şi, ca atare, nu mai este valabilă adresa cunoscută şi folosită
din 1993 şi până acum (str. Lascăr Catargi nr.15).
Cei interesaţi de activităţile Comisiei şi de revista
„Arhiva Genealogică”
sunt rugaţi să adreseze corespondenţa la
Institutul „Sever Zotta”
Oficiul 1, Căsuţa poştală 32
700750 Iaşi
Şedinţele Comitetului Director
Şedinţa din 14 octombrie 2003. Au fost invitaţi şi membrii Consiliului Director al CNHGS-I şi cei ai Comisiei tehnice, pentru a analiza, împreună, o adresă primită de la Editura Academiei Române (nr.920/06.10.2003), prin care se propune redacţiei „Arhivei Genealogice” să comaseze mai multe numere sau chiar mai mulţi ani într-un singur volum, ca soluţie pentru recuperarea întârzierii. Ideea comasării mai multor ani a fost respinsă, rămânând să se examineze – după o prealabilă cercetare a portofoliului revistei – posibilitatea de a se tipări un singur volum pe an (apărând, astfel, numerele 1–4, în loc de 1–2 şi 3–4).
Şedinţa din 11 noiembrie 2003. În perspectiva anului Ştefan cel Mare, s-a propus tipărirea unui volum care să reunească studiile şi articolele consacrate, de-a lungul timpului, familiei marelui domn. După discuţiile purtate în câteva şedinţe anterioare, s-a definitivat proiectul de plan editorial al Institutului „Sever Zotta”, care se va publica în acest Buletin (v. aici, p.4). S-a propus să se aibă în vedere alcătuirea unor culegeri cu comunicările consacrate, în cadrul congreselor noastre, unor familii de importanţă istorică (Balş, Cantacuzino, Ghica, Sturdza, Tăutu etc.), care ar putea forma chiar o serie nouă – Marile familii – între publicaţiile Institutului.
În şedinţă comună cu Consiliul Director al CNHGS-I, s-au reluat discuţiile pe marginea adresei primite de la Editura Academiei Române şi s-a ajuns la concluzia că, printr-un efort comun, s-ar putea preda tipografiei trei volume (aferente anilor 1999, 2000 şi 2001).
Şedinţa din 9 decembrie 2003. S-a analizat situaţia financiară a Institutului, în perspectiva încheierii anului şi a alcătuirii bilanţului care trebuie depus la Administraţia Financiară. La această dată, Institutul dispune de circa 253.000.000 lei în conturile de la Banca Comercială Română. Totodată, însă, totalul cotizaţiilor restante se ridică la suma de 35.500.000 lei. Eforturile stăruitoare ale Comitetului Director de a aduce totalul restanţelor cât mai aproape de un nivel acceptabil nu au avut rezultatele aşteptate.
Administratorul-Delegat a anunţat primirea unui mesaj din partea d-lui Michel Teillard d’Eyry, preşedintele Confederaţiei Internaţionale de Genealogie şi Heraldică şi al Academiei Internaţionale de Genealogie. Adunarea Generală a membrilor acestei ultime societăţi, întrunită cu prilejul celui de-al III-lea Colocviu Internaţional de Genealogie, care a avut loc la Haga, în perioada 12–15 noiembrie 2003 (v. aici, p.12), „a primit cu entuziasm” ştirea despre organizarea celui de-al V-lea Colocviu, în mai 2007, la Iaşi. În ceea ce priveşte tematica propusă – Généalogie sans frontières – propusă de Institutul „Sever Zotta” (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2003, p.8), s-a remarcat că ea se suprapune aceleia pe care a avut cel de-al XXII-lea Congres Internaţional de Genealogie (Ottawa, 1996); pentru a păstra aceeaşi arie tematică, d-l Teillard d’Eyry a propus reformularea titlului (Généalogie et vie internationale). Comitetul Director s-a declarat de acord, urmând ca această reformulare să fie supusă şi aprobării Consiliului Ştiinţific, la proxima sa întrunire.
Reluându-se examinarea Regulamentului publicaţiilor, s-au definitivat articolele referitoare la stabilirea preţurilor, difuzare şi recuperarea cheltuielilor. Comitetul Director a fost de acord că reducerea aplicată pentru membrii Institutului „Sever Zotta” transformă preţul real de vânzare într-o contribuţie la recuperarea cheltuielilor de imprimare. Cu aceste ultime precizări, Regulamentul publicaţiilor a fost adoptat şi s-a decis publicarea lui în Buletinul IRGH (v. aici, p.8–10).
Succesiunea academică a lui Sever Zotta
Recent apărutul tom LXVII de Dezbateri din seria a II-a a Analelor Academiei Române cuprinde procesele-verbale ale şedinţelor din ultimul an de viaţă al vechii Academii, înaintea distrugerii ei de către regimul comunist, pentru a se face loc noii instituţii, Academia Republicii Populare Române. Lectura documentelor lasă gustul cel mai amar, dar este deosebit de instructivă şi oferă amănunte uneori necunoscute pentru istoricii interesaţi de avatarurile ştiinţei lor. Am semnalat, deja, faptul că, puţin înaintea desfiinţării Academiei Române, generalul Radu R. Rosetti a încredinţat acestei instituţii un manuscris conţinând ediţia a doua a lucrării sale despre familia Rosetti, precum şi fişele necesare redactării unei monografii a proprietăţilor deţinute de Rosetteşti (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2003, p.5). Alte procese-verbale înfăţişează chipul în care s-a ales succesorul lui Sever Zotta în locul de membru corespondent la Secţiunea Istorică.
Precum se ştie, îndeobşte, membrii activi şi membrii corespondenţi ai vechii Academii Române erau desemnaţi de secţiile de specialitate (literară, istorică şi ştiinţifică) şi apoi supuşi votului în plen. Desemnarea unui candidat ţinea seama şi de personalitatea predecesorului, prin al cărui deces rămăsese vacant locul respectiv; în felul acesta, se crea şi o succesiune pe fotolii, marcând continuitatea unor preocupări. Astfel, de exemplu, Gheorghe Ghibănescu, mort în 1936, a avut ca succesor pe Mihai Costăchescu, ales în 1939; Ioan Tanoviceanu, mort în 1917, a avut ca succesor pe Sever Zotta, ales în 1919.
La 22 mai 1948, Secţiunea Istorică – prezidată pe atunci de Silviu Dragomir – a luat în discuţie desemnarea unui membru activ şi a trei membri corespondenţi, pentru locurile rămase vacante prin decesul titularilor. Pentru locul lui Sever Zotta, au fost trei candidaţi: C. Daicoviciu, D. Bogdan şi G. Florescu (Dezbateri, p.295). Desemnarea celui care avea să fie propus plenului de către Secţiunea Istorică a necesitat patru scrutinuri – trei la 22 mai şi unul la 25 mai (ibidem, p.301). G. Florescu a obţinut un singur vot, fiind eliminat din competiţie chiar după primul scrutin. La 25 mai, Secţiunea Istorică l-a desemnat pe Constantin Daicoviciu, recomandat plenului ca promiţând „o mare carieră ştiinţifică”; arheologul clujean a fost ales şi proclamat membru corespondent al Academiei Române, ca succesor al lui Sever Zotta, la 28 mai 1948, în şedinţa publică solemnă prezidată de C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului R. P. R. (ibidem, p.349).
Volumul de Dezbateri nu consemnează nici o informaţie despre ceilalţi doi candidaţi. Se poate presupune că „D. Bogdan” este slavistul Damian P. Bogdan, la data aceea profesor la Şcoala de Arhivistică. Însă „G. Florescu” ?! Pentru anul 1948, pot fi avute în vedere două persoane: arheologul Grigore Florescu (1892–1960) şi genealogistul George D. Florescu (1893–1976). Fiind vorba de locul rămas vacant prin decesul lui Sever Zotta, este de crezut că în 1948 s-a propus candidatura lui George D. Florescu. În acest caz, eşecul poate fi înţeles: unul ca el nu mai avea loc în Academia Română, care murea – necum în Academia R. P. R., care avea să se nască peste numai o lună. O investigaţie specială în arhiva Academiei Române ar aduce, poate, precizări şi alte amănunte.
Ştefan S. Gorovei
Proiectul de plan editorial al Institutului „Sever Zotta”
În urma discuţiilor purtate în şedinţele Comitetului Director din 10 iunie, 8 iulie, 16 septembrie şi 11 noiembrie 2003, după consultări şi cu membrii Consiliului Director al CNHGS-I, s-a ajuns la alcătuirea unui proiect de plan editorial al Institutului „Sever Zotta”. Primul capitol al acestui proiect priveşte publicaţiile periodice – deocamdată, este vorba numai de revista Herb, însă, din felul cum decurg lucrurile, este foarte probabil că Institutul „Zotta” va trebui să asigure, într-un viitor foarte apropiat, şi editarea revistei Arhiva Genealogică; în condiţii propice, poate şi Buletinul va fi tipărit. Al doilea capitol priveşte seriile de publicaţii ale Institutului „Zotta”. S-au inclus următoarele propuneri:
a) pentru seria Studii şi cercetări – un volum care să adune studiile, mai vechi şi mai noi, despre familia lui Ştefan cel Mare (ed. Ştefan S. Gorovei); un volum cu studiile consacrate celebrelor „cuvinte” ale lui Ion Neculce (ed. Sorin Iftimi); un volum de autor (Maria Magdalena Székely, Studii de genealogie);
b) pentru seria Ediţii – volumele II–IV ale lucrării lui Eugen D. Neculau, Sate pe Jijia de Sus (ed. Marcel Lutic);un volum cu documentele din arhiva Sfântului Mormânt, recent descoperite la Atena; un volum cu documentele rămase, în copii, de la profesorul C. Cihodaru (acum în păstrarea d-lui Gheorghe Pungă); o ediţie ştiinţifică şi ilustrată a arborelui genealogic al familiei Balş (cu steme);
c) pentru seria Caietele „Sever Zotta” – un volum închinat lui Sever Zotta, cu documentele primite recent (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2000, p.2); un volum intitulat (provizoriu) Despre genealogie. Genealogişti români.
În perspectivă, se poate avea în vedere o ediţie ştiinţifică a Arhondologiei Moldovei, dar şi ediţii anastatice pentru Arhiva Genealogică (1912–1913), Familia Rosetti etc.
Se pregăteşte ediţia românească a lucrării regretatului nostru coleg, membru-fondator al Institutului „Sever Zotta”, heraldistul Dan Cernovodeanu, L’évolution des armoiries des Pays Roumains depuis leur apparition jusqu’à nos jours (13-e – 20-e siècles), apărută la Paris (1997) într-un număr redus de exemplare. Editura „Istros” a Muzeului Brăilei şi-a asumat dificila misiune de a tipări această ediţie. Dat fiind costul ridicat al tipăririi masivei lucrări (text + album, cu planşe alb/negru şi color), se face apel la prenumeranţă: cei care doresc să-şi asigure achiziţionarea lucrării – şi să sprijine, totodată, tipărirea ei – sunt rugaţi să comande numărul dorit de exemplare prin plata anticipată a (cel puţin) 100.000 lei pentru un exemplar. Sumele se pot trimite la Muzeul Brăilei, Cont sponsorizare 50075217575 Trezoreria Municipiului Brăila, 6100 Brăila, iar din străinătate – tot la Muzeul Brăilei, Cont USD 2511.1 – 522.2, Banca Comercială Română, RO – 6100 Brăila.
Conferinţele Institutului „Sever Zotta”
Deschis în toamna anului 2001, cu conferinţa d-lui Florin Marinescu (Atena) despre arhivele athonite, ciclul Tezaure documentare pentru istoria românilor a continuat în iarna anului următor cu expunerea d-lui Ştefan Andreescu (Bucureşti) despre arhivele genoveze (cf. Buletinul IRGH, 10–12/2002, p.5). S-a exprimat, atunci, speranţa că vor urma şi alte expuneri despre arhivele italiene, întrucât ne era cunoscut faptul că trei membri ai Institutului „Sever Zotta” lucrau, cu roade bogate şi interesante, la Florenţa şi la Veneţia.
Luni, 10 noiembrie 2003, d-l Andrei Pippidi, profesor la Universitatea din Bucureşti, a vorbit despre arhivele din Florenţa, unde a făcut o serie de cercetări. Expunerea d-sale, presărată cu lecturi din documente, a stârnit interesul ascultătorilor, între care mulţi studenţi. Istoricii preocupaţi de veacurile XVI–XVII, în special, pot găsi încă la Florenţa mărturii uneori neaşteptate ale prezenţei românilor în istoria europeană. Expunerea a prezentat interes şi pentru cunoaşterea posibilităţilor şi a condiţiilor de lucru în arhivele străine.
Graţie înţelegerii deosebite a d-lui prof. dr. Alexandru Călinescu, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu”, şi această conferinţă a avut loc în Sala „B. P. Hasdeu” din frumoasa clădire a acestui aşezământ universitar.
ÎN CURÂND
HERB
Revista Română de Heraldică
Sumarul primului număr (1-2/1999) are următoarea cuprindere (din lipsă de spaţiu, se menţionează numai autorii):
Dosar: Stemele Principatelor Române şi ale domnilor lor în veacurile XIV-XVI (trei studii apărute în publicaţii rare şi unul inedit): Constantin Moisil (1949); Ştefan S. Gorovei (1972); Dan Cernovodeanu (inedit, 1976); Jean-Nicolas Mănescu (1982).
Comunicări la cel de-al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 7-10 mai 1998). HERALDICĂ: Lucia Berdan, Constantin Ittu, Dan Cernovodeanu, Petre Ş. Năsturel, Tudor R. Tiron, Paraschiva-Victoria Batariuc, Constantin E. Ştefănescu, Silviu Andrieş-Tabac. SIGILOGRAFIE: Voica Maria Puşcaşu. INSIGNOLOGIE: Maria Dogaru, Jean-Nicolas Mănescu. VEXILOLOGIE: Niculae Koslinski, Sorin Iftimi.
Comunicări în şedinţele CHGS–I în anul academic 1998-1999: Ştefan S. Gorovei, Petronel Zahariuc.
Volumul va putea fi cumpărat de la redacţia revistei „Arhiva Genealogică” (temporar, la Facultatea de Istorie, Bd. Carol I nr.11) sau solicitat prin poştă, pe adresa Institutului „Sever Zotta” (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, vor putea primi un exemplar cu preţ redus.
Heraldică şi sigilografie în teze de doctorat
În ziua de 27 noiembrie 2003, la Universitatea din Cluj-Napoca, avut loc susţinerea a două teze de doctorat cu subiecte alese din domenii rar frecventate de cercetători, teze coordonate de profesorul Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, membru al Institutului „Sever Zotta”. Autorii lucrărilor sunt specialişti cunoscuţi prin publicaţiile lor.
D-na Livia Maria Călian, membru al Institutului „Sever Zotta”, a realizat o lucrare întemeiată pe colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei: Heraldică medalistică central-europeană (secolele XVII–XIX), cercetând, inventariind şi descriind nu mai puţin de 1984 de medalii bătute pe teritoriul Imperiului Habsburgic. Autoarea a găsit modalitatea optimă de a grupa medaliile în aşa fel, încât să pună în evidenţă, cu toată claritatea, ţelul pe care ele erau menite să-l exprime, mesajul pe care trebuiau să-l poarte: măreţia şi autoritatea monarhilor, calităţile sfetnicilor lor, puterea Statului şi a Bisericii – toate acestea, cu prilejul feluritelor evenimente şi ceremonii (încoronări, căsătorii, naşteri, bătălii, victorii, vizite sau întemeieri de instituţii). Asemenea piese aveau întotdeauna un impact social uriaş: ele nu rămâneau doar mărturiile unor evenimente, ci deveneau consemnarea istoriei înseşi, borne sigure în depănarea unei existenţe, asigurând certitudinea continuităţii dincolo de orice prefaceri sociale sau economice. De medalii au beneficiat nu numai principii şi marile evenimente istorice, ci şi unele întâmplări mai … periferice: reforme, întemeieri de instituţii, întruniri ştiinţifice, manevre militare, expoziţii etc. De la nivelul capetelor încoronate, obiceiul baterii de medalii a coborât în viaţa societăţii, păstrând, însă, caracterul dobândit prin tradiţia seculară.
Subiectul ales de d-l Augustin Mureşan pentru lucrarea sa – Sigilii de bresle din vestul şi nord-vestul României în secolele XVI–XIX – introduce pe cititor într-o lume puţin cunoscută, rămasă la periferia cercetărilor, atât din punctul de vedere al istoriei sociale, cât şi sub raportul reprezentărilor ei sigilografice. O investigaţie pornind din direcţia vestigiilor sigilare poate fi un început plin de promisiuni şi surprize, stârnind interesul pentru viitoare abordări ale structurilor reprezentate pe sigilii. Dată fiind complexitatea subiectului, autorul a înţeles că nu se poate ocupa doar de sigilii, fără să studieze atât formarea breslelor în comitatele avute în vedere, cât şi organizarea internă a breslei, împreună cu funcţiile şi rosturile ei în viaţa urbană. Observaţiile şi constatările autorului vor fi utile şi cercetărilor similare relative la spaţiul extracarpatic. Materialul documentar, adunat ca bază a lucrării, constă din 88 de vestigii sigilare – dintre care 62 sunt inedite – aflate în muzee din România şi din Ungaria. Istoria socială şi cea a mentalităţilor, istoria artei şi heraldica pot profita de rezultatele unei asemenea investigaţii. Apropieri de stemele înfăţişate pe unele cahle din Moldova medievală ar putea conduce, eventual, la explicaţii pentru acestea din urmă.
Aşteptăm tipărirea acestor lucrări.
Publicaţii
PETRONEL ZAHARIUC, Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653–1658), Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2003, 610 p. + ilustr.
O cercetare minuţioasă a surselor – documente moldoveneşti, acte şi corespondenţă diplomatică etc. – stă la temelia acestei cărţi, care a adus autorului doctoratul în istorie cu menţiunea magna cum laude (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2002, p.6). Cartea aduce contribuţii însemnate la prosopografia veacului al XVII-lea şi, prin aceasta, îndeamnă la cercetări genealogice pentru care oferă, deja, un material foarte bogat. Informaţiile noi şi foarte bogate despre marii şi micii slujitori ai domniei vor conduce, desigur, pe autor la alcătuirea unui dicţionar al dregătorilor, dar şi la adâncirea investigaţiilor privind familiile din care proveneau aceştia şi înrudirile stabilite între ei.
ALEXANDRU FILIPAŞCU, Patronime maramureşene. Genealogia familiei de Dolha şi Petrova, ediţie îngrijită şi postfaţă de Livia Piso-Filipaşcu, cuvânt înainte de Ioan-Aurel Pop, Bucureşti, Ed. „Albatros”, 2003, 280 p.
Această carte frumoasă şi interesantă apare la jumătate de veac după ce autorul ei, specialist reputat al istoriei Maramureşului, a dispărut în neantul gulagului românesc. Un număr imens de documente – dintre care foarte multe au fost distruse în împrejurările anilor ’40 ai veacului XX – a îngăduit refacerea genealogiei descendenţilor lui Tatomir, voievod de Bereg şi Ung, prin fiii acestuia de la mijlocul secolului al XIV-lea, dintre care Seneslau de Dolha este strămoşul autorului însuşi. Toată această uriaşă posteritate ocupă 82 de planşe. Evocând lumea din care au coborât „cei mai vechi moldoveni” (după expresia lui N. Iorga), autorul a sperat că lucrarea sa va putea avea „o mare influenţă binefăcătoare de ordin moral”.
SUSANA ANDEA, AVRAM ANDEA, Haiducul Pintea şi lumea lui, 1693–1703, Cluj-Napoca, Ed. „Supergraph”, 2003, 374 p.
Multe pagini din cartea istoricilor clujeni privesc cercetarea genealogică: cu stemă sau fără stemă, este cert că tradiţiile şi documentele îl apropie pe vestitul haiduc de mica nobilime românească din spaţiul intracarpatic. Aceloraşi istorici le revine meritul de a fi alcătuit şi un volum consistent de Documente privind mişcarea lui Pintea 1693–1703 (Cluj-Napoca, Ed. „Supergraph”, 2003, 414 p.). Haiducia însăşi necesită o cercetare mai atentă şi, fără îndoială, diferenţiată. Comparaţia cu haiducul Iancu Jianu poate fi folositoare: şi acela aparţinea nu sărăcimii satelor, ci micii boierimi (o ramură a acestei familiei va ajunge, chiar, în rândurile boierimii însemnate şi se va numi Cesianu).
Székely nemesi családok, IV, Sfântul Gheorghe, Ed. „Charta”, 2003, 268 + 28 p.
Ediţia anastatică a operei genealogico-heraldice a lui József Pálmay despre familiile nobile secuieşti (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2001, p.11) s-a îmbogăţit cu încă un volum, consacrat nobililor secui din comitatul Odorhei. Volumul reuneşte două lucrări cu acelaşi titlu – Udvarhely vármegye nemes családjai – cea tipărită în 1900 la Odorheiul Secuiesc şi un supliment, tipărit tot acolo, în 1906. Este un instrument de lucru deosebit de valoros, şi prin informaţia genealogică, dar şi prin stemele reproduse.
Ştefan S. Gorovei
În temeiul art. 37, alin.2 şi al art. 36, alin.1 din Statute, Comitetul Director al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” a stabilit prezentul
REGULAMENT AL PUBLICAŢIILOR
Scopul activităţii editoriale
Art.1. Institutul „Zotta” desfăşoară activitatea sa editorială în limitele stabilite de Statutele sale şi de hotărârile Comitetului său Director, cu respectarea prevederilor şi a celorlalte Regulamente, după caz.
Această activitate are ca scop valorificarea rezultatelor cercetărilor în domeniile prevăzute de art. 6, § (a), din Statute şi a lucrărilor rămase netipărite în urma decesului autorilor lor (postume), precum şi stimularea cercetărilor în domeniile menţionate.
Art.2. În cadrul activităţii sale editoriale, Institutul „Zotta” are în vedere publicaţiile sale periodice – Buletinul, „Arhiva Genealogică” şi „Herb” – şi pe acelea programate în seriile publicaţiilor sale.
Art.3. Publicaţiile periodice – ştinţifice şi de informare – reprezintă prioritatea absolută a activităţii editoriale a Institutului „Zotta”.
Apariţia publicaţiilor periodice se asigură din fondurile Institutului „Zotta”, putându-se solicita subvenţii sau sponsorizări de la orice institutţie de stat sau particulară, din ţară sau din străinătate.
Art.4. Seriile de publicaţii stabilite de Comitetul Director la 19 iunie 2001 (cf. Buletinul IRGH, 4-6/III, 2001, p.2) sunt următoarele : A) Studii şi cercetări (volume colective, volume de autor, culegeri de studii, monografii); B) Ediţii (izvoare, reeditări, opere postume); C) Caietele „Sever Zotta” (mici culegeri tematice).
Comitetul Director poate decide înscrierea unor noi serii de publicaţii.
Planul editorial
Art.5. Lucrările propuse pentru publicare – altele decât publicaţiile periodice – se înscriu în planul editorial al Institutul „Zotta” în urma avizării de către Comitetul Director.
Art.6.Planul editorial va cuprinde atât lucrările propuse de autori şi îngrijitori de ediţii, cât şi cele a căror iniţiativă aparţine Institutului „Zotta”.
Art.7. Lucrările înscrise în planul editorial vor fi trimise spre publicare numai cu avizul Comisiei publicaţiilor.
Art.8. Planul editorial al Institutului „Zotta” are un caracter global şi permanent, neimplicând nici o ordine de priorităţi şi nici realizarea într-un răstimp anumit.
Art.9. Înscrierea unei lucrări propuse de un autor în planul editorial nu implică şi obligativitatea tipăririi ei, în orice condiţii, de către Institutul „Zotta”, ci înseamnă recunoaşterea valorii şi a interesului pe care îl prezintă respectiva lucrare, precum şi intenţia fermă a Institutului „Zotta” de a contribui la apariţia ei.
Generalităţi
Art.10. Pentru editarea lucrărilor propuse de autori şi incluse în planul editorial, se va încheia un contract în care se vor înscrie toate condiţiile asupra cărora s-a convenit, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
Art.11. În toate cazurile, Institutul „Zotta” nu va achita autorilor sume de bani cu titlul de drepturi de autor.
Art.12. Publicarea în revistele şi în seriile Institutului „Zotta” exprimă, implicit, cedarea proprietăţii intelectuale asupra tuturor textelor originale.
Autorii vor putea reproduce aceste texte în volume proprii (culegeri de studii, cărţi etc.) numai cu permisiunea Institutului „Zotta”.
Institutul „Zotta” va putea transmite unor terţi dreptul de a reproduce aceste texte în alte publicaţii ori în culegeri ocazionale numai cu permisiunea autorilor.
Art.13. Autorii vor avea obligaţia de a utiliza sistemul de citare şi abrevierile folosite în toate publicaţiile Institutului „Zotta”.
Cheltuielile de editare
Art.14. Institutul „Zotta” va suporta integral cheltuielile prilejuite de editarea lucrărilor înscrise din iniţiativa sa în planul editorial: culegeri de studii, volume omagiale, reeditări, ediţii postume, documente.
Art.15. Pregătirea pentru tipar a unor astfel de lucrări poate reveni – prin asumare sau încredinţare – atât unor membri ai Institutului „Zotta”, cât şi unor persoane care nu deţin această calitate, însă fără să implice recompense băneşti.
Art.16. Editorul desemnat se va îngriji şi el, pentru publicaţia respectivă, de suplimentarea fondurilor financiare, prin atragerea unor sponsorizări, subvenţii, donaţii sau prin cointeresarea altor instituţii.
Art.17. În cazul stabilirii unei ordini de apariţii la volumele din această categorie, vor avea prioritate cele pentru care s-a asigurat şi o contribuţie financiară exterioară Institutului „Zotta”.
Art.18. Pentru lucrările propuse de membri ai Institutului „Zotta”, contribuţia financiară a acestuia va însemna 1/6 până la 1/3 din costurile de editare (hotărârea Comitetului Director din 15mai 2001 – cf. Buletinul IRGH, 4–6/2001, p.2).
Art.19. Pentru lucrările propuse de autori din afara Institutului „Zotta”, cota pe care o va acoperi autorul va fi stabilită de comun acord şi de la caz la caz.
Repartiţia tirajului
Art.20. Conform Hotărârii Comitetului Director din 8 iulie 2003 (cf. Buletinul IRGH, 7-9/2003, p.2), tirajul lucrărilor apărute în seriile de publicaţii ale Institutului „Zotta” prevăzute de prezentul Regulament (art. 4) va fi împărţit în următoarele cinci categorii:
a) depozit legal 10 exemplare;
b) drepturi de autor (gratuit) 10 exemplare;
c) protocol 15 exemplare;
d) depozit IRGH 15 exemplare;
e) difuzare restul exemplarelor.
Art.21. Autorul (îngrijitorul de ediţie) are dreptul de a cumpăra la 1/3 din preţul fixat pentru volumul său încă zece exemplare.
Art.22. În cazul epuizării cotei de protocol, exemplarele necesare în plus vor fi scăzute din cota de difuzare, prin hotărâre a Comitetului Director şi pe bază de proces-verbal.
Art.23. Dintre publicaţiile periodice, Buletinul IRGH se distribuie gratuit tuturor membrilor cu cotizaţia achitată la zi.
Art.24. Toţi membrii Institutului „Zotta” cu cotizaţia achitată la zi pot primi, cu un preţ redus, câte un exemplar din orice publicaţie (periodică sau din serii).
Reducerea se va stabili la fiecare caz în parte şi se va anunţa prin Buletin.
Art.25. Membrii Comitetelor de Redacţie vor primi câte un exemplar gratuit din revista respectivă, pe durata deţinerii acestei calităţi.
În acest caz, nu se aplică art.24, alin.1.
Art.26. Membrii organelor de conducere şi control, membrii Comitetului de Patronaj, membrii comisiilor administrative şi consilierii onorifici nu beneficiază, prin faptul deţinerii respectivelor calităţi, de nici o gratuitate.
Preţul. Destinaţia încasărilor
Art.27. Preţul de vânzare al unui volum se stabileşte prin raportarea numărului de exemplare la costurile de producţie, conform facturii care însoţeşte tirajul.
Reducerea aplicată conform art.24 din prezentul Regulament transformă preţul de vânzare în contribuţie la recuperarea cheltuielilor de imprimare.
Art.28. Sumele provenite din vânzarea sau distribuirea cu reducere a publicaţiilor pot fi folosite pentru oricare dintre activităţile Institutului „Zotta”, dacă nu s-a prevăzut altfel în contractul determinat de art.10 din prezentul Regulament sau dacă tipărirea nu a fost asigurată de o donaţie cu o clauză care să prevadă altfel.
Dispoziţii finale
Art.29. Prezentul Regulament devine parte integrantă a Statutelor (conform art. 58) şi se va publica în Buletinul Institutului „Zotta” în proximul număr după adoptarea sa.
Art.30.Regulamentul publicaţiilor se aplică începând cu data adoptării sale şi va fi revizuit şi completat, în temeiul aceloraşi prevederi statutare în baza cărora a fost elaborat, ori de câte ori va fi necesar.
Adoptat de Comitetul Director în şedinţa din 9 decembrie 2003
Soarta „Arhivei Genealogice”
Am informat, cu regularitate, despre eforturile noastre pentru a asigura publicarea, în continuare a revistei „Arhiva Genealogică”; o facem în continuare, cu dorinţa şi speranţa că aceste eforturi vor fi înţelese ca şi dificultăţile care le provoacă.
După apariţia numărului 3–4/1998, redactorul şef al revistei a primit o scrisoare-circulară (nr.920/06.10.2003), prin care Editura Academiei Române cere tuturor publicaţiilor cu numere restante să comunice „termenele ferme de predare a acestora la editură, analizând totodată posibilitatea comasării mai multor numere sau ani într-un singur volum”. Înnoirea cerinţei de a se preda manuscrisele la Editură (obligaţie de care redacţia „Arhivei Genealogice” fusese scutită în 1999) a provocat ample discuţii, la capătul cărora s-a convenit să se răspundă după cum urmează (nr.17 din 12 decembrie 2003):
Adresa Dvs. nr.920 din 6 octombrie a.c. a fost analizată de Consiliul Director al Filialei Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (CNHGS-I) şi de Comitetul de Redacţie al revistei „Arhiva Genealogică” în şedinţele de lucru din 14 octombrie şi 11 noiembrie a.c. În urma discuţiilor care au avut loc cu aceste ocazii, vă comunicăm cele ce urmează.
Consiliul Director al CNGHS-I şi Comitetul de Redacţie al revistei „Arhiva Genealogică” sunt de acord cu propunerea Dvs. privind comasarea numerelor (fasciculelor) unui an într-un singur volum (urmând ca, în loc de două volume, cu numerele 1–2 şi 3–4, să apară un singur volum, 1–4) ca formulă temporară pentru a se recupera întârzierea în apariţia menţionatei reviste. În acest sens, Comitetul de Redacţie a arătat că îi este posibil să predea tipografiei „Dosoftei”, în următoarele luni, volumele aferente anilor 1999, 2000 şi 2001, fiecare urmând să aibă circa 500 de pagini de tipar. Menţionăm că cele două numere aferente anului V (1998) totalizează 728 de pagini de tipar, ceea ce înseamnă că, prin comasarea numerelor (fasciculelor) numărul de pagini se reduce cu aproximativ o treime.
Vă rugăm să ne comunicaţi dacă Editura este de acord să trimită – eşalonat, în cursul anului 2004 – bonurile de comandă pentru aceste trei volume. În cazul pozitiv, Vă rugăm să ne comunicaţi, de asemenea, şi în ce perioadă credeţi că vor putea fi transmise Tipografiei „Dosoftei” aceste bonuri (cu aproximaţie, fireşte), în aşa fel încât Comitetul de Redacţie să-şi coordoneze eforturile în funcţie de aceste termene.
Totodată, Vă rugăm să notaţi că, începând de la 1 ianuarie a.c., Comisia noastră şi, implicit, Redacţia revistei nu-şi mai au sediul în clădirea Institutului „A. D. Xenopol” (str. Lascăr Catargi nr.15) de unde a fost izgonită prin hotărârea directorului Al. Zub; despre această modificares-au făcut cuvenitele menţiuni în ultimul număr al „Arhivei Genealogice”, la p.X şi 343.
Aşteptăm răspunsul Dvs. şi sperăm în posibilitatea de a continua colaborarea începută acum un deceniu.
Scrisoarea a fost trimisă prin fax în aceeaşi zi (12 decembrie 2003); până la data definitivării acestui număr al Buletinului nu a sosit nici un răspuns.
Reuniuni internaţionale în 2003
Asociaţiile internaţionale care regrupează persoane şi societăţi interesate de studiul genealogiei şi heraldicii (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2002, p.5) au organizat, în cursul anului 2003, reuniunile prevăzute – două colocvii. Un al treilea colocviu a fost opera unei instituţii care s-a născut în toamna anului 2002.
Cel de-al XIII-lea Colocviu Internaţional de Heraldică, organizat de Academia Internaţională de Heraldică, a fost programat să aibă loc la Troyes (Franţa), în perioada 12–14 septembrie 2003. Comunicările prezentate la acest colocviu au trebuit să se încadreze temei Ornamentele exterioare ale scutului. Nu avem informaţii despre desfăşurarea colocviului şi despre comunicări. Tematica precedentului colocviu – Groningen (Olanda), 3–7 septembrie 2001 – a fost heraldica regională. Următorul colocviu este proiectat să aibă loc în septembrie 2005, la Sankt Petersburg.
Între 7 şi 11 octombrie 2003, s-a ţinut, la Roma, primul Colocviu organizat de Institutul Internaţional de Studii Genealogice şi Istorie a Familiei. Această societate a luat fiinţă la 21 septembrie 2002, în timpul lucrărilor celui de-al XXV-lea Congres Internaţional de Genealogie şi Heraldică de la Dublin, sub patronajul Academiei Internaţionale de Genealogie, şi îşi are sediul în Republica San Marino. Primul colocviu a avut ca temă Istoria familiei şi genealogia în viaţa de toate zilele şi a reunit un număr de 36 de comunicări, aparţinând unor specialişti din Chile (1), Franţa (2), Italia (17), Portugalia (1), România (2), Rusia (7), Spania (4), S.U.A. (1) şi Venezuela (1). Participanţii români au fost d-nii Ionel Cândea (Brăila), cu o comunicare despre familia Licherdopol, şi Cristian Luca, membru al Institutului „Sever Zotta”, care a vorbit despre soarta unor familii levantine în Europa sud-estică a veacurilor XVI–XVII. Următorul colocviu al Institutului Internaţional de Studii Genealogice şi Istorie a Familiei este programat să aibă loc în iunie 2004, la San Marino.
Cel de-al III-lea Colocviu Internaţional de Genealogie, organizat de Academia Internaţională de Genealogie, împreună cu Centraal Bureau voor Genealogie, a fost programat să aibă loc la Haga, în septembrie 2003, dar nu s-a ţinut decât două luni mai târziu (11–15 noiembrie 2003). Zece zile înainte de deschidere, programul cuprindea 22 de comunicări, dintre care 10 referitoare la Olanda şi cinci referitoare la Rusia. Franţa şi Italia au avut câte doi reprezentanţi. D-l Florin Marinescu, membru al Institutului „Sever Zotta” (dar reprezentând Grecia), a prezentat o comunicare despre emigraţia grecească în Ţările Române. Precedentele colocvii ale AIG s-au ţinut la Moscova (29 noiembrie – 4 decembrie 1999, cu tema Rusia şi celelalte ţări ale lumii. Legături genealogice) şi San Marino (4–8 iunie 2001, cu tema Emigraţie şi imigraţie: abordare genealogică). Următoarele colocvii sunt prevăzute să aibă loc în Franţa (Bourges, 2005) şi România (Iaşi, 2007).
În anul 2004, cel de-al XXVI-lea Congres Internaţional de Genealogie şi Heraldică se va ţine la Bruges (Belgia).
CNHGS–I în domeniul heraldicii teritoriale
Biroul Zonal Iaşi
Şedinţa din 14 octombrie 2003: preşedinte de şedinţă – Sorin Iftimi, cercetător la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană; secretar – Cătălin Hriban. S-a discutat proiectul pentru stema municipiului Câmpulung Moldovenesc, trimis de autorităţile judeţului Suceava la 17 septembrie 2003. Proiectul a fost aprobat.
Se observă că delegaţii localităţilor cu steme avizate de Biroul Zonal Iaşi solicită ca, în afara avizului scris al acestui Birou, să se pună şi o ştampilă pe proiectul de stemă. Întrucât reglementările în vigoare nu au nici o prevedere în acest sens şi pentru a se evita orice suspiciuni precum şi eventualele înlocuiri ulterioare avizării, se propune să se aplice, pe o copie color a proiectului de stemă, atât ştampila beneficiarului, cât şi cea a CNHGS-I.
Şedinţa din 11 noiembrie 2003: preşedinte de şedinţă – Cătălin Hriban, muzeograf la Complexul Muzeal Naţional „Moldova”; secretar – Sorin Iftimi. Neexistând proiecte de steme trimise din judeţe spre avizare, se analizează Metodologia CNHGS (publicată şi în Buletinul IRGH, 7–9/2003, p.10–11). Întrucât are la bază şi normele stabilite de CNHGS-I la 11 februarie 2003 (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2003, p.10–11), cele mai multe dintre acestea se regăsesc şi în Metodologia CNHGS. Prevederea relativă la folosirea calculatorului (pct.2) a fost discutată şi amendată cu prilejul celui de-al IV-lea Colocviu de heraldică teritorială (Iaşi, 16 mai 2003 – cf. Buletinul IRGH, 7–9/2003, p.11). La pct.13 (preluat din normele CNHGS-I), se face observaţia că, în forma de scut stabilită pentru heraldica teritorială, flancul nu este suficient de reprezentativ, aşa încât se va înlocui cu un chef a cărui linie de tăiere va lua forma unui filet undat de argint. În ceea ce priveşte atribuţiile delegatului CNHGS în comisiile judeţene, ele sunt prevăzute la punctele 15 şi 16; consultanţa menţionată la pct.15 va privi exclusiv „blazonarea”, adică descrierea stemei în limbaj heraldic. Cu aceste observaţii, se constată că între normele stabilite de CNHGS-I şi Metodologia comunicată de la Bucureşti nu există contradicţii; ca urmare, normele stabilite de CNHGS-I – ceva mai precise şi mai severe în unele privinţe – sunt şi rămân obligatorii pentru delegaţii CNHGS-I în comisiile judeţene.
În urma discuţiilor, se decide ca proiectele de steme aprobate la Iaşi să poarte, totuşi, semnul acestei aprobări: pe spatele planşei color se va aplica ştampila Biroului Zonal Iaşi şi data; dacă planşa color se prezintă plastifiată, cele două ştampile se vor aplica pe spatele planşei cu desenul în haşuri.
Şedinţa din 9 decembrie 2003: preşedinte de şedinţă – Petronel Zahariuc, lector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”; secretar – Cătălin Hriban. Se anunţă că, în şedinţa sa din 21 noiembrie, CNHGS (Bucureşti) a aprobat stemele pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc (jud. Suceava), oraşul Tg. Ocna (jud. Bacău) şi comuna Aroneanu (jud. Iaşi), cele dintâi care au fost avizate de Biroul Zonal Iaşi.
Se anunţă, de asemenea, apariţia în „Monitorul Oficial” (Partea I, nr.862 din 4 decembrie 2003) a Hotărârii Guvernului nr.1290/2003, prin care au fost aprobate stemele celor 90 de comune ale judeţului Suceava.
De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)
Şedinţele de comunicări
Marţi, 14 octombrie 2003: Mihai-Bogdan Atanasiu, Diata marelui logofăt Iordache Cantacuzino (1749); Ştefan S. Gorovei, Izvodul diacului Gavril Tăutu (1641).
Marţi, 11 noiembrie 2003: Andrei Pippidi, Un frate necunoscut al lui Petru vodă Rareş ?; Neagu M. Djuvara, „Nobiliariul” familiei Grădişteanu.
Marţi, 9 decembrie 2003: Lucian Valeriu Lefter, Boieri şi domenii în ţinutul Vaslui înainte de Ştefan cel Mare; Sorin Iftimi, Emblemele vechilor sigilii săteşti şi noile steme comunale.
Pentru viitoarele şedinţe din cursul acestui an academic, sunt stabilite următoarele date: 13 ianuarie, 10 februarie, 9 martie, 20 aprilie, 11 mai şi 15 iunie 2004. Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CNHGS–Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze – tel.: 21.86.77; 46.44.16 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) – pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Sala mică a Filialei Iaşi a Academiei Române, Bd. Carol I nr.8) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.
Membrii Comisiei şi ai Institutului „Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.
A APĂRUT
ARHIVA GENEALOGICĂ
anul V (X), 1998, nr.3–4
Din cuprins (pe larg, în Buletin, 1–3/2002, p.11): Actele celui de-al VIII-lea Congres de Studii Genealogice (Iaşi, 8–11 mai 1997): Înaintaşi, modele, continuităţi. Omagiu precursorilor. Conştiinţă genealogică, organizare familială. Ascendenţe, descendenţe. Familii, personaje. Istoria culturii româneşti. * Contribuţii genealogice * Izvoare genealogice * HERB. CAIETE HERALDICE (V).
Volumul are XVI + 344 pagini, costă 40.000 lei şi poate fi cumpărat de la redacţia revistei (temporar, la Facultatea de Istorie, Bd. Carol I nr.11) sau solicitat prin poştă, pe adresa Institutului „Sever Zotta” (cu achitarea taxelor de expediţie).
†
GHEORGHE PUNGĂ
(5 aprilie 1949 – 28 decembrie 2003)
Între Crăciun şi Anul Nou, a plecat din mijlocul nostru, ducând cu sine tot ce adunase ca ştiinţă şi pricepere, tot ce dobândise ca putere de înţelegere şi ca experienţă a cercetării şi a scrisului istoric. L-am avut alături în multe împrejurări, răspunzând cu prietenie şi voie bună diverselor proiecte. A fost membru-fondator al Filialei Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (1993) şi al Institutului „Sever Zotta” (1999); a participat, cu regularitate, la şedinţele de comunicări şi la simpozioanele / congresele de la Iaşi, cu contribuţii interesante şi înnoitoare (unele reproduse şi în volumul apărut de curând – cf Buletinul IRGH, 1–3/2003, p.6). Pasionat de istoria medievală, s-a străduit mereu să pună în valoare mărturiile heraldice şi sigilografice, alături de ştirile documentelor, pentru a căror înţelegere subtilă avea un dar deosebit. Plecarea lui e tristă pentru toţi; pentru câţiva, ea rămâne o durere înăbuşită.
Un sumar al Buletinului IRGH
Buletinul Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” (abreviere recomandată: Buletinul IRGH) încheie, cu acest număr, cinci ani de apariţie. După primul an, când a ieşit lunar, alcătuit dintr-o singură filă pliată în trei, s-a trecut la formatul A5; în această haină nouă, el însumează, pentru anii II (2000) – V (2003), nu mai puţin de 236 de pagini. În aceşti ani, Buletinul a publicat multe informaţii, administrative şi ştiinţifice, privind, deopotrivă, Institutul „Sever Zotta” şi Filiala Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române. Mergând mai departe, pe drumul de pe care nimic nu ne poate îndepărta, credem că sistematizarea acestei cantităţi mari de informaţie, prin alcătuirea unui sumar sau indice de materii, nu ar putea fi decât utilă. Vom încerca să regrupăm cele patru numere ale anului viitor într-un chip care să îngăduie realizarea şi publicarea acestui indice. Şt.S.G.
S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2003.
Restanţele d-___ _________________________ totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. ____________, (re)calculată la nivelul trimestrului I al anului 2004 (v. anunţurile din p.16). Cifra este valabilă până la 31 martie 2004.
Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, publicat în numărul 1–3/2000 al Buletinului (p. 4–5).
În primul trimestru al anului 2004, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 99.000 lei, iar cotizaţia lunară este de 33.000 lei.
În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului „Zotta”.
Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).
Precizări foarte necesare
Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1–3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.
Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate
folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul „Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32, 700750 IAŞI.
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 9.900 lei.
