poştă, pe adresa Institutului „Sever Zotta” (cu achitarea taxelor de expediţie).
 
 
Publicaţii
 
Gheorghe Lupaşcu-Suhuleţianu, Glorie şi declin. Neamul răzeşilor din bazinul superior al Bârladului, Iaşi, Ed. „Ars Longa”, 2004, 326 p.
Cu multă dragoste şi cu mult entuziasm, dar cu prea puţină pricepere şi cu infinit mai puţin spirit critic, autorul a adunat şi a pus alături informaţii culese din felurite izvoare, pentru a reface istoria neamurilor de răzeşi din zona baştinei sale. Folositoare, desigur,ca orice cercetare de istorie locală, cartea care a rezultat va trebui folosită, însă, cu prudenţă şi necontenite verificări.
 
Documente privitoare la istoria Ţării Moldovei în secolul al XVIII-lea (1751–1774). Cărţi domneşti şi zapise, volum realizat de Larisa Svetlicinâi, Demir Dragnev, Eugenia Bociarov, coordonator Demir Dragnev, Chişinău, Ed. „Civitas”, 2004, 315 p. + 4 facsimile
Continuând publicarea documentelor moldoveneşti, începută în 1961, acest volum renunţă la vechiul titlu al colecţiei, transformat acum în subtitlu pentru a păstra unitatea şi a semnala continuitatea: Moldova în epoca feudalismului, IX. Se publică 214 documente (păstrate la Chişinău, Kiev, Moscova şi St. Petersburg). Istoria socială şi cea familială vor profita de informaţia bogată, a cărei utilizare este, însă, îngreunată de indicele cu totul neobişnuit (se omit numele de familie ca voce-mamă, lăsându-se trimiterile doar la prenume !).
 
Lilia Zabolotnaia, Raporturi dinastice şi rolul „diplomaţiei de mariaj” în relaţiile moldo-polone în a doua jumătate a secolului al XIV-lea – mijlocul secolului al XVII-lea, Chişinău, 2004, 192 p.
Întemeiată pe o bibliografie destul de bogată, dar foarte inegală, autoarea a încercat să prezinte importanţa alianţelor dinastice moldo-polone („diplomaţie de mariaj” este o formulă stângace, calchiată după cea rusă: bračnaja diplomatija). Asemenea alianţe au exprimat întotdeuna opţiuni şi orientări politice şi culturale, favorizând, la rândul lor, amplificarea relaţiilor pe aceste tărâmuri; ele sunt trecute în revistă destul de superficial, totuşi, cu accente uneori nepotrivite şi cu prea puţină contribuţie ştiinţifică personală.
 
Arhivele Naţionale ale României, Aurelian Sacerdoţeanu. Corespondenţă (1928–1974), ediţie de documente întocmită de Maricica Ifrim şi Ana-Felicia Diaconu, coordonator şi studiu introductiv: Corneliu-Mihai Lungu, Bucureşti, 2004, 358 p. + ilustraţii
La centenarul naşterii istoricului, cunoscut ca un om al arhivelor (pe care le-a condus, ca director general, vreme de 15 ani), se publică 199 de scrisori primite şi trimise de Aurelian Sacerdoţeanu, păstrate în fondul personal de la Bucureşti, precum şi în fondurile „M. Costăchescu” şi „C. Turcu” de la Iaşi. Informaţii interesante din multe puncte de vedere se află în aceste scrisori. Se poate vedea că, încă din 1946, C. Turcu avea pregătită o bibliografie Sever Zotta şi lucra la un indice al „Arhivei Genealogice”. Noul regim politic i-a împiedicat publicarea chiar şi în 1957, în volumul jubiliar al Arhivelor Statului: „nu poate intra acum”. Comentariul lui C. Turcu: „Bietul Zotta !”.
Ştefan S. Gorovei
 
 
Din publicaţiile periodice
 
Din 1972, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti are o publicaţie proprie, a cărei apariţie a urmat, până la o vreme, soarta celorlalte publicaţii periodice româneşti. Acum, „Muzeul Naţional” apare în fiecare an, cu un număr important de pagini şi cu un sumar interesant, din care – constat cu bucurie – nu lipsesc nici contribuţiile cu subiecte genealogice, heraldice ori sigilografice. Astfel, tomul XIV (2002) al publicaţiei cuprinde două contribuţii din aceste domenii: Maria-Venera Rădulescu, O agrafă cu stema voievodului Scarlat Grigore Ghica (p.53–56) şi Cătălina Opaschi, Secretarul domnesc Panaiotaki Kodrika şi sigiliul său (p.98–127), ambele cu ilustraţii. În acelaşi volum, prezintă interes articolul semnat de Cristina Anton-Manea, despre titlul de vlastelini folosit în Ţara Românească în secolele XV–XVII (p.57–65). În tomul următor, XVI (2003), sunt de semnalat două studii genealogice: Cristina Anton-Manea, Descendenţa familiei boierilor din Şuici pe baza unor documente din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României (1653–1861) (p.61–80) şi Cătălina Opaschi, O alianţă matrimonială franco-moldavă. Ecaterina Balş, baroană de Thorenc (p.141–149 + ilustraţii). În acelaşi volum, încercarea de a reconstitui Biografia unui cărturar moldovean. Logofătul Eustratie Berindei (p.81–91; autor: Nadia Manea) rămâne încă lacunară sub raportul informaţiei bibliografice şi documentare. În sfârşit, tomul XVI (2004) oferă un studiu de genealogie – Cristina Anton-Manea, Descendenţii marelui spătar Stanciu al Bengăi şi soarta posesiunilor sale (secolele XVI–XVIII) (p.115–126) – şi alte două cu subiecte mai deosebite de istorie familială: Cătălina Opaschi, Diplomele de înnobilare ale familiei Rosetti (p.127–140 + X planşe) şi Constanţa Ştirbu, Nicolae Trohani, George Trohani, Inginerul Constantin C. Orghidan (1874–1944). Studiu genealogic şi istoric (p.235–268 + ilustraţii).
În fiecare dintre aceste volume se află şi articole cu subiecte de medalistică, vexilologie şi numismatică, ilustrate adecvat. (Şt.S.G.)
 
Se pregăteşte ediţia românească a lucrării regretatului nostru coleg, membru-fondator al Institutului „Sever Zotta”, heraldistul Dan Cernovodeanu, L’évolution des armoiries des Pays Roumains depuis leur apparition jusqu’à nos jours (13-e – 20-e siècles), apărută la Paris (1997) într-un număr redus de exemplare. Editura „Istros” a Muzeului Brăilei şi-a asumat dificila misiune de a tipări această ediţie. Dat fiind costul ridicat al tipăririi masivei lucrări (text + album, cu planşe alb/negru şi color), se face apel la prenumeranţă: cei care doresc să-şi asigure achiziţionarea lucrării – şi să sprijine, totodată, tipărirea ei – sunt rugaţi să comande numărul dorit de exemplare prin plata anticipată a (cel puţin) 100.000 lei pentru un exemplar. Sumele se pot trimite la Muzeul Brăilei, Cont sponsorizare 50075217575 Trezoreria Municipiului Brăila, 6100 Brăila, iar din străinătate – tot la Muzeul Brăilei, Cont USD 2511.1 – 522.2, Banca Comercială Română, RO – 6100 Brăila.
 
 
Sumarele revistelor noastre
 
Lunga întrerupere în apariţia revistei „Arhiva Genealogică” a putut să creeze impresia că viaţa ei s-a curmat, ori că redacţia n-ar mai fi interesată de tipărirea ei. Împrejurări diferite au întârziat, an de an, continuarea lucrului început încă din 1989, acumulându-se, astfel, o restanţă de cinci ani (1999, 2000, 2001, 2002, 2003). Cititorii Buletinului IRGH au putut urmări eforturile noastre pentru a asigura apariţia, în continuare, a revistei; însă aceasta nu se poate face oricum şi în orice condiţii.
La sfârşitul anului 2004, s-a ajuns la concluzia că, indiferent de răspunsurile care ar putea veni din partea Editurii Academiei Române, Comitetul de Redacţie trebuie să predea în tipografie cel puţin două volume, şi anume cele aferente anilor 1999 şi 2000, Institutul „Sever Zotta” asumând plata tipăririi. Proiectele de sumar pregătite de redacţie au luat în calcul materialele existente în portofoliu, eliminându-se acelea apărute deja. Sumarele definitive vor fi stabilite numai după examinarea atentă a tuturor textelor.
Aceste precizări sunt valabile şi în ceea ce priveşte proiectele de sumar ale revistei HERB.
 
Arhiva Genealogică
 
Proiecte de sumar
 
VI (XI), 1999, 1–4
Sever Zotta – 125 de ani de la naştere. SEVER ZOTTA, Genealogia: pentru o concepţie mai clară şi dreaptă; SEVER ZOTTA, Obârşia familiei Flondor.
Mihai Eminescu – 110 ani de la naştere. TRAIAN LARIONESCUL, Luceafărul. Contribuţie genealogică eminesciană; ALEXANDRU V. PERIETZIANU-BUZĂU, Neamul tatălui şi neamul mamei lui Mihai Eminescu.
Al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 7–10 mai 1998).
Omagiu precursorilor: ŞTEFAN S. GOROVEI, Dimitrie Cantemir (1673–1723); MIHAI SORIN RĂDULESCU, Mihai Cantacuzino (1723–1793); MIRCEA CIUBOTARU, Constantin Tufescu (1793–1846); SILVIU VĂCARU, Constantin Turcu (1903–1980); ANDREI PIPPIDI, Mihai Berza (1907–1978); ŞTEFAN ANDREESCU, Dan Pleşia (1913–1997); PETRONEL ZAHARIUC, Alexandru I. Gonţa (1918–1977).
Comunicări: DANIEL CIOBANU, Neamul Goia din Doljeşti; SERGIU GROHOLSCHI-MICLESCU, Genealogia familiei Volcinschi; ANDI M. DAŞCHIEVICI, Familia Daşchievici în spaţiul vechii Moldove; MIRCEA HALUNGA, Neamul Halunga din nordul Moldovei. Încercare de reconstituire genealogică; GEORGE-FELIX TAŞCĂ, Evoluţia neamului Taşcă (1531–1996); MIRCEA COLOŞENCO, Contribuţii la genealogia lui Ion Creangă; DORA MEZDREA, Câteva date cu privire la genealogia filosofului Nae Ionescu; PETRE Ş. NĂSTUREL, Alegerea unor nume de botez; RADU G. PĂUN, Mihnea/Mihail. Câteva note despre strategiile patrimoniale ale familiei domnitoare din Ţara Românească; RADU MIRCEA, Evoluţia istorică a familiei cneziale din Bogdana (Maramureş); ANTON COŞA, Familii catolice din Moldova de origine transilvăneană. Schiţe genealogice; ŞTEFAN ANDREESCU, O sentinţă politică a lui Matei vodă Basarab despre un boier muntean de la răscrucea veacurilor XVI–XVII; PAUL CERNOVODEANU, Un „homo novus” la curtea lui Brâncoveanu: Vergo marele clucer şi familia sa; ZOE DIACONESCU, Cronică de familie. Note genealogice, biografice şi istorice; ION M. CANTACUZINO, Noi surprize în ascendenţa imperială a lui Mihai Cantacuzino Şeitanoglu; ANDREI PIPPIDI, Genealogia familiei Miclescu, după un izvor necunoscut; PAUL PĂLTĂNEA, Cernăteştii de la ţinutul Covurlui (Galaţi) şi domeniul lor familial; DAN RUSS, Şase generaţii în România: descendenţa chirurgului ieşan dr. Ludwig Russ-senior; SILVIU ANDRIEŞ-TABAC, Neamul Cervenvodali din Basarabia; GHEORGHE LAZĂR, Neamul boierilor Zătreanu (secolele XVII–XVIII); ION T. SION, Ion Tălmaciul – tulpină a unui bogat arbore genealogic; RADU BELDIMAN, Un preot ardelean din secolul XVIII şi posteritatea sa; RADU SC. GRECEANU, Contribuţii genealogico-heraldice la biografia lui Ion Ghica; ŞTEFAN S. GOROVEI, Integrare şi asimilare în societatea românească: familiile Gheleme şi Singurov.
Comunicări în şedinţele Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi) în anul academic 1998–1999. ZOE DIACONESCU, Un izvor prosopografic şi genealogic pentru satul Verbăuţi (1803–1860); ŞTEFAN S. GOROVEI, Înaintaşii lui Pavel Gore. Noi contribuţii; DANIEL CIOBANU, Un nou manuscris al cronicii familiei Kapri; CONSTANTIN GOLOGAN, MARCEL LUTIC, Stăpânii Cordărenilor pe 500 de ani; PETRONEL ZAHARIUC, Colecţia de spiţe genealogice de la Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale; MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Creşterea şi descreşterea neamurilor. Note de istorie socială; COSTIN MERIŞCA, Două procese şi câteva estimări; MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Despre câţiva boieri şi câteva ctitorii.
Contribuţii genealogice. RADU COSTINESCU, Familia Bolintineanu; THEODOR C. GIURGEA, Răzeşii odobeşteni – date genealogice; MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Dicţionarul marilor dregători: sfetnicii lui Petru Rareş.
Opera posthuma. POMPILIU C. GRECEANU, O încercare genealogică nereuşită; DAN PLEŞIA, Trei genealogii şi steme inedite.
 
VII (XII), 2000, 1–4
Al X-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 13–16 mai 1999).
Omagiu precursorilor: MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Ioan Nădejde (1854–1928); PETRONEL ZAHARIUC, Nicolae Docan (1874–1933); ŞTEFAN S. GOROVEI, Mihai Costăchescu (1884–1953); GEORGETA FILITTI, Constantin I. Karadja (1889–1950); CONSTANTIN ITTU, Marcel Sturdza-Săuceşti (1896–1984); MARCEL LUTIC, Eugen D. Neculau (1900–1974); ŞTEFAN S. GOROVEI, Traian Larionescul (1905–1979).
Sever Zotta – 125 de ani de la naştere: LIVIU PAPUC, Mărturii de la şi despre Sever Zotta în presa vremii; VALENTIN ANDREI, Sever Zotta şi N. Iorga: mărturii epistolare; SILVIU ANDRIEŞ-TABAC, O prietenie exemplară: Sever Zotta şi Paul Gore; ŞTEFAN S. GOROVEI, O viaţă închinată binelui public.
Comunicări: ION VARLAM, Protejarea numelor istorice; VIOLETA BARBU, GHEORGHE LAZĂR, Căderea neamurilor. O perspectivă de antropologie istorică; PAUL CERNOVODEANU, Tălmăcirea cronografului logofătului Pătraşco Danovici în lumina genealogiei; SERGIU GROHOLSCHI-MICLESCU, Nacul-Stroici, vechi neam de boieri moldoveni; GUDRUN-LIANE ITTU, Baronii von Brukenthal şi fundaţiile lor; VALENTIN ANDREI, Note genealogice cu privire la familia Bogdan din Şcheii Braşovului în secolele XVIII–XIX; VOICA MARIA PUŞCAŞU, Piatra de mormânt a hatmanului Vartic; ANDI M. DAŞCHIEVICI, Diploma de indigenat polon a familiei Kalmuski; DAN RÂPĂ, Note privind o diplomă ardeleană de înnobilare (1669); SORIN IFTIMI, RODICA IFTIMI, Un izvor genealogic inedit: lista boierilor alegători pentru Divanul Ad-hoc din Moldova (1857); MARIAN ŞTEFAN, Un izvor genealogic necunoscut: însemnările memorialistice ale lui A. C. Cuza; PETRE Ş. NĂSTUREL, GHEORGHE PUNGĂ, Cu privire la Petru voievod, fiul lui Alexandru voievod; ŞTEFAN ANDREESCU, RODICA POPESCU, Un prinţ cărturar: Pătraşcu, fiul lui Petru vodă Cercel; RADU-ŞTEFAN VERGATTI, Date noi despre vistierul Badea Bălăceanu din secolul XVII; RADU SC. GRECEANU, Pe urmele domniţei Ruxandra a lui Vasile Lupu. Însemnări critice; GEORGE-FELIX TAŞCĂ, Sulgerul Vasile Dabija de la Bălăbăneşti: ascendenţa şi descendenţa sa; CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI, Contesele Bălăceanu: două boieroaice române din secolul al XVIII-lea la Curtea din Viena; FLORIN MARINESCU, Constantin Moruzi (1821–1876), un urmaş al fanarioţilor; IOAN SCRIPCARIUC, Un model de integrare: familia Ilschi; MIRCEA CIUBOTARU, Arghiropolii din Moldova – noi informaţii şi conexiuni genealogice; ANTON COŞA, „Athletae Memoriae”. Însemnări genealogice, biografice şi istorice; CONSTANTIN REZACHEVICI, Descendenţa nelegitimă a lui Vlad Ţepeş: Mihneştii şi Mitropolia bucureşteană de la Radu Vodă; PAUL PĂLTĂNEA, Hatmanul Isac Balica şi moşiile sale; IULIANA STREZA, Genealogii eclesiastice bănăţene: episcopii de Caransebeş; MIRCEA COLOŞENCO, Matematicianul Gheorghe Ţiţeica şi familia sa.
Comunicări în şedinţele Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi) în anul academic 1999–2000. MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Ceva despre părinţii Doamnei Elisabeta Movilă; ANTON COŞA, Genealogie şi istorie: familia lui Iliaş Şanga; MIRCEA CIUBOTARU, Testamentul domniţei Elenco Hangerli (1860); ŞTEFAN S. GOROVEI, Preocupări pentru organizarea cercetării genealogice şi heraldice 1966–1993; LUCIAN LEUŞTEAN, „Un frate la locul potrivit”: cazul Camil Manuilă; ŞTEFAN S. GOROVEI, Polonezi între români: familia Kisielewski; MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Schiţe pentru o istorie a familiei.
Contribuţii genealogice. SILVIU ANDRIEŞ-TABAC, Neamul Hârjăilor în documentele Arhivei Naţionale a Republicii Moldova; ION T. SION, Costăcheştii. Istorie şi genealogie (III).
Opera posthuma. I. C. MICLESCU-PRĂJESCU, Uricarii moldoveni până la Ştefan cel Mare; ALEXANDRU V. PERIETZIANU-BUZĂU, Arhiva genealogistului Ştefan D. Grecianu.
 
 
HERB. Revista Română de Heraldică
 
Proiecte de sumar
 
II (VII), 2000, 1–2
Al X-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 13–16 mai 1999). CĂTĂLINA OPASCHI, Ascendenţe genealogice reflectate în simbol heraldic: sigilii ale familiei Kretzulescu; GELU LAURENŢIU CHIRIAC, Inelul cu stemă al lui Paul Gore; TUDOR-RADU TIRON, Heraldică şi formalism; OVIDIU CRISTEA, Heraldică occidentală şi percepţii bizantine: pe marginea unui pasaj din Alexios Makrembolites; CONSTANTIN ITTU, Stema Păstorului: Andrei baron de Şaguna (1809–1873), mitropolit ortodox al Ardealului; LIVIA CĂLIAN, Heraldică medalistică transilvăneană. Steme orăşeneşti în secolul XIX.
Comunicări în şedinţele Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi) în anul academic 1999–2000. TUDOR-RADU TIRON, Tradiţionalism şi modernism în heraldică; PARASCHIVA-VICTORIA BATARIUC, Sigilii necunoscute din colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei; ŞTEFAN S. GOROVEI, Heraldică şi istorie în sigiliul medieval al oraşului Roman; ANTON COŞA, Heraldică eclesiastică. Steme episcopale catolice în Dieceza de Iaşi; DUMITRU NASTASE, Heraldică criptică fanariotă şi greco-italiană.
Heraldică Teritorială. IOANA NISTOR, Armorialul judeţului Suceava.
 
 
III (VIII), 2001, 1–2
Al XI-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 20–23 septembrie 2001). PETRE Ş. NĂSTUREL, Coroana împărătească a lui Matei Basarab; DUMITRU NASTASE, Vulturul bicefal, simbol elenic post-bizantin al „Învierii Neamului”; PARASCHIVA-VICTORIA BATARIUC, Inele sigilare în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei din Suceava; RODICA POPOVICI, Cahle cu acvila bicefală în Moldova; LIVIA CĂLIAN, Heraldică medalistică. Evoluţia stemei Transilvaniei (secolele XVI–XX); CONSTANTIN ITTU, Omul, stirpea şi stema sa: Andreas Hannn von Hannenheim, primar şi jude regal în Mediaş (1679–1745); SILVIU TABAC, Introducerea stemei provinciale şi a uniformei civile în Regiunea Basarabia. 1813–1818.
Comunicări în şedinţele Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi) în anul academic 2000–2001. ŞTEFAN S. GOROVEI, O stemă pierdută şi semnificaţia ei; PETRONEL ZAHARIUC, Sigilografie eclesiastică în secolul XVIII. Noi contribuţii; ANTON COŞA, Sigilii eclesiastice catolice în Moldova (secolele XVIII–XX).
Opera Posthuma. ALEXANDRU ANDRONIC, O inadvertenţă heraldică. Stemele Cantemireştilor; DAN CERNOVODEANU, Vocabular heraldic.
 
 
De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)
 
Şedinţele de comunicări
Marţi, 12 aprilie 2005: Ştefan S. Gorovei, Maria Despina, doamna lui Radu cel Frumos; Cristian Luca, Familii de negustori veneţieni şi levantini în Ţările Române (secolele XVI–XVII); Dan Dragoş Ungureanu, Evoluţie politică şi simbol heraldic: decoraţiile naţionale.
Marţi, 17 mai 2005: Şedinţă omagială, în onoarea lui Radu Sc. Greceanu la împlinirea vârstei de 90 de ani. Comunicări: Tudor-Radu Tiron, Din nou despre originea stemei Moldovei; Mihai-Bogdan Atanasiu, Înrudiri cantacuzineşti; Silviu Andrieş-Tabac, Stema familiei Abaza; Gheorghe Lazăr, Negustori munteni din veacul XVIII; Sorin Iftimi, Un ex-libris armoriat moldo-muntean; Ştefan S. Gorovei, De la istorie la genealogie: Miron Costin.
 
Întrucât în lunile martie, aprilie şi mai 2005 s-au prezentat, în total, 14 comunicări, Biroul Permanent al CHGS-I a decis ca şedinţa programată pentru marţi, 14 iunie 2005 să fie una de lucru, comună cu întrunirea din acea dată a Comitetului Director al Institutului „Sever Zotta”, pentru discutarea problemelor de interes comun. Deschiderea anului academic 2005–2006 este prevăzută pentru marţi, 20 septembrie 2005, şedinţele urmând a avea loc la datele anunţate (v. aici, p.4). Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CNHGS–Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze – tel.: 21.86.77; 0332-80.02.79 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) – pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Sala H-1 din Casa Catargi, Bd. Carol I nr.22) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.
Membrii Comisiei şi ai Institutului „Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.
*
La întrunirea sa din 16 septembrie 2003, Consiliul Director al CNHGS-I a decis ca alegerea Preşedintelui CNHGS-I (în urma retragerii d-lui Ştefan S. Gorovei, anunţată public la 15 mai 2003) să fie amânată pentru ultima şedinţă a anului academic 2004–2005 (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2003, p.12). Întrucât la această şedinţă s-a renunţat (v. mai sus), la 14 iunie s-a reunit numai Biroul Permanent, care a decis că este preferabil să se păstreze situaţia existentă: conducerea va fi asigurată de Consiliul Director, ai cărui membri vor conduce, pe rând, şedinţele publice, având drept de semnătură pentru comunicarea eventualelor hotărâri. De asemeni, în spiritul art.9 din Regulamentul de funcţionare (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2003, p.14), s-a hotărât cooptarea d-lor Cătălin Hriban şi Sorin Iftimi ca membri supleanţi ai Biroului Permanent. Discutarea problemelor privind activitatea CNHGS-I în domeniul heraldicii teritoriale a fost amânată, pentru ca Biroul Permanent să se poată întruni în noua sa componenţă.
 
 
Activitatea CNHGS–I în domeniul heraldicii teritoriale
 
Biroul Zonal Iaşi
 
Şedinţa din 5 aprilie 2005: preşedinte de şedinţă – Cătălin Hriban, muzeograf la Complexul Muzeal Naţional „Moldova”; secretar – Sorin Iftimi. S-a discutat proiectul de stemă pentru comuna Cozmeşti (jud. Iaşi), absent din lotul trimis de autorităţile judeţene la 12 noiembrie 2004 (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2005, p.13). Proiectul a fost aprobat.
S-a pus din nou în discuţie proiectul de stemă pentru comuna Băleni (jud. Galaţi), trimis de autorităţile judeţene la 11 octombrie 2004, însă fără să fi fost prezentat, în prealabil, Comisiei judeţene competente (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2005, p.13). Discuţia asupra fondului, amânată de la şedinţa precedentă, a pus în evidenţă carenţele acestui proiect. Întrucât nici procedura legală nu a fost respectată, proiectul a fost respins.
Şedinţa din 28 aprilie 2005: preşedinte de şedinţă – Sorin Iftimi, cercetător la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană; secretar – Cătălin Hriban. S-a pus din nou în discuţie proiectul de stemă pentru comuna Cucuteni (jud. Iaşi), după ce autorităţile locale au precizat varianta pentru care s-a optat. S-a constatat, însă, că nici de data aceasta proiectul nu a fost prezentat în Comisia judeţeană. Odată cu aceasta, se va comunica autorităţilor competente că unele localităţi din judeţul Iaşi folosesc steme care nu au fost aprobate încă de guvern (municipiile Iaşi şi Paşcani, oraşul Hârlău, comuna Miroslăveşti etc.).
În urma şedinţei Comisiei Judeţene Suceava, din 17 martie 2005 (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2005, p.13), a rezultat că unele comune au căpătat statutul de oraş (ceea ce impune revizuirea stemelor, pentru aşezarea coroanei murale adecvate), în timp ce altele s-au divizat (ceea ce pune problema creării de noi steme pentru cel puţin una dintre unităţile administrative noi şi, eventual, modificarea celeilalte). Se va comunica autorităţilor competente.
Şedinţa din 10 iunie 2005: preşedinte de şedinţă – conf. univ. dr. Petronel Zahariuc, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”; secretar – Sorin Iftimi. S-a pus în discuţie atât reorganizarea Biroului Zonal, cât şi o nouă repartizare a reprezentanţilor CNHGS-I în Comisiile judeţene. Primul punct este justificat, întrucât prin decesul profesorului Gheorghe Pungă un loc a rămas vacant; s-a propus cooptarea d-nei lector univ. dr. Maria Magdalena Székely. Al doilea punct este justificat mai ales de faptul că autorităţile judeţene nu respectă repartizarea stabilită în toamna anului 2003 (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2003, p.14); astfel, deşi pentru judeţul Galaţi fusese desemnat d-l Sorin Iftimi, s-a primit recent Ordinul Prefectului nr.160 din 25 aprilie 2005, în care figurează d-l Petronel Zahariuc; în schimb, de la Botoşani – unde fusese desemnat d-l Petronel Zahariuc – s-a comunicat existenţa Ordinului Prefectului nr.102 din 9 mai 2005, în care figurează d-l Ştefan S. Gorovei ! În consecinţă, se va solicita Consiliului Director al CNHGS-I să clarifice situaţia, prin stabilirea reprezentanţilor în Comisiile judeţene.
S-a discutat un proiect de instrucţiuni privind atât colaborarea cu Comisiile judeţene, cât şi statutul şi atribuţiile reprezentanţilor CNHGS-I în acele comisii.
 
Heraldica teritorială. Opinii şi sugestii
 
Activitatea de fixare a heraldicii teritoriale (steme pentru comune, oraşe, judeţe), aşezată acum pe terenul mai adecvat stabilit de Hotărârea nr.25/2003 a Guvernului României, scoate mereu la iveală probleme asupra cărora nu s-a putut reflecta nici cu prilejul refacerii cadrului legal, nici cu prilejul elaborării metodologiei aferente. Cu aceste probleme se confruntă, însă, atât alcătuitorii stemelor, cât şi beneficiarii acestora. Unele sunt de ordin tehnic. De pildă, în construirea unor steme se propune folosirea scutului sfertuit, pentru a aşeza mobilele în cartierele 1, 4 şi, respectiv, 2, 3 – ceea ce dă, indiscutabil, o stemă mai elegantă decât aceea care ar rezulta din aşezarea respectivelor mobile într-un scut despicat. Însă tipul de scut ales pentru heraldica noastră teritorială nu este adecvat sfertuirii: vârful său ascuţit determină micşorarea cartierelor 3 şi 4, ceea ce obligă fie la micşorarea mobilelor, fie la „tăierea” lor de către marginile scutului; ambele soluţii conduc la imagini inestetice. Scutul sfertuit ar trebui, deci, evitat, pe cât posibil.
În unele cazuri, beneficiarii doresc compunerea stemelor cu imagini ale unor sfinţi ori siluete de biserici; evident, este o neînţelegere; heraldica are ea însăşi un compartiment special, dedicat vieţii religioase: heraldica eclesiastică. Însă imaginile sfinţilor trebuie să figureze obligatoriu în acele steme în care s-au aflat din vechime.
Probleme deosebite se nasc în cazul apariţiei unor comune noi; nicăieri nu s-a prevăzut cum trebuie procedat când dintr-o comună cu o stemă deja aprobată se desprinde una nouă: cui rămâne stema aflată în uz până atunci ?! Sunt şi comune care dobândesc statutul de oraş; ele ar trebui să modifice automat coroana murală care timbrează scutul stemei lor.
 
HERB
Revista Română de Heraldică
 
Sumarul primului număr (1–2/1999) are următoarea cuprindere (din lipsă de spaţiu, se menţionează numai autorii):
Dosar: Stemele Principatelor Române şi ale domnilor lor în veacurile XIV–XVI (trei studii apărute în publicaţii rare şi unul inedit): Constantin Moisil (1949); Ştefan S. Gorovei (1972); Dan Cernovodeanu (inedit, 1976); Jean-Nicolas Mănescu (1982).
Comunicări la cel de-al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 7–10 mai 1998). HERALDICĂ: Lucia Berdan, Constantin Ittu, Dan Cernovodeanu, Petre Ş. Năsturel, Tudor R. Tiron, Paraschiva-Victoria Batariuc, Constantin E. Ştefănescu, Silviu Andrieş-Tabac. SIGILOGRAFIE: Voica Maria Puşcaşu. INSIGNOLOGIE: Maria Dogaru, Jean-Nicolas Mănescu. VEXILOLOGIE: Niculae Koslinski, Sorin Iftimi.
Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1998–1999: Ştefan S. Gorovei, Petronel Zahariuc.
Volumul poate fi cumpărat de la redacţia revistei „Arhiva Genealogică” (temporar, la Facultatea de Istorie, Bd. Carol I nr.11) sau solicitat prin poştă, pe adresa Institutului „Sever Zotta” (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, vor putea primi un exemplar cu preţ redus.
 
 
Conferinţele Institutului „Sever Zotta”
 
Inaugurat în toamna anului 2001, ciclul de conferinţe Tezaure documentare pentru istoria românilor a avut ca oaspeţi pe d-nii Florin Marinescu, Ştefan Andreescu, Andrei Pippidi, Ovidiu Cristea şi Ştefan S. Gorovei, ale căror expuneri au privit arhivele athonite, genoveze, florentine, veneţiene şi, respectiv, vaticane (cf. Buletinul IRGH, 10–12/2001, p.6; 10–12/2002, p.5; 10–12/2003, p.6; 1–6/2004, p.10; 7–12/2004, p.15). Proiectată de multă vreme, conferinţa d-lui Cristian Luca a readus în atenţie arhivele veneţiene, de data aceasta, însă, pentru a înfăţişa materiale referitoare la istoria românilor din veacurile XVI şi XVII. Expunerea metodică şi amplă a privit aceste materiale în strânsă legătură cu instituţiile creatoare de arhivă din statul veneţian în perioada respectivă, fiind astfel şi o incursiune în istoria conducerii şi administraţiei republicii lagunelor. Conferinţa a avut loc luni, 11 aprilie 2005, în aceeaşi sală „B. P. Hasdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu”.
 
 
Programul de cercetări privind
Ideologia medievală a Puterii
 
Joi, 2 iunie 2005, în Casa Catargi (Bd. Carol I nr.22), o nouă reuniune ştiinţifică – Seminar IX – s-a adăugat celorlalte, organizate de acest Program la Iaşi, începând din 1997 (cf. Buletinul IRGH, 11/1999; 10–12/2001, p.6; 1–3/2002, p.3; 7–9/2002, p.6–7; 1–6/2004, p.10; 1–3/2005, p.5). Grupate sub un titlu comun – Biserică şi domnie. Expresii ale Puterii – două comunicări au reconstituit stări de fapte şi de spirit din Moldova veacului XV: pe de o parte, d-l Liviu Pilat a expus concluziile la care a ajuns cu privire la întemeierea Mitropoliei de Roman (Ştefan al II-lea şi Mitropolia de Roman); pe de altă parte, d-l Ştefan S. Gorovei a analizat titlurile lui Ştefan cel Mare nu din punct de vedere diplomatic, ci ca expresii ale unui vocabular politic (Vocabular politic: intitulaţia lui Ştefan cel Mare).
 
 
C h i t a n ţ ă
S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2005.
Restanţele d-___ _________________________ totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. ____________, (re)calculată la nivelul trimestrului III al anului în curs (v. anunţurile din p.16). Cifra este valabilă până la 30 septembrie 2005.
Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, publicat în numărul 1–3/2000 al Buletinului (p. 4–5).
 
În al treilea trimestru al anului 2005, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 10 lei noi (RON), iar cotizaţia trimestrială este de 10 lei noi (RON).
 
În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului „Zotta”.
Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).
 
 
Precizări foarte necesare
 
Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1–3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.
 
Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate
folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul „Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32, 700750 IAŞI.
Tel. 0232 – 21.86.77                              E-mail: rer_genealog@mail.dntis.ro
 
Pagina web a Institutului
este în refacere
 
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 1 leu nou (RON).
 
© Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” 2005
ISSN 1582-2206