BULETINUL
INSTITUTULUI ROMÂN
DE
GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
„SEVER ZOTTA“
†
Dr. CLAUDIUS von TEUTUL
(26 august 1930 – 14 ianuarie 2004)
A plecat spre veşnicele lăcaşuri, năprasnic şi iute, acest urmaş al marelui logofăt din vremea lui Ştefan cel Mare, cel dintâi Preşedinte de Onoare al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”. A primit vestea înfiinţării acestei societăţi cu entuziasmul celui care vede deschizându-se drumul îndelung aşteptat şi căutat, iar faptul că un bucovinean era ales spre a-i fi patronul spiritual l-a bucurat şi l‑a emoţionat profund. A fost de la început alături de noi, nu numai cu sfaturi înţelepte, încurajări şi îndemnuri, ci şi cu daruri generoase, pe care, cu veselie, le-a definit ca fiind (era doctor în ştiinţe economice !) investiţii bune. Proclamarea sa ca Preşedinte de Onoare a venit aproape de la sine, după ce participanţii de dată mai veche la întrunirile ieşene l-au cunoscut mai bine şi i-au putut preţui calităţile lui deosebite. Cu modestie a acceptat această funcţie onorifică, mulţumind emoţionat în puţine cuvinte. Era în ziua de 16 mai 1999.
Nu mai puţin de 32 de ani trecuseră de la prima noastră întâlnire, pe care şi el a evocat-o, într-una din expunerile sale. Era tocmai la începuturile drumurilor sale în căutarea strămoşilor. A fost o muncă extraordinară, desfăşurată cu multă cheltuială şi cu un devotament exemplar. Când, în primăvara anului 1993, am întemeiat la Iaşi o filială a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, cooptarea lui ca membru de onoare a fost o chestiune de la sine înţeleasă; pentru el, a fost o surpriză: însemna o recunoaştere a trudei sale, venită din chiar ţara baştinei sale. Câţiva ani mai târziu, s‑a aflat printre fondatorii Institutului „Sever Zotta”.
Riguros şi de o disciplină severă, a adunat, din arhivele din Cernăuţi şi Liov, documente relative la membrii familiei sale şi a construit un uriaş arbore genealogic, numărând aproximativ 700 de persoane şi în care el însuşi reprezenta cea de-a 18-a generaţie; a pus, chiar, la punct, un sistem de inventariere a persoanelor dintr-un asemenea arbore.
Despre cercetările sale „pe teren” a vorbit într-un interviu acordat d-lui Dragoş Olaru din Cernăuţi şi publicat în ziarul „Zorile Bucovinei” din 9 octombrie 1999. A găsit Tăutuleşti sau urme de-ale lor la Boian, la Coţmani, la Stăneştii de Jos pe Ceremuş, la Cernăuţi. A colindat satele unde altădată locuiau şi stăpâneau Tăutuleştii, precum Vilaucea şi Nepolocăuţi (toponime care desemnează şi ramuri întregi din arborele genealogic al familiei). Soarta lor ? „O bătrână din Stăneştii de Jos, pe Ceremuş, care se numeşte Repta, mi-a povestit că a fost o familie de răzeşi acolo, cu numele de Tăutul. După război, le-a ars casa şi umblau cu copiii din poartă-n poartă, ca să primească o bucată de pâine şi să fie adăpostiţi. Bătrânii au murit de foame prin 1946–1947. Copiii s-au împrăştiat prin lumea largă şi s-au înstrăinat. O fată, se pare, trăieşte undeva prin Cernăuţi”.
Dr. von Teutul a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a-i ajuta pe oameni ca aceştia să-şi recupereze memoria familială. Când i-a găsit, le-a vorbit despre numele lor adevărat, despre strămoşii lor glorioşi, despre istoria cea adevărată. Din acest punct de vedere, el este un exemplu luminos pentru rolul educativ al ştiinţei despre strămoşi.
Multe proiecte s-au făurit, în cursul vizitelor sale la Iaşi; nu se poate şti ce soartă vor avea. Unul dintre ele, însă, rămâne viu şi ne vom strădui să-l împlinim: un întreg număr al „Arhivei Genealogice” despre Bucovina. Îi va fi închinat, ca unuia care, cum a spus de atâtea ori, era mândru de a fi bucovinean.
Ştefan S. Gorovei
Şedinţele Comitetului Director
Şedinţa din 13 ianuarie 2004. Primul punct al ordinii de zi a privit publicaţiile Institutului.
După informaţiile obţinute de la Tipografia „Dosoftei”, se pare că revista HERB va ieşi spre începutul lunii februarie. Costurile de culegere şi imprimare vor fi achitate în numerar (o parte a fost achitată în avans, încă de la 18 ianuarie 2002). În ceea ce priveşte „Arhiva Genealogică”, se constată că, până la această dată, nu s-a primit nici un răspuns la scrisoarea trimisă Editurii Academiei la 12 decembrie 2003 (cf. Buletinul IRGH, 10-12/2003, p.11); Administratorul-Delegat al Institutului s-a adresat – conform celor stabilite în şedinţa anterioară – d-lui Ionel Cândea, directorul Editurii „Istros” din Brăila, în legătură cu posibilitatea de a se continua tipărirea revistei prin această editură. Răspunsul d-lui Cândea, transmis la 8 ianuarie, oferă perspectiva unei asemenea colaborări. Se decide să se comunice d-lui Cândea că, în cazul preluării revistei „Arhiva Genealogică”, Institutul „Sever Zotta” va participa şi la cheltuielile de editare. O mare restanţă s-a acumulat – din motive felurite – în apariţia Buletinului; se lucrează, simultan, la numerele curente şi la cele restante.
În ceea ce priveşte lucrările programate pentru seriile Institutului, se definitivează volumul II din Sate pe Jijia de Sus (ed. Marcel Lutic) şi se pregătesc textele pentru culegerea de studii referitoare la familia lui Ştefan cel Mare (ed. Ştefan S. Gorovei şi Maria Magdalena Székely) şi la „cuvintele” lui Neculce (ed. Sorin Iftimi).
Problemele financiare au stat în atenţia participanţilor la şedinţă. S-a observat dificultatea adunării cotizaţiilor restante şi s-a hotărât pregătirea bilanţului pentru anul 2003, care trebuie depus la Administraţia Financiară până la 29 februarie.
Întrucât unii dintre foştii membri ai Institutului, retraşi din diverse motive, manifestă dorinţa de a redobândi această calitate, pentru a veni în întâmpinarea unor asemenea cazuri, Administratorul-Delegat a propus reformularea art.13 din Regulamentul cotizaţiilor după cum urmează: «Redobândirea calităţii de membru al Institutului „Zotta”, cu păstrarea vechimii iniţiale, va presupune achitarea prealabilă a restanţelor acumulate până la acea dată (actualizate la nivelul trimestrului în cursul căruia se solicită reînscrierea). Membrii retraşi se pot reînscrie şi prin achitarea doar a unei noi taxe de înscriere, însă fără a redobândi şi vechimea». Propunerea a fost aprobată.
S-a decis convocarea Consiliului Ştiinţific pentru ziua de marţi, 11 mai 2004, orele 16.00, stabilindu-se şi ordinea de zi. Circulara se va publica în acest Buletin. Este posibil ca, la acea dată, Institutul să primească şi vizita d-lui Michel Teillard d’Eyry, preşedintele Academiei Internaţionale de Genealogie şi al Confederaţiei Internaţionale de Genealogie şi Heraldică, în legătură cu organizarea, la Iaşi, a celui de-al V-lea Colocviu Internaţional de Genealogie (mai 2007).
Şedinţa din 10 februarie 2004. Se anunţă decesul Preşedintelui de Onoare al Institutului „Zotta”, dr. Claudius von Teutul. Membrii prezenţi au păstrat un moment de reculegere.
Administratorul-Delegat a prezentat primul număr al publicaţiei „HERB. Revista Română de Heraldică”. Volumul – aferent anului 1999 – are XIV + 186 p. şi a fost tipărit în condiţii foarte bune. S-a stabilit repartiţia tirajului şi, în funcţie de cheltuielile de imprimare, s-a fixat preţul de vânzare: 150.000 lei. Conform articolelor 24 şi 27 din Regulamentul publicaţiilor (cf. Buletinul IRGH, 10-12/2003, p.10), membrii Institutului „Zotta” pot primi volumul contribuind cu 100.000 lei la recuperarea cheltuielilor prilejuite de tipărirea lui.
D-l Cătălin Hriban a prezentat un proiect pentru realizarea paginii web a Institutului „Sever Zotta”; această pagină va oglindi şi activitatea CNHGS-I, inclusiv în domeniul heraldicii teritoriale.
S-a discutat situaţia cotizaţiilor şi despre pregătirea întrunirii anuale a Consiliului Ştiinţific, convocat prin adresa nr.4 din 2 februarie 2004 (v. aici, p.5).
În şedinţă comună cu Consiliul Director al CNHGS-I, a fost analizată din nou situaţia revistei „Arhiva Genealogică”, în urma primirii unui răspuns la adresa trimisă Editurii Academiei la 12 decembrie 2003. Acest răspuns se publică separat (v. aici, p.14).
Şedinţa din 9 martie 2004. Administratorul-Delegat a prezentat cifrele bilanţului pentru anul 2003. Se decide publicarea în chiar acest număr al Buletinului (v. aici, p.7).
S-au făcut diferite propuneri pentru mai eficienta difuzare a publicaţiilor Institutului; în absenţa unei persoane care să asume această misiune, difuzarea rămâne oarecum întâmplătoare, ceea ce face ca publicaţiile să nu beneficieze de o cunoaştere mai largă şi nici de aprecierea pe care o merită.
Tot la capitolul publicaţii, s-au adus precizări în legătură cu proiectatul volum de studii privind familia lui Ştefan cel Mare. Acest volum poate fi editat în colaborare cu Sfânta Mănăstire Putna, care contribuie deja la culegerea textelor. Ca urmare, volumul va trebui să aibă o dublă apartenenţă, fiind înscris în seriile de publicaţii ale ambelor instituţii editoare.
În legătură cu situaţia financiară a Institutului, s-a analizat şi stadiul executării unor contracte pentru realizarea stemelor solicitate de diferite comune din judeţele Moldovei.
Şedinţa extraordinară din 30 aprilie 2004. La 20 aprilie, când a avut loc şedinţa de comunicări a CNHGS-I, Comitetul Director nu s-a putut reuni, doi dintre membrii săi lipsind din Iaşi. În pregătirea întrunirii anuale a Consiliului Ştiinţific al Institutului „Sever Zotta” – programată pentru 11 mai – a avut loc o scurtă şedinţă, pentru rezolvarea problemelor curente şi pentru a defini unele propuneri formulate în şedinţe anterioare.
Şedinţa din 11 mai 2004 a fost consacrată întrunirii anuale a Consiliului Ştiinţific al Institutului „Zotta”, despre care se publică separat o dare de seamă (v. aici, p.5-6).
Şedinţa din 15 iunie 2004. S-au analizat concluziile desprinse din discuţiile purtate cu prilejul întrunirii anuale a Consiliului Ştiinţific, constatându-se, cu regret, că organizarea reuniunilor ştiinţifice ale Institutului „Zotta” rămâne, în proporţie din ce în ce mai mare, în seama membrilor ieşeni ai Consiliului;
Expirând mandatul Comisiei de Cenzori, s-a decis prelungirea lui cu încă doi ani (în conformitate cu art.26, al.4, din Statute), în componenţa stabilită la 14 ianuarie 2003: d-l Mihai Bucos, economist, şi – dintre membrii Institutului „Zotta” – d-nii Cătălin Hriban şi Sorin Iftimi (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2002, p.3 şi 1–3/2003, p.2).
În şedinţă comună cu Consiliul Director al CNHGS-I, s-au stabilit datele pentru şedinţele de comunicări din anul academic viitor (2004–2005), după cum urmează: 14 septembrie, 12 octombrie, 9 noiembrie, 14 decembrie 2004, 11 ianuarie, 8 februarie, 15 martie, 12 aprilie, 10 mai şi 14 iunie 2005. În perspectiva organizării celui de-al XIII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, prevăzut să aibă loc în perioada 12–15 mai 2005, s-au făcut propuneri pentru tematica acestei reuniuni ştiinţifice; s-a decis ca istoria socială să reprezinte tematica majoră a Congresului din 2005, discuţia urmând să se reia într-o şedinţă viitoare, pentru stabilirea detaliilor care trebuie comunicate în prima circulară.
ÎNTRUNIREA ANUALĂ A CONSILIULUI ŞTIINŢIFIC
În cursul lunii februarie 2004, membrilor Consiliului Ştiinţific al Institului „Sever Zotta” li s-a trimis o scrisoare-circulară, cu următorul conţinut:
În temeiul art. 31, al. 1, din Statutele Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, Comitetul Director a decis, în şedinţa sa din 13 ianuarie 2004, convocarea Consiliului Ştiinţific al Institutului pentru ziua de marţi, 11 mai 2004, orele 16.00, stabilind următoarea
Ordine de zi:
1. Raportul Comitetului Director privind activitatea Institutului în perioada mai 2003 – mai 2004.
2. Raportul Comisiei de Cenzori privind gestionarea fondurilor şi situaţia financiară a Institutului în aceeaşi perioadă.
3. Pregătirea celui de-al V-lea Colocviu Internaţional de Genealogie (Iaşi, mai 2007).
4. Probleme privind activitatea editorială a Institutului.
5. Diverse.
Conform Statutelor (art. 31, al. 2), „orice membru al Consiliului Ştiinţific poate să înscrie câte un punct în ordinea de zi, anunţându-l din timp Comitetului Director”. Sunteţi invitat să Vă exercitaţi acest drept, comunicându-ne până la 31 martie 2004 subiectul pe care doriţi să-l înscrieţi în ordinea de zi a întrunirii. Vă rugăm să trimiteţi, totodată, o prezentare sumară a subiectului respectiv, conţinând propunerile şi argumentarea lor, pentru a le putea face cunoscute şi celorlalţi membri ai Consiliului Ştiinţific înaintea întâlnirii din luna mai.
Vă reamintim că, potrivit art. 32, al.1, din Statutele Institutului, „Consiliul Ştiinţific deliberează valabil în prezenţa a două treimi din membrii săi”; Consiliul nostru Ştiinţific având 17 membri, înseamnă că este necesară prezenţa a cel puţin 12 dintre ei.
În cazul când nu aţi putea participa la această întrunire, veţi desemna – conform art. 32, al.2, din Statute – un reprezentant cu puteri depline, dintre membrii Institutului (din interiorul sau din afara Consiliului Ştiinţific); veţi binevoi să ne anunţaţi în timp util o asemenea eventualitate, precum şi numele celui căruia urmează să-i încredinţaţi votul DVoastre.
Cu privire la activitatea Consiliului Ştiinţific, Vă rugăm să revedeţi articolele 31-34 din Statutele Institutului.
În răstimpul fixat de această circulară, un singur membru al Consiliului Ştiinţific – d-l Tudor-Radu Tiron – a anunţat că doreşte să înscrie un subiect pe ordinea de zi a întrunirii, la punctul 5, pentru a prezenta proiectul de drapel al Institutului „Sever Zotta”, realizat în colaborare cu d-l Silviu Andrieş-Tabac.
Conform convocării (v. în acest număr, p.5), cea de-a şaptea întrunire anuală a Consiliului Ştiinţific al Institutului „Sever Zotta” a avut loc în ziua de marţi, 11 mai 2004, orele 16.00. S-au reunit, cu acest prilej, nu numai membrii Comitetului Director (care fac parte de drept din Consiliul Ştiinţific), dar şi – în şedinţă comună – membrii Consiliului Director al CNHGS-I. Întrunirea a fost prezidată de d-l Mihai Dim. Sturdza, preşedintele în exerciţiu al Institutului „Sever Zotta” şi preşedinte de onoare al CNHGS-I. Conform prevederilor statutare, Consiliul Ştiinţific este legal întrunit în prezenţa a 2/3 dintre membrii săi, sub preşedinţia preşedintelui Institutului; membrii care nu pot participa personal, pot împuternici pe unul dintre colegi să-i reprezinte, fără ca numărul reprezentanţilor să poată depăşi 1/3 din numărul celor prezenţi. La apelul nominal, s-a constatat că participă personal următorii membri ai Consiliului Ştiinţific: Paul Cernovodeanu, Mircea Ciubotaru, Ştefan S. Gorovei, Constantin Ittu, Cătălina Opaschi, Paul Păltănea, Mihai Dim. Sturdza, Maria Magdalena Székely, Silviu Tabac, Tudor-Radu Tiron şi Petronel Zahariuc. Prezenţa a 11 membri a îngăduit adăugarea a încă patru reprezentaţi (Ştefan Andreescu, Ileana Căzan, Ioan Drăgan, Nicolae Edroiu). Cu acest quorum de 15 membri, s-a constatat că întrunirea este statutară şi lucrările au fost deschise. Înainte de a se proceda la discutarea punctelor înscrise în ordinea de zi, membrii Consiliului Ştiinţific au păstrat un moment de reculegere în memoria Preşedintelui de Onoare al Institutului „Sever Zotta”, dr. Claudius von Teutul, şi au semnat un mesaj de condoleanţe adresat familiei acestuia.
Administratorul-Delegat a prezentat raportul Comitetului Director privind activitateaInstitutului „Sever Zotta” în perioada mai 2003 – mai 2004, împreună cu informarea despreactivitatea editorială. Consiliul Ştiinţific a avizat proiectul de plan editorial ca program ştiinţific, în sensul definit de Statute (art.44–46), şi a abilitat Comitetul Director să-l pună în aplicare.
Raportul Comisiei de Cenzori a fost prezentat de d-l Cătălin Hriban, într-o formă sintetică, dat fiind că Bilanţul contabil se publică în Buletinul IRGH. În discuţia asupra veniturilor, Administratorul-Delegat a arătat că sumele provenite din cotizaţii devin nesemnificative în raport cu necesităţile; cu toate că datoria de a identifica surse de finanţare stabile revine îndeosebi membrilor Consiliului Ştiinţific, până acum numai cei din Iaşi s-au preocupat de această chestiune. S-au făcut sugestii (d-l Constantin Ittu) pentru a se aduce fonduri şi din alte direcţii.
S-a discutat proiectul de steag al Institutului „Zotta”, lucrat de d-nii Silviu Andrieş-Tabac şi Tudor-Radu Tiron, fără să se poată ajunge la un punct de vedere comun.
La propunerea Administratorului-Delegat, Consiliul Ştiinţific a aprobat completarea art.39 din Statute cu un nou alineat, având următorul conţinut: Deciziile adoptate în şedinţele lunare ale Comitetului Director se publică în Buletinul Institutului „Zotta” şi se consideră validate la proxima întrunire a Adunării Generale (conform art.15, lit.c), dacă nici o obiecţie nu s-a formulat, în scris, până în preziua acestei întruniri.
În ceea ce priveşte cel de-al V-lea Colocviu Internaţional de Genealogie, Consiliul Ştiinţific a aprobat reformularea tematicii – Généalogie et vie internationale (cf. Buletinul IRGH, 10–12/2003, p.2) – şi a fixat perioada 14–19 mai 2007 pentru desfăşurarea lui la Iaşi. Comitetul Director a fost împuternicit să facă toate demersurile necesare în vederea organizării Colocviului în cele mai bune condiţii.
Bilanţul contabil al Institutului „Sever Zotta“
pentru anul 2003
Conform hotărârii Comitetului Director din 9 martie a.c., se dau publicităţii cifrele bilanţului contabil pentru anul 2003, aşa cum figurează ele în documentaţia depusă la Administraţia Financiară a Municipiului Iaşi la 27 februarie 2004.
La capitolul Venituri, s-au înregistrat următoarele sume: 58.092.400 lei – cotizaţii şi alte contribuţii; 43.714.000 lei – donaţii; 26.409.718 lei – dobânzi bancare; 54.545.000 – prestări de servicii; 4.200.000 – vânzare de cărţi. Total venituri: 186.961.118 lei.
La capitolul Cheltuieli, s-au înregistrat următoarele sume: 10.104.450 lei – consumabile; 48.280.681 lei – protocol; 1.186.000 lei – deplasări; 12.607.977 lei – comunicaţii; 973.495 lei – servicii bancare (comisioane); 25.834.493 lei – servicii terţi; 1.110.100 lei – taxe. Total cheltuieli: 100.097.196 lei.
Rezultatul net al exerciţiului (total venituri – total cheltuieli): 186.961.118 lei – 100.097.196 lei = 86.863.922 lei.
La 31 decembrie 2001, totalul activelor era de 274.696.523 lei, din care active imobilizate (cheltuielile de constituire) 3.000.000 lei şi active circulante (sume depuse în bancă şi rămase în casă) – 271.696.523 lei.
Se poate observa că, la capitolul cheltuieli, suma cea mai mare a fost înregistrată la „protocol”, fiind vorba de cheltuielile prilejuite de organizarea celui de-al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică; în ordine descrescătoare, urmează plăţile către terţi (realizarea materialelor pentru Congres), apoi cheltuielile privind comunicaţiile (corespondenţă, expediţii, telefon, fax, internet) şi consumabilele (hârtie, plicuri etc.). În ceea ce priveşte veniturile, în anul care s-a încheiat donaţiile s-au plasat foarte aproape de cotizaţii, iar sponsorizările au lipsit cu totul; în schimb, este prima dată când se înregistrează o sumă importantă, depăşind cotizaţiile, provenită din servicii şi din difuzarea tipăriturilor proprii.
Faţă de anul anterior, veniturile au sporit cu circa 70 %, cheltuielile s-au dublat, iar excedentul a înregistrat o creştere nesemnificativă.
Se pregăteşte ediţia românească a lucrării regretatului nostru coleg, membru-fondator al Institutului „Sever Zotta”, heraldistul Dan Cernovodeanu, L’évolution des armoiries des Pays Roumains depuis leur apparition jusqu’à nos jours (13-e – 20-e siècles), apărută la Paris (1997) într-un număr redus de exemplare. Editura „Istros” a Muzeului Brăilei şi-a asumat dificila misiune de a tipări această ediţie. Dat fiind costul ridicat al tipăririi masivei lucrări (text + album, cu planşe alb/negru şi color), se face apel la prenumeranţă: cei care doresc să-şi asigure achiziţionarea lucrării – şi să sprijine, totodată, tipărirea ei – sunt rugaţi să comande numărul dorit de exemplare prin plata anticipată a (cel puţin) 100.000 lei pentru un exemplar. Sumele se pot trimite la Muzeul Brăilei, Cont sponsorizare 50075217575 Trezoreria Municipiului Brăila, 6100 Brăila, iar din străinătate – tot la Muzeul Brăilei, Cont USD 2511.1 – 522.2, Banca Comercială Română, RO – 6100 Brăila.
REUNIUNI ŞTIINŢIFICE LA CHIŞINĂU
Silviu Andrieş-Tabac
În cadrul Zilelor Ghibu – 2003 la Chişinău, Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore”, sprijinită de Fundaţia Culturală „Onisifor şi Octavian Ghibu” şi de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, a organizat simpozionul cu tema Heraldica moldovenească. Noi cercetări şi contribuţii. Lucrările s-au ţinut în sala de protocol a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, în ziua de 22 mai 2004.
S-au prezentat şase comunicări. Cea dintâi a fost a d-lui dr. Eugen Nicolae (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti), intitulată O enigmă a numismaticii basarabene: piesele de cupru ale Şehr al-Djedid. Este vorba de o serie de monede emise la Orheiul Vechi în deceniul şapte al secolului al XIV-lea şi pe care cunoscutul arheolog şi numismat bucureştean a citit, pentru prima dată în istoriografie, numele lui Kutlubuga. Autorul a prezentat noi considerente asupra originii Ţării Moldovei şi a stemei ei, lansând ipoteza că motivul vânătorii bourului de către Dragoş vodă reflectă lupta dintre acest mitic întemeietor al statului şi Kutlubiga (Kutlugboga), înalt demnitar al Hoardei de Aur atestat în epoca lui Toktamâş, care ar fi fost guvernatorul părţii occidentale a Hoardei şi al cărui nume înseamnă, în traducere, „taur / bour norocos”. Sub titlul Monedele de cupru bătute în Oraşul Nou (Şehr al-cedid), textul a fost publicat în volumul Simpozion de numismatică dedicat împlinirii a 125 de ani de la proclamarea independenţei României. Chişinău, 24–26 septembrie 2002. Studii, note şi comunicări, Bucureşti, 2003, p.167–179.
D-l Mihai Ciocanu, directorul Salonului de anticariat „Antiques” din Chişinău, a prezentat Un tipar sigilar de la Muntele Athos, o frumoasă matrice sigilară din colecţia sa, care a aparţinut Mănăstirii Xenofon din Muntele Athos şi care a fost descoperită recent pe teritoriul Basarabiei. Sigiliul rotund, datat de autor în secolul al XVI-lea, are legenda în limba slavă, iar emblema îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe călare, gravat în tradiţie heraldică georgiană.
Comunicarea trimisă de d-l dr. Sergius Ciocanu (arhitect, Ministerul Culturii, Chişinău) – Consideraţii asupra sigiliilor Serdăriei de Lăpuşna-Orhei – a adus în discuţie două noi impresiuni sigiliare ale numitei instituţii, descoperite recent în documentele Arhivei Naţionale a Republicii Moldova; aceste mărturii sigilografice demonstrează că stema moldovenească medievală a ţinutului Orhei a fost o pasăre purtând un steag, iar cea a ţinutului Lăpuşna – un arc întins cu săgeată.
D-na Adelaida Chiroşca (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău) a prezentat Sigilii eclesiastice din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, iar d-l Constantin Bogatov (Comisia Naţională de Heraldică, Chişinău) a comunicat despre Steme teritoriale moldoveneşti pe insigne emise la Chişinău.
În încheiere, heraldistul dr. Silviu Andrieş-Tabac (Institutul de Studiul Artelor al Academiei de Ştiinţe, Chişinău) a făcut publice noile simboluri heraldice săteşti aprobate de curând – Stemele şi drapelele satelor Varniţa şi Zaim.
Reuşita acestei reuniuni ştiinţifice, precum şi imboldul repetat al arheologului şi numismatului bucureştean dr. Eugen Nicolae ne-au determinat să răspundem invitaţiei Fundaţiei Culturale „Onisifor şi Octavian Ghibu” de a participa şi în acest an la manifestările culturale şi ştiinţifice organizate cu prilejul celei de-a XII-a ediţii a Zilelor Ghibu şi dedicate împlinirii a 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.
Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore” şi-a marcat prezenţa prin două acţiuni deosebite.
La 30 mai, în incinta Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu” din Chişinău, a fost deschisă expoziţia Moldova lui Ştefan cel Mare în heraldica medievală şi contemporană. Primul compartiment al expoziţiei a prezentat Heraldica Ţării Moldovei în epoca lui Ştefan cel Mare – surse heraldice, vexilologice, sfragistice, numismatice, miniaturistice şi altele, ajunse până în zilele noastre, ilustrând stema de stat, stema dinastică şi heraldica municipală. Al doilea compartiment a avut ca tematică Heraldica contemporană şi a înfăţişat steme municipale, săteşti şi districtuale noi din teritoriul Republicii Moldova, grupate după vechile ţinuturi: „Hotinenii”, „Sorocenii”, „Ieşenii”, „Lăpuşnenii”, „Orheienii” şi „Tighinenii”. Expoziţia va rămâne deschisă până la 12 iulie.
Pe de altă parte, la 31 mai şi-a desfăşurat lucrările simpozionul Noi cercetări de heraldică şi numismatică, organizat de Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore”, cu sprijinul Fundaţiei Culturale „Onisifor şi Octavian Ghibu”, al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei şi al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti. În secţia de numismatică, toate comunicările au aparţinut specialiştilor bucureşteni: Theodor Isvoranu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”), Observaţii preliminare asupra tezaurului de monede geto-dacice descoperit în aşezarea de la Cârlomăneşti, jud. Buzău (sec. I a.Chr.); Mihai Dima (Institutul de Memorie Culturală), Un nou tezaur monetar de la mijlocul secolului al III-lea p.Chr. descoperit în Dobrogea; dr. Eugen Nicolae (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”), Tamgalele de pe monedele de tip Costeşti-Gârla (secolul al XIV-lea) şi Aurel Vâlcu (Institutul de Memorie Culturală), Emisiunile monetare ale Ţării Româneşti din timpul lui Vladislav al II-lea.
În secţia de heraldică, toate comunicările au aparţinut gazdelor: Adelaida Chiroşca (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei), Două sigilii eclesiastice moderne dintr-o colecţie particulară din Chişinău; Mihai Ciocanu (Salonul de anticariat „Antiques”), Un caiet cu încercări heraldice ale pictoriţei Elisabeth Ivanovsky; dr. Constantin Ciobanu (Asociaţia Filateliştilor, Maximafiliştilor şi Cartofililor din Republica Moldova), Emisiuni poştale heraldice în Republica Moldova, şi dr. Silviu Andrieş-Tabac (Institutul de Studiul artelor al Academiei de Ştiinţe), Stemele şi drapelele oraşelor Briceni, Căuşeni, Durleşti şi Ocniţa.
Materialele simpozionului din 2004, ca şi cele ale ediţiei din anul precedent, vor vedea lumina tiparului în publicaţiile numismatice sprijinite de Fundaţia Culturală „Onisifor şi Octavian Ghibu”.
Conferinţele Institutului „Sever Zotta”
După expunerile d-lor Florin Marinescu (Atena), Ştefan Andreescu (Bucureşti) şi Andrei Pippidi (Bucureşti) – cf. Buletinul IRGH, 10–12/2001, p.6; 10–12/2002, p.5; 10–12/2003, p.6 –, ciclul Tezaure documentare pentru istoria românilor a înscris conferinţa d-lui Ovidiu Cristea, cercetător la Institutul de Istorie „N. Iorga” din Bucureşti, a treia dintre cele consacrate arhivelor italiene. D-l Cristea a vorbit despre documentele referitoare la Moldova lui Ştefan cel Mare – cu privire specială la campania din 1484 – descoperite la Veneţia şi pe care le-a pregătit pentru tipar. Conferinţa a avut loc miercuri, 26 mai 2004 şi a fost găzduită tot de Biblioteca Centrală Universitară „M. Eminescu”, în Sala „B. P. Hasdeu”.
Programul de cercetări privind
Ideologia medievală a Puterii
În răstimpul aprilie 2003 – mai 2004, în cadrul acestui Program de cercetări au fost organizate trei Seminarii (V, VI şi VII), cu comunicări subsumate exclusiv temei Ştefan cel Mare. Feţe ale Puterii. Redăm aici titlurile comunicărilor prezentate cu prilejul acestor întruniri.
Seminar V (miercuri, 16 aprilie 2003): Maria Magdalena Székely, Ştefan cel Mare şi sfârşitul Lumii; Ştefan S. Gorovei, Un ctitor uitat la Putna şi asocierea la atributele puterii suverane.
Seminar VI (joi, 18 martie 2004): Liviu Pilat, Mesianism şi escatologie în imaginarul epocii lui Ştefan cel Mare; Ştefan S. Gorovei, Cruciada ortodoxă: Ştefan cel Mare.
Seminar VII (joi, 27 mai 2004): Liviu Pilat, Maria Magdalena Székely, Ştefan cel Mare şi cultul Sfintei Cruci; Ştefan S. Gorovei, Un dar pierdut şi posibila lui semnificaţie.
Toate Seminariile au fost găzduite de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” în Casa Catargi (Bd. Carol I nr.22) şi s-au bucurat de o asistenţă foarte numeroasă.
*
Marţi, 29 iunie 2004, d-l Dumitru Nastase, doctor honoris causa al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” şi profesor onorific al Facultăţii de Istorie, a fost sărbătorit, într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Facultăţii de Istorie, la împlinirea vârstei de 80 de ani. Membru fondator şi consilier onorific al Institutului „Sever Zotta”, d-l Dumitru Nastase a iniţiat şi întemeiat la Iaşi, în 1993, acest Program de cercetări (cf. Buletinul IRGH, 11/1999; 10–12/2001, p.6; 1–3/2002, p.3; 7–9/2002, p.6–7), ale cărui activităţi se desfăşoară cu sprijinul Universităţii ieşene. La împlinirea unui deceniu de la întemeierea Programului şi în onoarea profesorului octogenar, se pregăteşte volumul De potestate. Semne şi expresii ale Puterii în Evul Mediu românesc.
(PSEUDO)HERALDICĂ PE INTERNET
„Răsfoitul” Internetului, preocupare odihnitoare şi relaxantă, aduce uneori satisfacţii certe şi deseori neaşteptate surprize. Adresa la care poate fi găsit subiectul prezentării de faţă este http://www.heraldica.freeservers.com. Site-ul este, deci, găzduit într-o locaţie gratuită (www.freeservers.com) care serveşte vizitatorului … reclame. Pagina de întâmpinare, intitulată ACASĂ, spune, foarte pe scurt, cine sunt „ei”, ce doresc şi de ce. Toate acestea în 19 rânduri de text (incluzând şi adresa de e-mail, care este Votati-ne in Romanian Top 100), înghesuite sub o foarte colorată reproducere a stemei de stat a României. Secţiunile site-ului sunt următoarele: Mari familii româneşti 1; Mari familii româneşti 2; Mari familii româneşti 3; Special (fam. Precup); Favorite Links Page; Diverse.
Primul capitol al Marilor familii româneşti conţine stemele familiilor „Basarab” (domni ai Valahiei), „Muşat” (domni ai Moldovei), Balş, Cantacuzino (coborâtori din împăratul bizantin Ioan al VI-lea), Catargiu şi Costachi. Nici mai mult, nici mai puţin. Însă imaginile care vor să fie reprezentări ale stemelor familiilor enumerate nu au în comun cu heraldica decât faptul că au fost create automat, de către un program de heraldică. Secţiunea Mari familii româneşti 2 cuprinde armele familiilor Ianculeu, Luca, Mavrocordat, Paladi şi Panaioti. Ultimul capitol al Marilor familii româneşti conţine stemele familiilor Razu, Rosetti şi Sturdza. Dacă autorul site-ului are, într-un fel sau altul, tangenţe vagi cu ştiinţa şi arta heraldică, în schimb cunoştinţele sale despre marile familii româneşti şi/sau despre istoria românească sunt nule. Acestea fiind spuse, rămâne întrebarea: care este scopul respectivului site ? A patra secţiune, intitulată Special (fam. Precup) oferă răspunsul: ea conţine 16 blazoane de fantezie, aparţinând, cu certitudine, unor rude mai mult sau mai puţin apropiate realizatorului site-ului. Cu excepţia unui blazon aprobat şi certificat de American College of Heraldry, altminteri o instituţie respectabilă, totalitatea graficii multicolore care acoperă pagina este tot atât de „heraldică” pe cât este o etichetă de sticlă de bere. Procedeul de a folosi un armorial plin de nume sonore drept introducere şi „cuvânt înainte” pentru propriile arme de fantezie este cunoscut ca fiind folosit de agenţiile de publicitate mediocre. Chiar şi aşa, nu există circumstanţe atenuante pentru greşeala pe care ar face-o un cititor avizat, apropiind conţinutul acestui site de ştiinţa şi arta heraldică şi mai ales de heraldica românească.
Totuşi, la urma urmei, site-ul descris aici are „meritul” de a se intitula Mică pagină de heraldică română. Modestia este, însă, numai aparentă: „pagina” se vrea şi măreaţă, şi ştiinţifică. În realitate, este aberantă şi, sub raport ştiinţific, insignifiantă.
Cătălin Hriban
Publicaţii
Paul Gore. Omul şi opera, volum alcătuit de Nicolae Răileanu (redactor responsabil), Nicolae Chetraru, Vlad Ghimpu şi Silviu Andrieş-Tabac (îngrijire arheografică), Chişinău, Ed. „Tyragetia”, 2003, 248 p.
La împlinirea a 75 de ani de la moartea lui Paul Gore (1875–1927), a avut loc la Chişinău un simpozion, organizat de Muzeul Naţional de Istorie şi de Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore”; comunicările prezentate cu acel prilej stau la baza volumului, constituind a doua din cele trei secţiuni. Prima, Evocări de ieri, reuneşte necroloagele din 1927– cel mai amplu şi mai important fiind al lui Sever Zotta – şi trei texte ulterioare; din secţiunea Evocări de azi, semnalez contribuţiile a doi membri ai Institutului „Sever Zotta”, d-nii Tudor-Radu Tiron (Despre stema dezvoltată a lui Paul Gore) şi Silviu Andrieş-Tabac (despre crearea stemei societăţii care poartă numele celui omagiat). Secţiunea a treia adună câteva texte ale lui Gore, între care cel despre răzeşi este de o importanţă aparte.
Harieta Mareci, Teodor Bălan (1885–1972). Viaţa şi opera, Iaşi, Ed. „Junimea”, 2003, 294 p.
Întemeiată şi pe fonduri arhivistice, lucrarea nu omite contribuţia lui Teodor Bălan la dezvoltarea cercetărilor genealogice, atât prin lucrări proprii (familiile Hasdeu, Hurmuzaki, Onciul, Constantinovici-Grecul), cât şi – mai ales – prin importanta serie de Documente bucovinene (şase volume tipărite, plus trei rămase în manuscris).
Violeta Barbu, De bono coniugali. O istorie a familiei din Ţara Românească în secolul al XVII-lea, Bucureşti, Ed. „Meridiane”, 2003, 224 p.
Interesului pe care autoarea – membru al Institutului „Sever Zotta” – l-a arătat constant, în ultima vreme, chestiunilor de istorie socială i s-au datorat studiile reunite în acest volum; trei dintre ele au constituit comunicări la Simpozioanele de Studii Genealogice de la Iaşi, două fiind chiar publicate, iniţial, în „Arhiva Genealogică”. Relaţiile dintre membrii unei familii, evoluţia lor nu întotdeauna lină şi implicaţiile lor religioase sunt cercetate cu fineţe şi cu bogate sugestii pentru investigaţii viitoare.
Mihai Costăchescu. Corespondenţă, volum editat de Dumitru Ivănescu, Virginia Isac şi Sorin D. Ivănescu, Iaşi, Ed. „Junimea”, 2003, 678 p.
Sunt tipărite 848 de scrisori primite de M. Costăchescu de la peste 100 de expeditori – cele mai multe, de la G. T. Kirileanu (375) şi de la generalul Radu Rosetti (109). Munca uriaşă a căutătorului şi editorului de documente se reface din miile de informaţii. Istoria genealogiei româneşti se completează şi ea, cu fapte despre care nimeni nu mai ştie, astăzi, nimic.
Gheorghe G. Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru, Bucureşti, Ed. „Tritonic”, 2004, 286 p.
Este imposibil de înţeles ce a determinat apariţia acestei cărţi: se reeditează numai volumul II, fără nici un studiu introductiv, fără nici un fel de alte adnotări, în schimb cu foarte multe greşeli de tipar. Există cele două volume ale importantei lucrări a lui G. Bezviconi cu completările dorite de autor. Era mai folositoare o ediţie ştiinţifică pentru o carte de ştiinţă.
Ştefan S. Gorovei
De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)
Şedinţele de comunicări
Marţi, 13 ianuarie 2004: Andi-Marius Daşchievici, Ramurile neamului Daszkiewicz din centrul şi sudul Poloniei (1700–1835). Un inventar genealogic; Mircea Ciubotaru, Onomastică şi genealogie. Precizări terminologice şi constatări istorice.
Marţi, 10 februarie 2004: Alexandra Popescu, Un diac moldovean şi familia sa: Ionaşco Mânjea; Petronel Zahariuc, Ctitori munteni şi înrudirile lor.
Marţi, 9 martie 2004: Sorin Iftimi, Obiecte armoriate din colecţii muzeistice ieşene; Ştefan S. Gorovei, Un „om nou” şi înrudirile sale „vechi”: marele logofăt Gavrilaş Mateiaş.
Marţi, 20 aprilie 2004: Liviu Papuc, Intelectuali bucovineni: familia Grămadă; Lucian Valeriu Lefter, Neamul Cehan-Racoviţă. Observaţii pe marginea unei vechi spiţe genealogice.
Marţi, 11 mai 2004: Paul Cernovodeanu, Lumea cosmopolită a dragomanilor greco-levantini de la Constantinopol; Tudor-Radu Tiron, Stemele transilvănene în activitatea Comisiei Consultative Heraldice.
Marţi, 15 iunie 2004: Mihai-Bogdan Atanasiu, Un Cantacuzin necunoscut; Petronel Zahariuc, Contribuţii la istoria Movileştilor; Ştefan S. Gorovei, Epigrafie – genealogie – istorie.
Cu şedinţa din 15 iunie, s-a încheiat actualul an academic – al unsprezecelea din activitatea CHGS-I. Deschiderea anului academic 2004-2005 este prevăzută pentru marţi, 14 septembrie 2004, şedinţele urmând a avea loc la datele anunţate (v. aici, p.4). Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CNHGS–Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze – tel.: 21.86.77; 46.44.16 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) – pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Sala mică a Filialei Iaşi a Academiei Române, Bd. Carol I nr.8) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.
Membrii Comisiei şi ai Institutului „Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.
Soarta „Arhivei Genealogice”
În speranţa de a se putea continua tipărirea revistei sub egida Editurii Academiei, redacţia a comunicat (12 decembrie 2003) că acceptă comasarea numerelor unui an într-un singur volum, cu inerenta reducere a paginaţiei, propunând trimiterea bonurilor de comandă (cf. Buletinul IRGH, 10–12/2003, p.11). Din eroare (?!), răspunsul (adresa nr.1215 din 17 decembrie 2003, semnată de d-l dr. ing. Ioan Ganea) a fost trimis la un neidentificabil număr de fax, parvenind, apoi, şi redacţiei, prin poştă, abia la 5 februarie 2004:
„În legătură cu propunerea Dumneavoastră recepţionată prin fax pe 12 decembrie a.c., vă semnalăm următoarele:
Este necesar ca, înaintea trimiterii la tipar, manuscrisele volumelor să parvină Editurii Academiei, pentru avizare. În urma acestei operaţiuni, noi putem emite nota de comandă către tipografia „Dosoftei” din Iaşi. Este preferabil ca manuscrisele pentru anii 1999, 2000 şi 2001 să le primim eşalonat, la intervale de 2–3 luni. Astfel, primul volum în lunile februarie–martie, al doilea în luna mai şi al treilea în august–septembrie”.
Acest răspuns a fost considerat ca fiind de natură să provoace un nou blocaj, întrucât solicită imperativ prezentarea manuscriselor la editură; or, încă din toamna anului 1999 – în urma unor presiuni identice (cf. Buletinul IRGH, 12/1999) – revista a fost scutită de o asemena obligaţie. Ca urmare, CNHGS-I a comunicat Editurii Academiei (prin adresa nr.26/25.XI.1999) că „Biroul Prezidiului Academiei a aprobat ca, pe viitor, manuscrisele revistei «Arhiva Genealogică» să nu mai fie prezentate Editurii, aceasta urmând să avizeze doar copertele şi foaia de titlu”. Răspunzând la 2.XII.1999, Editura Academiei a confirmat că îşi rezervă doar dreptul „de a aviza forma de prezentare artistico-grafică şi tehnoredacţională”, ca pentru toate lucrările „ce apar sub egida sa”. Documentele se păstrează în arhiva CNHGS-I.
ACTIVITATEA CNHGS-I ÎN DOMENIUL HERALDICII TERITORIALE
Comisiile judeţene pentru analizarea proiectelor de steme
La 12 mai 2004, la şedinţa Comisiei Judeţene Vaslui a participat d-l Mircea Ciubotaru. Au fost acceptate proiectele de steme pentru municipiul Bârlad şi oraşul Negreşti.
Biroul Zonal Iaşi
Constituit în baza art.5 al Hotărârii Guvernului României nr.25 din 16 ianuarie 2003 în vederea avizării heraldicii teritoriale din judeţele Moldovei, Biroul Zonal Iaşi s-a întrunit la 13 ianuarie, 10 februarie, 9 martie şi 15 iunie 2004, lucrând conform regulilor stabilite anterior (cf. Buletinul IRGH, 1–3/V, 2003, p.10–12). În primele două şedinţe, s-a discutat pe marginea unui proiect de regulament pentru activitatea pe tărâmul heraldicii teritoriale, relaţiile cu Comisiile judeţene etc.
Şedinţa din 9 martie 2004: preşedinte de şedinţă – Sorin Iftimi, cercetător ştiinţific la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană; secretar – Cătălin Hriban. S-a discutat proiectul de stemă pentru comuna Căiuţi (jud. Bacău), trimis de autorităţile judeţene la 6 ianuarie 2004 în forma îmbunătăţită după recomandările făcute în şedinţa din 16 septembrie 2003. În noua sa formă, proiectul a fost aprobat.
Şedinţa din 15 iunie 2004: preşedinte de şedinţă – Cătălin Hriban, muzeograf la Complexul Muzeal Naţional „Moldova”; secretar – Sorin Iftimi. S-au discutat proiectele de steme pentru municipiul Bârlad şi oraşul Negreşti, trimise de autorităţile judeţului Vaslui la 19 mai 2004. Ambele proiecte au fost aprobate.
†
RADU BELDIMAN
(22 mai 1920 – 5 iunie 2004)
Prietenos şi amabil, întotdeauna dispus să ajute ori să facă un serviciu, modest şi devotat misiunilor asumate sau încredinţate, Radu Beldiman era o prezenţă simpatică şi odihnitoare. Durităţile vieţii nu l-au asprit şi nici nu l-au depărtat de oameni. Urmaş al boierilor Beldiman şi, prin mamă, al Rosetteştilor, avea multe cunoştinţe despre înrudirile din clasa socială căreia îi aparţinea. Totuşi, antrenat în activităţile genealogice de la Iaşi, a căutat, pentru comunicările sale, subiecte mai „exotice”, pe care le expunea amuzat şi fără pretenţii de erudiţie, lăsând altora să vorbească despre propriii lui înaintaşi. S-a alăturat acestora în linişte şi cu discreţie.
Un sumar al Buletinului IRGH
Buletinul Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” (abreviere recomandată: Buletinul IRGH) a încheiat cinci ani de apariţie şi a început, acum, pe cel de-al şaselea. După primul an, când a ieşit lunar, alcătuit dintr-o singură filă pliată în trei, s-a trecut la formatul A5; în această haină nouă, el însumează, pentru anii II (2000) – V (2003), nu mai puţin de 236 de pagini. În aceşti ani, Buletinul a publicat multe informaţii, administrative şi ştiinţifice, privind, deopotrivă, Institutul „Sever Zotta” şi Filiala Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române. Sistematizarea acestei cantităţi mari de informaţie a dus la alcătuirea unui sumar sau indice de materii. În vederea publicării sale, anul VI al Buletinului IRGH va avea două numere duble (1–6 şi 7–12); această regrupare va permite ca în cel de-al doilea număr dublu să se includă, alături de informaţiile aferente lunilor respective (iulie – decembrie 2004), indicele de materii al anilor 1999–2003.
C h i t a n ţ ă
S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2004.
Restanţele d-___ _________________________ totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. ____________, (re)calculată la nivelul trimestrului III al anului în curs (v. anunţurile din p.16). Cifra este valabilă până la 30 septembrie 2004.
Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, publicat în numărul 1–3/2000 al Buletinului (p. 4–5).
În al treilea trimestru al anului 2004, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 99.000 lei, iar cotizaţia lunară este de 33.000 lei.
În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului „Zotta”.
Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).
Precizări foarte necesare
Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1–3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.
Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate
folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul „Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32, 700750 IAŞI.
Tel. 0232 – 21.86.77 E-mail: rer_genealog@mail.dntis.ro
Pagina web a Institutului
este în refacere
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 9.900 lei.
© Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” 2004
ISSN 1582-2206
