Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”

VII, 1-3, 2005

BULETINUL

INSTITUTULUI ROMÂN

GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ

„SEVER ZOTTA“

VII, 1-3

Iaşi

25. III. 2005

Puntea

Sfârşitul anului 2004 a găsit cele două societăţi ieşene de genealogie şi heraldică – Filiala Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie şi Institutul „Sever Zotta” – într-o situaţie care nu poate fi socotită mulţumitoare. Revistele de specialitate publicate de ele – Arhiva Genealogică şi HERB. Revista Română de Heraldică – au acumulat întârzieri prea mari (anii 1999–2003 şi, respectiv, 2000–2003); în ceea ce priveşte Buletinul, au rămas nedifuzate nu numai fasciculele aferente trimestrelor anului 2004, dar şi unele dintre cele ale anilor anteriori (două trimestre din 2002 şi trei trimestre din 2003).

Desigur, pentru această situaţie există explicaţii, care ţin, în egală măsură, de realităţi obiective ca şi de unele împrejurări subiective. Va fi, poate, cândva, timpul potrivit pentru a vorbi despre toate.

Acest răstimp a însemnat o experienţă şi o lecţie – interesante, chiar dacă dure. Deopotrivă, a fost şi o încercare – nedorită şi neintenţionată, fireşte – la care au fost supuşi membrii Institutului „Sever Zotta”. Marea majoritate şi-au păstrat încrederea, transmiţând doar îngrijorarea lor şi, după caz, încurajări şi expresii ale solidarităţii. Acestora le prezint, acum, cuvenitele scuze şi le adresez cele mai călduroase mulţumiri. Înţelegerea şi încrederea lor, ca şi mesajele de solidaritate, au construit puntea pe care, după întrerupere, se continuă drumul.

În toată această perioadă, doar şedinţele de comunicări ale CNHGS-I au mers înainte în ritmul pentru care au fost ele programate de la început: lună de lună. Nici acest domeniu nu a fost ferit, însă, de noi neplăceri. La mijlocul lunii ianuarie, când se pregătea şedinţa de comunicări programată pentru marţi, 18 ianuarie, ni s-a comunicat – verbal şi fără nici o altă explicaţie – că Sala mică a Filialei Iaşi a Academiei Române nu mai este disponibilă pentru şedinţele comisiilor; s-a formulat, cu acel prilej (12 ianuarie) îndemnul de a apela la găzduirea şedinţelor de comunicări ale CNHGS-I de către vreun institut de cercetări, de pildă ... Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” !

Astfel, la numai doi ani după izgonirea ei dintr-un institut academic de cercetări, această filială de comisie academică se vede, acum, lipsită şi de posibilitatea de a-şi ţine cel puţin şedinţele publice de comunicări într-un spaţiu aflat sub „egidă” academică. Mutarea acestor şedinţe într-un spaţiu al Facultăţii de Istorie, prin bunăvoinţa decanului acestei facultăţi, d-l prof. dr. Alexandru-Florin Platon, a fost soluţia salvatoare.

Nu pot ascunde o realitate. În împrejurări dificile, când o muncă de mare migală (şi acaparatoare) a cerut o însemnată cheltuială de timp şi de energie, întâmplările ultimilor ani nu au putut avea un efect încurajator. Momente de îndoială au fost şi pentru unii dintre colegii cu care împart grijile şi speranţele legate de această societate şi nu o dată ne-am pus, cu toţii, întrebarea dacă este, cu adevărat, semnul că trebuie să ne oprim. Alte semne au venit, pentru a ne încuraja şi a ne arăta că mai este, încă, o bucată de drum de străbătut.

Neîndoielnic, şedinţele de comunicări îşi vor urma cursul, încheind, curând, cel de-al 12-lea an de viaţă; pentru cel care urmează, ne vom strădui să identificăm soluţii mai practice. Renunţând, cu mâhnire, la Congresul nostru din mai 2005, ne vom aduna forţele în direcţia Colocviului Internaţional din 2007. Şi în domeniul publicaţiilor se va ajunge la linia normală – mai întâi cu distribuirea buletinelor Institutului, apoi şi cu tipărirea celor două reviste. În măsura posibilităţilor, volume noi vor apărea şi în seriile publicaţiilor noastre.

Îi asigur pe membrii Institutului „Sever Zotta” că principiile, năzuinţele şi speranţele mele sunt aceleaşi ca acum zece ani, când am pornit pe acest drum. Poate m-am înşelat cu privire la buna credinţă şi la buna voinţă a unor oameni. Le voi respecta, în continuare, opiniile şi opţiunile, chiar mergând pe drumuri diferite. Cât priveşte loviturile care vor mai veni (nu li se poate presupune absenţa în viitor !), ele vor fi întâmpinate de solidaritatea unui grup de oameni cu suflete tari. Şi, după cum a explicat N. Iorga acum un secol, „sufletele tari nu sunt cele răzimate pe multe proptele, ci acele care stau numai pe temelia lor”.

Ştefan S. Gorovei

Şedinţele Comitetului Director

Şedinţa din 18 ianuarie 2005. S-au discutat problemele financiare ale Institutului şi stadiul colectării cotizaţiilor aferente anului 2004. S-a constatat că sunt şi numeroase restanţe, din anii precedenţi (2003 şi chiar 2002). Membrii cu asemenea restanţe vor fi contactaţi personal, telefonic sau în scris, pentru lichidarea datoriilor.

Avându-se în vedere fluctuaţiile cursului de schimb, rapide şi imprevizibile, s-a decis ca, în tot cursul anului 2005, cotizaţia să fie stabilită la o sumă rotundă (în perspectiva denominării leului) şi nu pentru o lună, ci pentru un trimestru; aceasta va uşura atât plăţile, cât şi calcularea restanţelor. S-a fixat suma de 100.000 lei, care reprezintă şi taxa de înscriere.

În şedinţă comună cu Consiliul Director al CNHGS-I, s-a analizat situaţia creată prin interdicţia comunicată recent (12 ianuarie) de a se mai ţine şedinţele lunare de comunicări ale CNHGS-I în Sala mică a Filialei Iaşi a Academiei Române, hotărâre neaşteptată în raport cu etapa anterioară. De asemenea, s-a discutat despre pregătirile, care ar trebui să înceapă, în vederea celui de-al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, prevăzut pentru 12–15 mai 2005, precum şi despre acelea, de perspectivă mai depărtată, în vederea celui de-al V-lea Colocviu Internaţional de Genealogie, programat pentru luna mai 2007. În urma unor mesaje primite de la Preşedintele Academiei Internaţionale de Genealogie, d-l Michel Teillard d’Eyry, data acestui Colocviu a suferit o uşoară modificare faţă de programarea iniţială: 9–12 mai, în loc de 14–19 mai 2007. S-au exprimat din nou rezerve serioase cu privire la organizarea acestui Colocviu la Iaşi şi s-a propus contramandarea angajamentului.

Şedinţa extraordinară din 4 februarie 2005, comună cu Biroul Permanent al CNHGS-I şi cu invitaţi din Consiliul Director al CNHGS-I, a fost convocată în vederea stabilirii unor măsuri ferme în legătură cu problemele acumulate şi a a celor apărute în ultima vreme, relative la: publicaţii; şedinţele de comunicări; reuniunile ştiinţifice.

În ceea ce priveşte publicaţiile, s-a propus ca fiecare membru al Biroului Permanent al CNHGS-I, respectiv al Comitetului Director al Institutului, să preia câte un tom de revistă şi să-l pregătească pentru tipar, în calitate de responsabil de număr, menţionat ca atare. Numerele revistei „Arhiva Genealogică” vor putea fi comasate într-un singur volum, reprezentând un an calendaristic: tomul VI, 1999; tomul VII, 2000 etc. Se va examina şi eventuala comasare a unor numere din revista HERB (doi ani într-un volum). În legătură cu Buletinul IRGH, s-a arătat că numerele restante sunt, în mare parte, pregătite; se va urgenta definitivarea şi multiplicarea.

În ceea ce priveşte şedinţele de comunicări, s-a propus atât schimbarea egidei (urmând să fie preluate de Institutul „Sever Zotta”), cât şi a ritmului, socotindu-se că acela actual (o şedinţă pe lună) nu se mai justifică. Cu privire la prima propunere, s-a decis să se ceară, mai întâi, explicaţii, de îndată ce Preşedintele Filialei Iaşi a Academiei Române va reveni în localitate. S-a discutat mai îndelung cu privire la ritmul şi la asigurarea comunicărilor; până la sfârşitul actualului an academic, se va păstra programarea lunară.

În ceea ce priveşte reuniunile ştiinţifice, s-a convenit că nu ar fi oportună organizarea Congresului programat pentru luna mai 2005, recomandându-se folosirea fondurilor pentru depăşirea impasului la capitolul publicaţii. Ca urmare a rezervelor exprimate cu privire la organizarea Colocviului de Genealogie din 2007, Administratorul-Delegat a comunicat d-lui Teillard d’Eyry, la 24 ianuarie, posibilitatea renunţării la această sarcină.

Cu referire la toate problemele discutate, Administratorul-Delegat a rugat pe cei prezenţi să reflecteze asupra necesităţii de a se identifica o echipă de rezervă, care să poată prelua oricând, din mers, conducerea activităţilor şi a proiectelor. În ceea ce priveşte relaxarea ritmului şedinţelor de comunicări, crede că este doar aparentă criza de interes şi de subiecte, întrucât şi în Iaşi, şi în alte oraşe ale ţării, există specialişti (cercetători, profesori, muzeografi, arhivişti) care pot comunica rezultatele muncii lor, aducând un material documentar important; comunicările nu trebuie să cantoneze în domeniul strict genealogic ori heraldic, ci pot – şi este chiar de dorit – să privească domenii învecinate (istoria socială, istoria artelor, istoria mentalităţilor, prosopografie, izvoare etc.). Invitarea acestor specialişti este importantă şi pentru progresul cunoaşterii, dar şi pentru păstrarea caracterului de şcoală pe care Filiala din Iaşi a CNHGS l-a dobândit încă de la începutul activităţii sale şi care s-a precizat şi s-a accentuat prin simpozioanele / congresele de până acum.

Participanţii la şedinţă au convenit ca, începând cu anul academic următor, să se ceară membrilor ieşeni ai Institutului „Sever Zotta” şi ai CNHGS-I să propună comunicări, precizând perioada în care le-ar putea prezenta; pe de altă parte, membrii neieşeni ai celor două societăţi vor fi invitaţi să participe la şedinţele de comunicări.

Şedinţa din 15 martie 2005. Administratorul-Delegat a anunţat primirea unui răspuns (20 februarie) din partea d-lui Teillard d’Eyry: contramandarea Colocviului din 2007 ar fi o „pénible expérience”, de neconceput în împrejurările actuale, aşa încât „echipa” de la Iaşi este rugată să înţeleagă necesitatea respectării angajamentului asumat. Se decide alcătuirea unui proiect de măsuri pentru începerea pregătirilor.

În şedinţele din primul trimestru s-a avizat primirea a trei membri noi.

HERB

Revista Română de Heraldică

Sumarul primului număr (1-2/1999) are următoarea cuprindere (din lipsă de spaţiu, se menţionează numai autorii):

Dosar: Stemele Principatelor Române şi ale domnilor lor în veacurile XIV-XVI (trei studii apărute în publicaţii rare şi unul inedit): Constantin Moisil (1949); Ştefan S. Gorovei (1972); Dan Cernovodeanu (inedit, 1976); Jean-Nicolas Mănescu (1982).

Comunicări la cel de-al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 7-10 mai 1998). HERALDICĂ: Lucia Berdan, Constantin Ittu, Dan Cernovodeanu, Petre Ş. Năsturel, Tudor R. Tiron, Paraschiva-Victoria Batariuc, Constantin E. Ştefănescu, Silviu Andrieş-Tabac. SIGILOGRAFIE: Voica Maria Puşcaşu. INSIGNOLOGIE: Maria Dogaru, Jean-Nicolas Mănescu. VEXILOLOGIE: Niculae Koslinski, Sorin Iftimi.

Comunicări în şedinţele CHGS–I în anul academic 1998-1999: Ştefan S. Gorovei, Petronel Zahariuc.

Volumul va putea fi cumpărat de la redacţia revistei „Arhiva Genealogică” (temporar, la Facultatea de Istorie, Bd. Carol I nr.11) sau solicitat prin poştă, pe adresa Institutului „Sever Zotta” (cu achitarea taxelor de expediţie).

Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, vor putea primi un exemplar cu preţ redus.

Programul de cercetări privind

Ideologia medievală a Puterii

La sfârşitul Simpozionului Ştefan cel Mare şi Sfânt – Atlet al credinţei creştine, care a avut loc la Mănăstirea Putna în zilele de 18–25 aprilie 2004, s-a formulat propunerea înfiinţării unui Centru de studii, cu menirea de a încuraja cercetările despre domnia marelui principe şi de a înlesni valorificarea lor, prin reuniuni ştiinţifice şi publicare. Ca urmare, la începutul anului 2005, Consiliul Sfintei Mănăstiri Putna a decis constituirea Centrului, în incinta şi sub egida acestui aşezământ monahal, urmând ca programul activităţii sale să fie conturat în următoarele luni.

Primul semn al existenţei şi activităţii Centrului de cercetare şi documentare „Ştefan cel Mare” a fost un colocviu organizat în colaborare cu Programul de cercetări privind ideologia medievală a Puterii (între ale cărui reuniuni ştiinţifice este Seminarul VIII), cu tema Ştefan cel Mare. Izvoare şi interpretări. Colocviul a avut loc joi, 10 martie 2005, în două şedinţe (dimineaţă şi după-amiază), grupând un număr de 14 comunicări. Le prezentăm în ordinea în care au fost anunţate:

Petre Ş. Năsturel, „Sfântul Gheorghe” de la Zografu: steag de luptă sau icoană brodată ?; Petronel Zahariuc, Mărturiile Tetraevanghelului dela Humor; Constantin Crăescu, Vitejii lui Ştefan cel Mare; Lucian Valeriu Lefter, Boieri şi domenii în ţinutul Vaslui în vremea lui Ştefan cel Mare; Mircea Ciubotaru, O problemă de demografie istorică de la sfârşitul domniei lui Ştefan cel Mare; Andrei Pippidi, Lucruri noi despre Ştefan cel Mare; Maria Magdalena Székely, Ştefan S. Gorovei, Călugărirea lui Ştefan cel Mare. De la temeiurile ipotezei la realitatea istorică; Ovidiu Cristea, Ştefan cel Mare în sursele veneţiene: o încercare de bilanţ; Ştefan Andreescu, Zacharia Ghizolfi, principe de Matrega, şi Ştefan cel Mare; Andrei Corbea-Hoişie, Texte germane despre Ştefan cel Mare; Voica Maria Puşcaşu, Înrudiri posibile între ctitorii de la Dobrovăţ; Ştefan S. Gorovei, Feudele ardelene ale lui Ştefan cel Mare. Observaţii pe marginea izvoarelor; Liviu Pilat, Ştefan cel Mare şi desăvârşirea organizării eclesiastice în Moldova; Maria Magdalena Székely, Gesturile puterii la Ştefan cel Mare.

Comunicările vor fi publicate într-un volum, care va constitui, probabil, primul număr al revistei Centrului „Ştefan cel Mare”.

Într-un moment de răgaz, d-l Ovidiu Cristea a prezentat auditoriului volumul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine, apărut în decembrie 2004 şi în care s-au publicat comunicările din cadrul simpozionului organizat de Mănăstirea Putna în primăvara anului trecut.

La lucrările Colocviului a asistat o delegaţie a obştii monahale de la Putna, în frunte cu Prea Cuviosul Arhimandrit Melchisedec, stareţul mănăstirii, care a oferit unor studenţi (anii II–IV şi I Masterat), remarcaţi de profesori pentru sârguinţa lor, câte un set din cele şase volume editate de Mănăstirea Putna pentru anul Ştefan cel Mare.

Ştefan cel Mare şi vremea sa: contribuţii genealogice şi heraldice

Anul 2004, cu împlinirea celor cinci veacuri de când Ştefan cel Mare a trecut la veşnicele lăcaşuri, a prilejuit publicarea unui număr foarte mare de articole, studii, volume; nu este rostul acestui Buletin să se pronunţe asupra calităţii şi utilităţii acestor publicaţii. Consemnăm aici pe acelea care privesc direct domeniul studiilor genealogice şi heraldice, ori conţin – într-un cadru mai larg – şi comentarii, informaţii ori sugestii utile acestui domeniu.

Gheorghe Burlacu, Ştefan cel Mare – Borzeştii şi Bacăul, în Ştefan cel Mare şi Sfânt în memoria băcăuanilor, volum îngrijit de Ioan Mitrea şi Alexandru Artimon, Bacău, 2004, p.29–72 (la p.29–37, sugestii pentru legăturile lui Ştefan cu Borzeştii).

Alexandru Gâscă, Din viaţa voievozilor noştri. Familia lui Ştefan cel Mare, în Studii şi Articole de Istorie, LXIX, 2004, p.47–52.

Ştefan S. Gorovei, „Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei” (I), în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXII, 2004, p.9–50.

Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, Însemnele imperiale ale doamnei Maria Asanina Paleologhina, în volumul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei Creştine, Sfânta Mănăstire Putna, 2004, p.81–112 (şi ilustraţii alb/negru şi color).

Constantin Rezachevici, Neamul doamnei Evdochia de Kiev, în legătură cu descoperirea pietrei sale de mormânt la Suceava, în volumul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei Creştine, cit., p.113–132.

Idem, Ştefan cel Mare, Ivan III, Sofia Tominicina (Paleolog) şi Elena Ştefanovna Voloşanca – legături dinastice şi politice, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, cit., 51-72.

Laurenţiu-Ştefan Szemkovics, Tipuri de sigilii din vremea lui Ştefan cel Mare, în „Revista Arhivelor”, LXXXI, 2004, 1–2, p.152–158.

Petronel Zahariuc şi Florin Marinescu, Două documente de la Ştefan cel Mare şi câteva informaţii despre boierii vremii sale, în Ştefan cel Mare la cinci secole de la moartea sa, volum editat de Petronel Zahariuc şi Silviu Văcaru, Iaşi, 2003 [2004], p.163–182 (la p.164–174, un amplu comentariu despre boieri ai epocii lui Ştefan şi urmaşii lor).

Nu pare să se fi publicat vreo contribuţie nouă relativă la stema lui Ştefan cel Mare ori la heraldica vremii sale, deşi sunt încă multe chestiuni neclare, atât în privinţa stemei dinastice, cât şi a stemelor folosite de unii dintre boierii săi.

Institutul „Sever Zotta” a proiectat, încă din 2003, un volum care să reunească studii, articole şi note relative la familia şi înrudirile lui Ştefan cel Mare, apărute până în 2004 (M. Costăchescu, D. Constantinescu, I. C. Filitti, N. Grigoraş, B. P. Hasdeu, N. Iorga, Al. Papadopol-Calimah, Sever Zotta etc.). Toate textele sunt culese.

Publicaţii

Liviu Papuc, Leca Morariu. Studiu monografic, Iaşi, Ed. „Timpul”, 2004, 308 p.

Cărturar bucovinean de modă veche, cu solidă formaţie umanistă şi cu preocupări multiple, spirit iscoditor şi creator, profesor la Universitatea din Cernăuţi, Leca Morariu (1888–1933) aparţinea unui arbore genealogic cu bogate ramificaţii, „sădit” în veacul XVIII de un Andrei, personaj misterios, numit de unii Grudinciuc, de alţii – Kwiatkowski. La a doua generaţie, prin fiul Gheorghe (Gherasim), se află Silvestru Morariu-Andrievici (1818–1895), mitropolit al Bucovinei, iar prin fiul Toader, se află preotul Constantin Morariu (1854–1927), cărturar şi el, tatăl lui Leca Morariu. Victoria şi Elvira, surorile celui din urmă, au fost căsătorite cu Vasile Grecu (bizantinolog de marcă) şi, respectiv, cu Ilie E. Torouţiu (istoric literar şi editor). În celelalte ramuri, se întâlnesc cunoscute nume de familii (Gane, Sluşanschi ş. a.) şi de personaje (Liviu Cangeopol, Irina Gavrilă, Modest Morariu, Liviu Papuc etc.). Lucrarea aceasta, realizată cu migală şi dragoste, a adus autorului – membru al Institutului „Sever Zotta” şi urmaş al Morăreştilor – titlul de doctor în litere.

Constantin Ittu, Elite şi putere în Europa heraldică a secolelor XII–XVI, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2004, 252 p.

Interesul autorului – membru al Institutului „Sever Zotta” – s-a îndreptat spre Europa unei anumite epoci, însă erudiţia, în căutarea analogiilor şi a complementarităţilor, l-a apropiat şi de lumea orientală, dar şi de alte epoci, de la antichitate până spre zilele noastre, de multe ori cu concluzii surprinzătoare. Este, în această carte, un capitol pe care ar trebui să-l citească în special cei care, prin oraşe ori comune, sunt agramaţi în materia în care cred că pot formula judecăţi şi sentinţe – capitolul VI, intitulat Gramatica heraldicii.

Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, traducere de Em. Galaicu-Păun, Ed. „Cartier”, Chişinău, 2004, 504 p.

Deşi reprezintă, de fapt, o adunare de articole şi comunicări – redactate, la rândul lor, în urma seminariilor pe care autorul le-a făcut, ani în şir, la EPHE şi la EHESS – cartea este perfect închegată şi oferă cea mai bună introducere în universul (numai aparent) misterios al heraldicii, un univers în care oamenii gândesc altfel, simt altfel, citesc şi se exprimă altfel decât noi, cei de azi. Profesor de istorie a simbolicii medievale şi cel mai de seamă specialist francez în heraldica istorică, autor (între altele) al unui foarte apreciat Traité d’héraldique, Michel Pastoureau oferă informaţia de bază tuturor celor care, cu bună credinţă, doresc să înţeleagă de ce în heraldică gândirea curentă şi limbajul curent nu au nici o putere.

„Arhiva Istorică a României”, serie nouă, I, 2004, 1, Bucureşti, 2004, 272 p.

Un grup de istorici tineri de la Universitatea din Bucureşti, având în frunte pe d-l Marius Diaconescu, a înfiinţat în toamna anului 2002 un Centru de editare a izvoarelor istorice, al cărui nume îl împrumută pe acela al binecunoscutei publicaţii a lui B. P. Hasdeu: „Arhiva Istorică a României”. Acelaşi nume îl poartă şi publicaţia Centrului, al cărei prim număr conţine 160 de documente. Genealogia va folosi ştirile din cele 19 documente inedite (din 1598–1632) despre familia Boer de Recea, publicate de d-l Antal Lukács.

Ştefan S. Gorovei

Studii de genealogie şi heraldică

În cei 12 ani de activitate a Filialei din Iaşi a CNHGS, s-au citit sute de comunicări, fie în şedinţele publice lunare, fie la simpozioanele (mai apoi, congresele) organizate sub auspiciile ei (ulterior, împreună cu Institutul „Sever Zotta”). Cele mai multe au fost sau urmează să fie tipărite în revista „Arhiva Genealogică” şi în „Herb. Revista Română de Heraldică”; dintre cele care nu au fost sau nu vor fi incluse în paginile acestor reviste, unele au reprezentat, la timpul respectiv, fragmente din lucrări mai ample sau din cercetări în curs de desfăşurare; altele au fost (mai devreme sau mai târziu) încredinţate de autori altor publicaţii, fie în forma iniţială, fie într-una amplificată. Uneori, autorii au avut şi delicateţea de a consemna acest fapt, într-o formă sau alta.

Întrucât comunicările respective nu vor putea fi republicate şi în menţionatele reviste şi întrucât ele aparţin, oarecum, şi „vistieriei” noastre comune, cred că inventarierea lor nu este lipsită de folos. Semnalări identice s-au făcut, de regulă, şi cu prilejul publicării actelor simpozioanelor / congreselor de la Iaşi în paginile revistei „Arhiva Genealogică”. Lista care urmează stă mărturie şi pentru contribuţia Filialei din Iaşi a CNHGS şi a Institutului „Zotta” la progresul cercetărilor în domeniul genealogiei şi al heraldicii româneşti, ca şi în unele domenii apropiate ca interes (istorie socială sau familială, istoria artelor sau a mentalităţilor etc.). Îi rog pe toţi colaboratorii celor două instituţii – colaboratori statornici sau ocazionali – ca şi pe toţi cititorii Buletinului IRGH să semnaleze eventualele completări. Şt. S. G.

Silviu Andrieş-Tabac, Sigiliul târgului Peştere, în Simpozion de numismatică dedicat împlinirii a 15 de ani de la proclamarea independenţei României, Chişinău, 24–26 septembrie 2002, Bucureşti, 2003, p.213–222 [= CNHGS-I, 22 octombrie 2002]

Idem, Un tipar sigilar al lui Gheorghe vodă Ştefan de la 1660, în Închinare lui Petre Ş. Năsturel la 80 de ani, volum îngrijit de Ionel Cândea, Paul Cernovodeanu şi Gheorghe Lazăr, Brăila, 2003, p.387-390 [= CNHGS-I, 22 octombrie 2002]

Violeta Barbu, Vocaţia monastică a elitei în epoca lui Matei Basarab, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XIV, 1996, p.71–83 [= Simpozion V, 1994]

Eadem, Genealogia Christi. Forme de reprezentare a conceptului de «persoană», în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXII, 2004, p.170–192 [= Congres XI, 2001]

Eadem, „Furtişagul” din vistieria ţării: de la justiţia sumară la proces (Ţara Românească, secolul al XVII-lea), în „Revista Istorică”, s.n., XV, 2004, 3–4, p.83–100 [= Congres XII, 2003]

Laurenţiu Chiriac, Inelul cu stemă al lui Paul Gore, în „Acta Moldaviae Meridionalis”, Anuarul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare”, XXII–XXIV (2001–2003), Vaslui, 2004, p.840–847 [= Congres X, 1999]

Nicolae Edroiu, Andrei Veress (1868–1953), în idem, Studii de genealogie, Cluj-Napoca, 2000, p.188–202 [= Congres IX, 1998]

Idem, Ioan Mihalyi de Apşa (1844–1914), în idem, Studii de genealogie, cit., p.178–187 [= Congres X, 1999]

Idem, George Bariţiu (1812–1893). Contribuţie genealogică şi onomasiologică, în idem, Studii de genealogie, cit., p.94–132 [= Congres X, 1999]

Ştefan S. Gorovei, „Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei” (I), în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXII, 2004, p.9–50 [= CNHGS-I, 12 iunie 2001 şi 11 decembrie 2001]

Sorin Iftimi, Emblemele sigiliilor săteşti ca izvor pentru elaborarea stemelor comunale, în „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, III, 2003, p.177–202 [= CNHGS-I, 9 decembrie 2003]

Dan Mihăilescu, O ctitorie a domnitorului Vasile Lupu – biserica Sf. Gheorghe din Şerbeşti (judeţul Neamţ), în „Acta Moldaviae Meridionalis”, cit., p.589–598 [= CNHGS-I, 10 noiembrie 1998]

Doina Rotaru, Mărturii de artă plastică din judeţul Vaslui: portretul votiv (secolele XVIII–XX), în „Acta Moldaviae Meridionalis”, cit., p.599–714 [= CNHGS-I, 6 mai 2003]

Vasile I. Schipor, Familii înrudite din Bucovina: Tomaschek, Cilievici şi Totoescu. Memorie şi conştiinţă genealogică, în „Revista de Istorie Socială”, IV–VII (1999–2002), Iaşi, 2004, p.128–149 [= Congres XII, 2003]

Maria Magdalena Székely, Antroponimie în Moldova medievală: între calendar şi cărţile populare, în Confesiune şi cultură în Evul Mediu. In honorem Ion Toderaşcu, studii reunite de Bogdan-Petru Maleon şi Alexandru-Florin Platon, Iaşi, 2004, p.197–210 [= CNHGS-I, 14 martie 2000]

Eadem, Mănăstirea Putna – loc de memorie, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXII, 2004, p.73–99; reluat, cu ilustraţie suplimentară, în volumul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei Creştine, p.37–70 [= CNHGS-I, 16 septembrie 2003]

Petronel Zahariuc, Sugestii genealogice pentru o cercetare a începuturilor burgheziei româneşti, în „Revista de Istorie Socială”, cit., p.26–36 [= Congres VIII, 1997]

Idem, Ctitorii bisericii Sfântul Dimitrie (Balş) din Iaşi, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, XLI, Iaşi, 2004, p.121–131 [= Congres XI, 2001]

Moştenirea ştiinţifică a lui

Alexandru V. Perietzianu-Buzău

Vioi, modest, amabil, cooperant şi generos, Alexandru V. Perietzianu-Buzău [cf. ArhGen, II (VII), 1995, 3–4, p.341–342] a trudit exemplar pe tărâmul genealogiilor munteneşti, fără gândul răsplăţilor şi fără ambiţia publicaţiilor. Bucuria s-a îngemănat cu uimirea cea mai sinceră atunci când, în 1994, i-am vestit tipărirea Vidomostiei boierilor moldoveni din 1829, în „Arhiva Genealogică” renăscută. Cu aceeaşi bucurie a primit înscrierea la Simpozioanele de Studii Genealogice de la Iaşi, din 1993 şi 1994, cu comunicări publicate, apoi, tot în „Arhiva Genealogică”. În portofoliul acestei reviste încă se mai află câteva texte inedite, destinate şi ele publicării.

Vidomostia de la 1829 a fost, însă, doar unul dintre documentele de acest gen transcrise de Alexandru V. Perietzianu-Buzău, dat fiind interesul pe care îl prezintă pentru genealogiile boiereşti. D-l Mihai Dim. Sturdza ne-a comunicat o listă a acestor materiale, transcrise şi multiplicate de regretatul cercetător. Consemnăm aici aceste materiale, în speranţa că, într-o zi, va fi cu putinţă publicarea lor.

Catagrafia moşiilor din Moldova cu proprietarii lor la 1839 (179 p.);

Arhondologia Moldovei din anii 1857–1858 a caimacamului N. Vogoride, cu text introductiv şi indice (75 p.);

Carte de rangurile boierilor din Principatul Moldovei, hărăzite de Grigore Al. Ghica voievod la 1851 (47 p.);

Boierii Moldovei cu rangurile lor la 1851 (41 p.).

Scrisul ordonat şi citeţ al lui Alexandru V. Perietzianu-Buzău – semnalează d-l Mihai Dim. Sturdza – poate să uşureze culegerea computerizată a materialelor, în cazul când s-ar decide publicarea lor.

Institutul „Sever Zotta” ar saluta cu bucurie şi ar susţine o asemenea iniţiativă. (Şt.S.G.)

Se pregăteşte ediţia românească a lucrării regretatului nostru coleg, membru-fondator al Institutului „Sever Zotta”, heraldistul Dan Cernovodeanu, L’évolution des armoiries des Pays Roumains depuis leur apparition jusqu’à nos jours (13-e – 20-e siècles), apărută la Paris (1997) într-un număr redus de exemplare. Editura „Istros” a Muzeului Brăilei şi-a asumat dificila misiune de a tipări această ediţie. Dat fiind costul ridicat al tipăririi masivei lucrări (text + album, cu planşe alb/negru şi color), se face apel la prenumeranţă: cei care doresc să-şi asigure achiziţionarea lucrării – şi să sprijine, totodată, tipărirea ei – sunt rugaţi să comande numărul dorit de exemplare prin plata anticipată a (cel puţin) 100.000 lei pentru un exemplar. Sumele se pot trimite la Muzeul Brăilei, Cont sponsorizare 50075217575 Trezoreria Municipiului Brăila, 6100 Brăila, iar din străinătate – tot la Muzeul Brăilei, Cont USD 2511.1 – 522.2, Banca Comercială Română, RO – 6100 Brăila.

Un proiect prea ambiţios ?!

La cumpăna dintre anii 2004 şi 2005, au apărut două volume elegante, cuprinzând, în ediţie anastatică, primii trei ani (1908–1910) ai revistei „Ion Creangă”. Această „revistă de limbă, literatură şi artă populară” a fost înfiinţată din iniţiativa cărturarului Tudor Pamfile (1883–1921) şi tipărită la Bârlad până în 1921. În întâmpinarea centenarului, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Vaslui a socotit că omagiul cel mai potrivit care s-ar putea aduce întemeietorilor şi colaboratorilor revistei ar fi reeditarea ei anastatică.

Văzând frumuseţea lucrului şi bucurându-ne de gândul bun care a dus la faptă, am propus aceluiaşi Centru să reediteze, în aceleaşi condiţii, revista „Miron Costin”, sora mai mică a lui „Ion Creangă”, apărută tot la Bârlad, în anii 1913–1919 (ultimul număr a fost tipărit la Chişinău). Şi aceasta este o publicaţie plină de informaţie folositoare (documente, inscripţii, însemnări de pe cărţi etc.), foarte greu accesibilă, şi ea, tirajul mic de atunci determinând acum existenţa unor colecţii incomplete. Propunerea a fost primită şi s-a început lucrul la primul volum al ediţiei anastatice a revistei „Miron Costin”.

Dar la fel de greu accesibilă – adevărată raritate bibliografică – este şi prima serie a revistei „Arhiva Genealogică”, din anii 1912–1913. Împrejurările în care ea a apărut, tipărită cu cheltuiala lui Sever Zotta, fără sprijinul vreunei instituţii de cultură şi lipsită de solidaritatea celor care erau şi îndreptăţiţi, şi calificaţi să-i asigure o viaţă lungă, explică existenţa doar a câtorva colecţii complete. Cu puţină vreme în urmă, Institutul „Sever Zotta” a primit în dar, de la d-l Adrian Pricop, o asemenea colecţie completă a revistei „Arhiva Genealogică”, provenind din biblioteca istoricului Constantin Turcu. Păstrat în bună stare, fără lipsuri şi mâzgăleli, volumul oferă o excelentă bază pentru o ediţie anastatică. Institutul „Sever Zotta” trebuie să considere ca o înaltă datorie a sa realizarea acestei ediţii anastatice, fără să aştepte centenarul din 2012.

Va fi fiind, oare, un proiect prea ambiţios dacă, după „Miron Costin” şi „Arhiva Genealogică”, s-ar avea apoi în vedere şi alte reviste apărute din iniţiative inimoase, cu multă informaţie istorică, dar devenite, cu timpul, rarităţi bibliografice ? Iată câteva, a căror reeditare anastatică ar fi cu adevărat folositoare: „Din trecutul nostru”, „Documente răzeşeşti”, „Teodor Codrescu”.

Publicaţii ale Institutului „Sever Zotta”

Începând din anul 2003, Institutul „Sever Zotta” şi-a început propria activitate editorială, prevăzută de Statutele sale. Au apărut până acum următoarele volume (membrii Institutului, cu cotizaţia la zi, pot primi câte un exemplar cu preţ redus):

HERB. Revista Română de Heraldică, I, 1999, 1–2, XIV + 186 p. (150.000 lei);

Eugen D. Neculau, Sate pe Jijia de Sus, ediţie îngrijită de Marcel Lutic, vol. I, 2003, XLIV + 104 p. (70.000 lei); vol. II, 2005, XII + 264 p. (115.000 lei).

Lucian-Valeriu Lefter, Zăpodenii, vol. I, 2004, 292 p. (prin comandă specială).

Solicitările se vor trimite pe adresa Institutului „Sever Zotta”.

De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)

Şedinţele de comunicări

Marţi, 18 ianuarie 2005: Mihai Cojocariu, Porecle de bărbaţi politici români în epoca renaşterii naţionale; Cătălin Hriban, Strategii matrimoniale la mica boierime în Moldova veacului XVII. Un studiu de caz.

Marţi, 15 februarie 2005: Petronel Zahariuc, Din viaţa necunoscută a unei domniţe muntene din veacul XVI; Ştefan S. Gorovei, Stema lui Ştefan cel Mare. Observaţii, interpretări, explicaţii.

Marţi, 15 martie 2005: Paraschiva-Victoria Batariuc, Maria Magdalena Székely, Ştefan S. Gorovei, Dosithei Herescu, ultimul episcop de Rădăuţi. Contribuţii pentru biografia şi genealogia sa; Sorin Iftimi, Cătălin Hriban, Simboluri ale Universităţii din Iaşi.

La încheierea şedinţei din 18 ianuarie, d-lui Mihai-Bogdan Atanasiu i-a fost înmânat premiul acordat, prin Institutul „Sever Zotta”, de d-l Ion M. Cantacuzino (Paris) pentru lucrarea Iordache Cantacuzino, mare vistiernic al Moldovei (teză de licenţă, 2004).

Din motive obiective, programarea iniţială nu s-a putut respecta pentru şedinţele din ianuarie şi februarie. Pentru viitoarele şedinţe de comunicări din cursul acestui an academic, sunt stabilite următoarele date: 12 aprilie, 17 mai, şi 14 iunie 2005.

Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CNHGS–Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze – tel.: 21.86.77; 46.44.16 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) – pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Sala H-1 din Casa Catargi, Bd. Carol I nr.22) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.

Membrii Comisiei şi ai Institutului „Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.

ARHIVA GENEALOGICĂ

anul V (X), 1998, nr.3–4

Din cuprins (pe larg, în Buletin, 1–3/2002, p.11): Actele celui de-al VIII-lea Congres de Studii Genealogice (Iaşi, 8–11 mai 1997): Înaintaşi, modele, continuităţi. Omagiu precursorilor. Conştiinţă genealogică, organizare familială. Ascendenţe, descendenţe. Familii, personaje. Istoria culturii româneşti. * Contribuţii genealogice * Izvoare genealogice * HERB. CAIETE HERALDICE (V).

Volumul are XVI + 344 pagini, costă 40.000 lei şi poate fi cumpărat de la redacţia revistei (temporar, la Facultatea de Istorie, Bd. Carol I nr.11) sau solicitat prin poştă, pe adresa Institutului „Sever Zotta” (cu achitarea taxelor de expediţie).

Activitatea CNHGS–I în domeniul heraldicii teritoriale

Biroul Zonal Iaşi

În intervalul septembrie 2004 – februarie 2005, Biroul Zonal Iaşi nu s-a putut întruni în nici o lună.

Şedinţa din 8 martie 2005: preşedinte de şedinţă – Cătălin Hriban, muzeograf la Complexul Muzeal Naţional „Moldova”; secretar – Sorin Iftimi. S-a discutat proiectul de stemă pentru judeţul Vaslui, trimis de autorităţile judeţene la 31 ianuarie 2005. Proiectul a fost aprobat.

S-au discutat proiecte de steme pentru localităţi din judeţul Iaşi, trimise de autorităţile judeţene la 12 noiembrie 2004. Proiectele de steme pentru oraşul Tg. Frumos şi pentru comunele Heleşteni şi Ţigănaşi au fost aprobate. S-a constatat că pentru comuna Cozmeşti, menţionată în adresa de înaintare, lipsesc planşele iar proiectul de stemă pentru comuna Cucuteni, trimis Biroului Zonal în două variante, nu a fost prezentat, în prealabil, Comisiei judeţene. Se va cere precizarea variantei alese de autorităţile locale, precum şi prezentarea în Comisia judeţeană.

S-a discutat proiectul de stemă pentru comuna Băleni (jud. Galaţi), trimis de autorităţile judeţene la 11 octombrie 2004. S-a constatat că acest proiect nu a fost prezentat Comisiei judeţene, al cărei aviz lipseşte din dosar şi nici unul dintre membrii prezenţi ai Biroului Zonal nu are cunoştinţă ca acea Comisie să se fi întrunit. Din lipsă de timp, discuţia asupra fondului s-a amânat pentru şedinţa următoare.

Comisiile judeţene pentru analizarea proiectelor de steme

Întrucât rubrica aceasta a lipsit în numărul precedent al Buletinului IRGH, se include aici şi informaţia care îi era destinată din punct de vedere cronologic.

La 15 octombrie 2004, la şedinţa Comisiei Judeţene Iaşi, a participat d-l Sorin Iftimi. S-au prezentat proiectele de steme pentru oraşul Tg. Frumos şi pentru comunele Cozmeşti, Heleşteni şi Ţigănaşi. Toate proiectele au fost acceptate.

La 27 ianuarie 2005, la şedinţa Comisiei Judeţene Vaslui, a participat d-l Mircea Ciubotaru. S-a prezentat proiectul de stemă pentru judeţul Vaslui, care a fost acceptat, urmând a fi înaintat Biroului Zonal Iaşi.

La 11 martie 2005, la şedinţa Comisiei Judeţene Neamţ, a participat d-l Cătălin Hriban. S-au prezentat proiecte de steme pentru comunele Rediu şi Tazlău şi s-au pus din nou în discuţie stema judeţului Neamţ şi cea a municipiului Piatra-Neamţ (v. şi Buletinul IRGH, 7–9/2003, p.14). Toate proiectele prezentate au fost respinse.

La 17 martie 2005, la şedinţa Comisiei Judeţene Suceava, a participat d-l Petronel Zahariuc şi a asistat d-l Ştefan S. Gorovei. S-au prezentat proiecte de steme pentru comunele Ciprian Porumbescu, Fântâna Mare şi Hănţeşti, toate trei fiind respinse.

Genealogie şi Heraldică în lume

După o întrerupere de doi ani, a apărut un număr nou – 11 (41), februarie 2005 – al Buletinului Confederaţiei Internaţionale de Genealogie şi Heraldică (= CIGH). În afara anunţurilor curente, privind cotizaţii, publicaţii sau abonamente, buletinul (opt pagini format A4) conţine informaţii despre reuniunile internaţionale, despre activităţile unor societăţi de genealogie şi heraldică, precum şi un raport privind premiile decernate de CIGH din 1983 până în 2004. Sunt enumerate 14 premii (unele dintre ele suprimate deja, prin decesul fondatorilor), pe care, în răstimpul menţionat, le-au primit 52 de persoane din 17 ţări (dintre care cinci de pe continentul american). Numele a patru specialişti români figurează între cei premiaţi de CIGH. În 1984, d-l Nicolas Enache (Paris) a primit, pentru lucrarea La descendance de Pierre le Grand, tsar de Russie (Paris, 1983), premiul Bohus-Szögyény (destinat temei „Descendenţe dinastice”); în 1990, Dan Cernovodeanu a primit premiul Comnène (destinat temei „Supravieţuirea bizantină după 1453”). Acelaşi premiu a fost decernat, în 1994, d-lui Florin Marinescu (Atena), pentru volumul Documents gréco-roumains. Le fonds Mourouzi d’Athčnes (Atena-Bucureşti, 1991; în colaborare cu d-nele Georgeta Filitti şi Anna Tabaki). În sfârşit, tot în 1994 premiul Marianne Dessewffy (destinat temei „Structuri genealogice în Europa de Răsărit”) a fost decernat d-lui Mihai Dim. Sturdza, pentru volumul Dictionnaire historique et généalogique des grandes familles de Grèce, d’Albanie et de Constantinople (Paris, 1983). Toţi cei patru deţinători de premii ale CIGH sunt, precum se vede, membri ai Institutului „Sever Zotta”.

Din rubrica Activităţi internaţionale, remarcăm informaţiile despre Bulgaria şi Rusia. O societate de genealogie s-a înfiinţat la Sofia în 1990, cercetările sale urmărind mai ales emigraţia bulgară în ţări apropiate (Ungaria, România), dar şi mai departe, în Europa occidentală şi în Statele Unite ale Americii. O organizaţie similară din Rusia – Societatea Istorico-Genealogică de la Moscova – şi-a sărbătorit centenarul: a fost înfiinţată în 1904.

În ceea ce priveşte reuniunile internaţionale, se dau următoarele informaţii (v. şi Buletinul IRGH, 10–12/2003, p.12).

Între 31 martie şi 4 aprilie 2005, în San Marino, va avea loc cel de-al II-lea Colocviu al Institutului Internaţional de Studii Genealogice şi Istorie a Familiei (primul Colocviu organizat de această societate s-a ţinut la Roma, în octombrie 2003).

În perioada 5–8 septembrie 2005, cel de-al XIV-lea Colocviu al Academiei Internaţionale de Heraldică îşi va ţine lucrările la Sankt Petersburg; tema propusă pentru acest Colocviu: Heraldica şi femeia.

De la 10 la 14 octombrie 2005, la Paris, va avea loc cel de-al IV-lea Colocviu al Academiei Internaţionale de Genealogie, cu tema Genealogia şi Lumea Nouă.

Buletinul face cunoscută, de asemenea, existenţa unui site al CIGH şi a unei adrese de e-mail: www.cigh.org şi, respectiv, contact@cigh.org

Statute şi Regulamente

Pentru a înlesni tututor membrilor Institutului „Sever Zotta” accesul la informaţii privind organizarea şi funcţionarea acestei societăţi, precum şi modul în care îi sunt coordonate activităţile, consemnăm aici actele care conţin asemenea informaţii, cu speranţa ca, în curând, să fie adunate (împreună cu alte precizări) atât într-un mic volum, cât şi în pagina web a Institutului.

Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, fundaţie academică, ştiinţifică, nelucrativă şi neafiliată politic, a fost întemeiat în 1998 şi a dobândit personalitatea juridică prin Sentinţa Civilă nr.4 din 13 ianuarie 1999, în temeiul Legii nr.21/1924. Statutele sale au fost adoptate de Adunarea Generală la 9 mai 1998, când s-a constituit şi Consiliul Ştiinţific.

Activităţile Institutului „Sever Zotta” sunt organizate şi coordonate în conformitate cu prevederile Statutelor, completate şi precizate prin regulamente speciale, stabilite de Comitetul Director şi aprobate de Adunarea Generală.

Statutele Institutului „Sever Zotta” au fost publicate, ca proiect, în „Arhiva Genealogică”, IV (IX), 1997, 1–2, p.XIII–XXIII, fiind adoptate fără nici o modificare.

Regulamentele stabilite până acum de Comitetul Director au fost publicate în Buletinul IRGH după cum urmează:

Regulamentul cotizaţiilor, adoptat la 11 ianuarie 2000, a fost publicat în Buletinul IRGH, 1–3/2000, p.4–5;

Regulamentul comisiilor, adoptat la 11 aprilie 2000, a fost publicat în Buletinul IRGH, 4–6/2000, p.4–5;

Regulamentul finanţelor, adoptat la 11 iulie 2000, a fost publicat în Buletinul IRGH, 7–9/2000, p.4–5;

Regulamentul alegerilor, adoptat la 7 noiembrie 2000, a fost publicat în Buletinul IRGH, 1–3/2001, p.6–7;

Regulamentul publicaţiilor, adoptat la 9 decembrie 2003, a fost publicat în Buletinul IRGH, 10–12/2003, p.8–10.

Este în curs de elaborare un regulament privind reuniunile ştiinţifice.

C h i t a n ţ ă

S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2005.

Restanţele d-___ _________________________ totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. ____________, (re)calculată la nivelul trimestrului II al anului în curs (v. anunţurile din p.16). Cifra este valabilă până la 30 iunie 2005.

Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, publicat în numărul 1–3/2000 al Buletinului (p. 4–5).

În al doilea trimestru al anului 2005, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 100.000 lei (10 lei noi), iar cotizaţia trimestrială este de 100.000 lei (10 lei noi).

În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului „Zotta”.

Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).

Precizări foarte necesare

Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1–3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.

Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate

folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul „Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32, 700750 IAŞI.

Tel. 0232 – 21.86.77 E-mail: rer_genealog@mail.dntis.ro

Pagina web a Institutului

este în refacere

Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.

Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 10.000 lei (1 leu nou).

ISSN 1582-2206

« prev

top

Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”