BULETINUL
INSTITUTULUI ROMÂN
DE
GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
„SEVER ZOTTA“
|
IV, 7-9
|
Iaşi
|
25. IX. 2002
|
Soarta revistei „Arhiva Genealogică”
Într-un număr anterior al Buletinului IRGH, au au fost înfăţişate o parte din strădaniile Comitetului de Redacţie al „Arhivei Genealogice” pentru ca această revistă să-şi poată continua apariţia ca publicaţie a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi), sub egida Editurii Academiei Române (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2002, p.2 şi 8–10). Înţelegând dificultăţile financiare ale acestei ultime instituţii şi venind în întâmpinarea unor iniţiative similare, Comitetul de Redacţie a propus, în ianuarie 2002, un protocol de colaborare, angajându-se să obţină sponsorizări care să micşoreze cheltuielile Editurii. Condiţia fundamentală a acestei propuneri a fost ca tirajul să se împartă – între Editură şi Comitetul de Redacţie – în cote direct proporţionale cu sumele aduse de fiecare parte. Răspunsul Editurii Academiei (21 februarie 2002) a relevat faptul că o asemenea împărţire proporţională nu ar putea fi pusă în practică, din motive specifice, rezultând că participarea respectivei instituţii la cheltuieli putea fi de numai 12,5% (în cazul discutat, suma era de 6.000.000 lei), în schimbul căreia ar fi urmat să-i revină un beneficiu de 37,7% ! Ca urmare, Biroul Permanent al CHGS-I s-a adresat din nou Editurii Academiei (15 martie 2002), explicând nefirescul situaţiei şi conchizând:
„Biroul Permanent al Filialei Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie Vă roagă să binevoiţi a reconsidera propunerile Dvs., fie în sensul sporirii cotei de participare a Editurii la cheltuieli, fie în sensul scăderii cotei de tiraj. În ambele variante, cele două cote ar trebui să fie, procentual, cât mai apropiate. Oricum, dacă diferenţa dintre costurile tipografice şi sponsorizări ar rămâne de numai 6.000.000 lei, membrii Biroului Permanent sunt dispuşi să o acopere din propriile lor resurse, fără a mai apela la acelea ale Editurii, cu consecinţe uşor de întrevăzut pentru viitorul revistei”.
La acest demers, Editura Academiei Române a răspuns (sub nr.483/14 iunie 2002) ca şi cum discuţiile anterioare nu ar fi existat, arogându-şi, în plus, iniţiativa finanţării revistei şi prin sponsorizări şi subvenţii. Înserăm aici acest răspuns, pentru a fi cunoscut de toţi cei care sprijină revista şi nu doresc ca apariţia ei să fie oprită din cauza lipsei de fonduri:
Către Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie – Filiala Iaşi
Domnului Preşedinte interimar Prof. dr. Mircea Ciubotaru
Am ezitat să vă răspundem la scrisoarea trimisă în luna martie 2002, deoarece considerăm că maniera în care este redactată dovedeşte fie că nu se cunoaşte în ce mod este implicată editura în publicarea revistelor Institutelor şi Comisiilor Academiei Române şi situaţia fondurilor alocate de la Bugetul de Stat pentru această activitate, fie că se doreşte a se găsi un „vinovat” răspunzător de toate nerealizările de până acum.
Deşi domnul director Ioan Ganea a discutat cu domnul prof. dr. Ştefan Gorovei atât la telefon, cât şi cu ocazia vizitei ce ne-a făcut-o la sediul editurii, ne vedem nevoiţi să vă reamintim încă o dată situaţia în care se găseşte revista „Arhiva Genealogică”, publicaţie a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, Filiala Iaşi1.
Revista figurează în portofoliul Editurii Academiei Române împreună cu încă circa 80 publicaţii periodice, numerele aferente acestora (restante şi ale anului curent) ce ar trebui să apară în anul 2002, ajungând la 650. Fondurile alocate de Academia Română pentru anul 2002, destinate apariţiei publicaţiilor periodice, nu ne permit să achităm decât costurile pentru cele 70 numere publicate de la începutul anului şi până în prezent şi a celor încă circa 80 numere aflate în tipografie. Printre acestea nu figurează şi revista Comisiei dumneavoastră2.
Ca urmare, editura nu dispune de suma necesară publicării numerelor 3–4/1998 ale revistei „Arhiva Genealogică” şi nici nu o poate obţine din surse proprii (de exemplu, din încasări din vânzări de publicaţii sau din abonamente).
Pentru aceasta, am solicitat3 Comitetului de redacţie, direct interesat în apariţia revistei, să găsească surse de finanţare sub formă de sponsorizări sau subvenţii.
Afirmaţiile potrivit cărora Editura „ar urmări să obţină beneficii din sponsorizările obţinute de Comitetul de redacţie”, că „nu dă dovadă de flexibilitate şi dorinţă de colaborare cu eficienţă maximă”, că „i-ar reveni circa 40% din tiraj fără să contribuie financiar”, că „nici o părticică din investiţia făcută prin sponsorizările obţinute de Comitetul de Redacţie nu ar mai reveni acestuia” ş.a.m.d. nu au nici o justificare. Reamintim încă o dată că Editura nu reţine pentru folosinţă proprie nimic din sumele primite din sponsorizări, ea achitând cu acestea costurile pentru finisarea şi tipărirea revistei.
Conform hotărârii Prezidiului Academiei Române, din toate publicaţiile ce apar la Editura Academiei Române, un număr de exemplare trebuie distribuite gratuit Conducerii Academiei, membrilor Secţiei ştiinţifice de specialitate, Bibliotecii Academiei Române şi filialelor acesteia, iar alt număr este destinat schimbului intern şi internaţional de publicaţii. Din tirajul realizat, Editura Academiei nu reţine decât câteva exemplare de lucru şi pentru acţiunile de promovare a imaginii revistei prin publicitate sau la târguri şi expoziţii. Numărul de exemplare destinate comercializării sunt cele pentru care există comenzi şi abonamente, iar sumele încasate din vânzarea lor nu revin editurii, aşa cum menţionaţi dumneavoastră în scrisoare, ci se consideră venit la Bugetul de Stat şi se virează în contul acestuia.
Ca urmare, Editura Academiei Române, neavând fondurile necesare asigurate de Academia Română, în acest an nu poate publica revista „Arhiva Genealogică”4. În situaţia în care pot fi atrase alte surse de finanţare (subvenţii, sponsorizări), care să acopere integral costurile tipăririi revistei într-un tiraj care să permită onorarea cu exemplare a tuturor obligaţiilor amintite mai sus5, atunci editura va întreprinde acţiunile necesare pentru apariţia în termen cât mai scurt a numerelor respective.
În speranţa că veţi înţelege în mod corect poziţia şi rolul editurii în publicarea revistei, vă asigurăm de aprecierea şi consideraţia noastră.
DIRECTOR GENERAL, DIRECTOR,
Prof. dr. G. MIHĂILĂ Dr. ing. Ioan GANEA
Membru corespondent al Academiei Române
Această scrisoare a ajuns la cunoştinţa Comitetului de Redacţie – ai cărui membri alcătuiesc Biroul Permanent al CHGS-I – la 24 iunie; patru zile mai înainte, la 20 iunie, se primise adresa-circulară nr.432 din 4 iunie 2002, prin care editura confirma faptul că numerele 3-4/1998 se aflau în lucru; aceeaşi circulară conţinea şi următorul îndemn: „Având în vedere faptul că pentru publicarea în continuare a numerelor restante şi a celor din anul curent nu există în prezent fonduri bugetare suficiente, vă rugăm să analizaţi posibilitatea obţinerii unui sprijin financiar (sponsorizări, subvenţii) de la instituţii şi întreprinderi interesate, pentru a nu întrerupe apariţia revistei. În acest scop, vă rugăm să veniţi la Editura Academiei pentru a discuta împreună măsurile ce se impun”.
Reunit de urgenţă la 25 iunie, Biroul Permanent al CHGS-I a trebuit să constate – trecând peste gravele confuzii conţinute în scrisoarea din 14 iunie 2002 (evidente prin raportarea la scrisorile noastre anterioare) – că Editura Academiei Române nu mai poate suporta, din punct de vedere financiar, tipărirea revistei „Arhiva Genealogică”; singura soluţie pentru ca această unică publicaţie românească de specialitate să poată supravieţui rămâne preluarea ei de către Institutul „Sever Zotta”. Ca atare, s-a stabilit convocarea urgentă, în şedinţă comună, a Consiliului Director al CHGS-I şi a Comitetului Director al Institutului „Sever Zotta”.
1 Corect: „a Filialei Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române”, întrucât Filiala Iaşi a Academiei Române nu are o asemenea comisie (subcomisie).
2 Numărul 3–4/1998 se afla în tipografie încă din toamna anului 2000 ! Sublinierea ne aparţine.
3 Ceea ce este inexact, propunerea venind, de fapt, din partea Comitetului de Redacţie.
4 Sublinierea noastră. Se va observa că afirmaţia vine după ce, în februarie 2002, se anunţase că Editura ar putea „aloca în medie 6,0 milioane lei pe număr de revistă” !
5Sublinierea noastră.
ÎN CURÂND
HERB
Revista Română de Heraldică
Sumarul primului număr (1–2/1999) are următoarea cuprindere (din lipsă de spaţiu, se menţionează numai autorii):
Dosar: Stemele Principatelor Române şi ale domnilor lor în veacurile XIV–XVI (trei studii apărute în publicaţii rare şi unul inedit): Constantin Moisil (1949); Ştefan S. Gorovei (1972); Dan Cernovodeanu (inedit, 1976); Jean-Nicolas Mănescu (1982).
Comunicări la cel de-al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 7–10 mai 1998). HERALDICĂ: Lucia Berdan, Constantin Ittu, Dan Cernovodeanu, Petre Ş. Năsturel, Tudor R. Tiron, Paraschiva-Victoria Batariuc, Constantin E. Ştefănescu, Silviu Andrieş-Tabac. SIGILOGRAFIE: Voica Maria Puşcaşu. INSIGNOLOGIE: Maria Dogaru, Jean-Nicolas Mănescu. VEXILOLOGIE: Niculae Koslinski, Sorin Iftimi.
Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1998–1999: Ştefan S. Gorovei, Petronel Zahariuc.
Volumul va putea fi cumpărat de la redacţia revistei „Arhiva Genealogică” (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, vor putea achiziţiona un exemplar cu preţ redus.
Şedinţele Comitetului Director
Şedinţa extraordinară din 28 iunie 2002. Cu scopul de a identifica cea mai convenabilă modalitate practică de rezolvare a situaţiei revistei „Arhiva Genealogică”, Consiliul Director al CHGS-I şi Comitetul Director al Institutului „Sever Zotta” s-au întrunit în şedinţă comună extraordinară. Dintre membrii Consiliului Director al CHGS-I (zece + doi supleanţi), au fost prezenţi şase (Mircea Ciubotaru, Ştefan S. Gorovei, Cătălin Hriban, Sorin Iftimi, Marcel Lutic şi Silviu Vacaru), iar trei (Maria Magdalena Székely, Mihai-Răzvan Ungureanu şi Petronel Zahariuc) şi-au delegat voturile. Din partea Comisiei tehnice, a participat d-l Vasile Munteanu. Preşedintele interimar al CHGS-I, d-l Mircea Ciubotaru, şi redactorul-şef al revistei, d-l Ştefan S. Gorovei, au înfăţişat toată corespondenţa purtată cu Editura Academiei şi toate demersurile făcute la această instituţie în problema discutată. Cei prezenţi au luat act de faptul că Editura Academiei Române nu mai poate acoperi în nici un procent cheltuielile necesare tipăririi „Arhivei Genealogice”, ceea ce înseamnă încetarea apariţiei acestei reviste prin Editura Academiei şi sub egida CHGS-I. În aceste condiţii, Consiliul Director al CHGS-I a decis să remită Institutului „Sever Zotta” misiunea de continua editarea revistei sub patronajul său. S-a remarcat că aceasta este o soluţie preconizată încă de la începutul prezentelor dificultăţi, adoptată, în principiu, cu prilejul şedinţelor comune ale conducerii CHGS-I şi Institutului „Sever Zotta” din 12 martie şi 11 iunie 2002 (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2002, p.3 şi 4–6/2002, p.3). Din punct de vedere practic, s-a observat că, în aceste împrejurări, cazul „Arhivei Genealogice” se află conexat cu acela al revistei HERB, amândouă lovite deopotrivă de blocajul intervenit în primăvara anului 2001.
Dacă până în toamnă nu va interveni nici o modificare de natură să permită continuarea tipăririi „Arhivei Genealogice” prin Editura Academiei Române, înseamnă că – revista încetând a mai fi publicaţia Filialei Iaşi a CHGS-I – actuala compunere a Colegiului de Redacţie nu va mai corespunde realităţii, ea urmând a reflecta statutul de publicaţie a Institutului „Sever Zotta”. În mod similar, va trebui refăcut Comitetul de Redacţie. Deocamdată, în situaţia de faţă ambele organisme ar trebui considerate ca dizolvate.
Alte aspecte practice (în special cele de natură financiară) se vor discuta după deschiderea noului an academic.
Şedinţa din 9 iulie 2002. Au fost analizate condiţiile în care urmează să se încheie contracte pentru executarea de steme; această activitate corespunde prevederilor statutare, întrucât art.6 (lit.e) din Statute priveşte acordarea asistenţei de specialitate pentru stabilirea de genealogii şi steme (de familii, localităţi, instituţii), sumele provenite din asemenea activităţi constituind o sursă de venituri pentru Institutul „Sever Zotta”.
Şedinţa din 6 august 2002. S-au discutat probleme curente, în special de natură financiară.
Şedinţa din 10 septembrie 2002. Membrii Comitetului Director au fost de acord ca această şedinţă să fie comună cu cea a Consiliului Director al CHGS-I, convocat de urgenţă datorită situaţiei create de imposibilitatea deschiderii noului an academic prin şedinţa programată pentru chiar această zi. Discuţiile au pus în evidenţă faptul că, prin poziţia sa, conducerea Institutului „A. D. Xenopol” amestecă în chip nefiresc relaţiile dintre două persoane cu acelea dintre două instituţii. Cei prezenţi au căzut de acord asupra conduitei viitoare, avându-se în vedere şi faptul că Filialei Iaşi a CNHGS i s-ar putea cere să plece din clădirea Institutului „A. D. Xenopol”. Un comunicat se va publica în acest Buletin (v. p.12-15).
Programul de cercetări privind
Ideologia medievală a Puterii
În ziua de 9 iulie a.c., în cadrul Programului de cercetări privind Ideologia medievală a Puterii, a avut loc conferinţa d-lui Jacques Bouchard, profesor la Universitatea din Montréal, cu tema Les Grecs phanariotes et la formation de la conscience nationale roumaine. Biblioteca Centrală Universitară „M. Eminescu” a găzduit – în sala „B. P. Hasdeu” – această conferinţă, graţie amabilităţii directorului său, d-l prof. dr. Alexandru Călinescu. Conducătorul Programului, d-l prof. dr. Dumitru Nastase, a prezentat personalitatea oaspetelui şi a moderat discuţiile.
Prin hotărârea nr.24 din 30 august 2001, Biroul Senatului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” a atribuit acestui Program camera 377 din corpul B al Universităţii. În cursul toamnei şi iernii, camera a fost integral reparată şi mobilată. Cu acordul directorului Programului, au fost aduse aici şi toate volumele (cărţi şi reviste) adunate, în ultimii ani, pentru biblioteca Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, urmând să servească aceloraşi scopuri ştiinţifice. Comitetul Director al Institutului a fost informat cu privire la aceasta şi a exprimat – în şedinţa din 11 iunie a.c. – satisfacţia sa pentru soluţia adoptată, adresând d-lui profesor Nastase cele mai cordiale mulţumiri (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2002, p.3). La 11 septembrie a.c., sediul Programului a fost oficial inaugurat, în prezenţa Rectorului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, d-l prof. dr. Dumitru Oprea, şi a Decanului Facultăţii de Istorie, d-l prof.dr. Ioan Ciupercă.
*
În legătură cu domeniul avut în vedere de acest Program de cercetări, semnalăm apariţia volumului L’empereur hagiographe. Culte des saints et monarchie byzantine et post-byzantine, editat de Colegiul Noua Europă (Bucureşti, 2001, 376 p.) şi cuprinzând actele Colocviilor internaţionale L’empereur hagiographe (13–14 martie 2000) şi Reliques et miracles (1–2 noiembrie 2000). Textele – reunite şi prezentate de Petre Guran şi Bernard Flusin – sunt semnate de (în ordinea din volum) Bernard Flusin (L’empereur hagiographe. Remarques sur le rôle des premiers empereurs macédoniens dans le culte des saints), Dumitru Nastase (Le monastère athonite des Ibères et l’Espagne), Boško I. Bojović (Une monarchie hagiographique. La théologie du pouvoir dans la Serbie médiévale, XIIe–XVe siècles), Petre Guran (Jean VI Cantacuzène, l’hésychasme et l’empire. Les miniatures du codex Parisinus graecus 1242), Petre Ş. Năsturel (Le surnaturel dans les sources médiévales roumaines), Matei Cazacu (Saint Jean le Nouveau, son martyre, ses reliques et leur translation à Suceava, 1415), Paul Cernovodeanu, La double histoire de Sainte Philothée d’Argeş et ses miracles), Ovidiu Cristea (Note sur le rapport entre le prince et „l’homme saint” dans les Pays Roumains. La rencontre d’Etienne le Grand avec Daniel l’Ermite), Radu G. Păun („La couronne est à Dieu”. Neagoe Basarab (1512–1521) et l’image du pouvoir pénitent), Violeta Barbu Lex animata et le remploi des corps), Dan Ioan Mureşan (Autour de l’élément politique du culte de Sainte Parascève la Jeune en Moldavie), Andrei Pippidi (L’Homélie prononcée par Etienne Cantacuzène), Jean Michel Cantacuzène & Matei Cazacu (Généalogie et empire. Les Cantacuzène de l’époque byzantine à l’époque ottomane) şi André Godin (Erasme et la critique du pèlerinage).
În volumul Studia Pontica, editat de eminentul medievist bulgar Ivan Biliarsky ca nr.26–27/2001 al publicaţiei „Méditerranées. Revue de l’Association Mediterranées” (Paris, Éditions „L’Harmattan”, 2001, 240 p.) se află alte două studii care interesează aceeaşi temă; unul aparţine d-lui Andrei Pippidi (Basile…a kai aÙqent…a. Quelques considérations à propos des «Enseignements» de Neagoe Basarab, p.151–173) – iar celălalt este semnat de d-l Radu G. Păun (L’idée impériale et les anciennes chroniques roumaines. Repères pour une histoire impossible, p.175–213). În acelaşi volum, studiul dat de d-l Biliarsky însuşi priveşte îndeaproape istoria românească: Pravus et crudelis inimicus Communis Ianue et omnium Ianuensium (p.113–138). Titlul preia caracterizarea pe care un document genovez o face celebrului Dobrotici, despotul care a ţinut în cumpănă destinele unei zone mult mai întinse decât aceea care a rămas să-i perpetueze numele.
În aceeaşi tematică, d-l Benoît Joudiou (profesor secundar la Brive, Franţa) a pregătit un doctorat cu profesorul Alain Ducellier de la Université de Toulouse – Le Mirail: Le pouvoir souverain et ses bases idéologiques dans les principautés de Valachie et de Moldavie (XIVe–fin du XVIIe siècles). La vision des chroniqueurs confrontée aux réalités. Cu un fragment din această lucrare, d-l Joudiou a participat la Colocviul Suveranitate şi ideologie politică în Evul Mediu, organizat la Iaşi în 1997 de Programul de cercetări privind Ideologia medievală a Puterii. Ulterior, d-sa a publicat unele fragmente din această teză: Les principautés roumaines de Valachie et de Moldavie et leur environnement slavo-byzantin – în volumul Le partage du monde. Echanges et colonisation dans la Méditerranée médiévale (Colloque international Toulouse-Conques, 26–30 avril 1995, organisé par le CNRS), sous la direction de M. Balard et d’A. Ducellier, Paris, 1998, p.259–278; Les modèles princiers dans la littérature politique de la Valachie et de la Moldavie aux XVe–XVIe siècles – în „Erytheia. Revista de Estudios Bizantinos y Neogriegos”, Madrid, 21, 2000, p.137-166; Remarques sur la signification du titre „souverain” dans la Principautés Roumaines – în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XIX, 2001, p.67–77.
Se speră adunarea în volum a principalelor studii realizate în cadrul acestui Program.
Se pregăteşte ediţia românească a lucrării regretatului nostru coleg, membru-fondator al Institutului „Sever Zotta”, heraldistul Dan Cernovodeanu, L'évolution des armoiries des Pays Roumains depuis leur apparition jusqu'à nos jours (13-e – 20-e siècles), apărută la Paris (1997) într-un număr redus de exemplare. Editura „Istros” a Muzeului Brăilei şi-a asumat dificila misiune de a tipări această ediţie. Dat fiind costul ridicat al tipăririi masivei lucrări (text + album, cu planşe alb/negru şi color), se face apel la prenumeranţă: cei care doresc să-şi asigure achiziţionarea lucrării – şi să sprijine, totodată, tipărirea ei – sunt rugaţi să comande numărul dorit de exemplare prin plata anticipată a (cel puţin) 100.000 lei pentru un exemplar. Sumele se pot trimite la Muzeul Brăilei, Cont sponsorizare 50075217575 Trezoreria Municipiului Brăila, 6100 Brăila, iar din străinătate – tot la Muzeul Brăilei, Cont USD 2511.1 – 522.2, Banca Comercială Română, RO – 6100 Brăila.
Egide, organizatori şi … locaţii
Vineri, 26 iulie 2002, în cursul unei discuţii „de serviciu”, mi s-a adus la cunoştinţă, într-un chip cu totul străin (şi ca formă, şi ca ton) seninătăţii şi eleganţei academice, nemulţumirea profundă provocată de faptul că Filiala Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie nu acceptă ca activitatea ei să fie socotită parte a activităţii ştiinţifice a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”. Am explicat, încă o dată, că este vorba de două instituţii diferite, că CHGS-I este o secţiune a unei comisii a Academiei Române şi, în această calitate, nu se află (şi nu s-a aflat niciodată) în subordinea acelui Institut, că – în fine – în organizarea activităţilor ei, Institutul „A. D. Xenopol” nu are nici un rol şi nu depune nici un efort; am subliniat, şi de data aceasta, că prezenţa sediului CHGS-I şi găzduirea şedinţelor sale lunare de comunicări în incinta Institutului „A. D. Xenopol” nu provoacă acestei instituţii nici un fel de cheltuieli suplimentare, dar, în schimb, o onorează şi contribuie la sporirea prestigiului său ştiinţific. Răspunsul a venit în aceeaşi formă şi cu acelaşi ton, notificându-mi că, în acest caz, ar fi timpul „să disociem total” între acele două instituţii. Şi concluzia: „Institutul nu vă mai acordă locaţie. Luaţi-vă Comisia şi plecaţi odată de aici”.
Este, probabil, locul şi timpul pentru ultimele clarificări.
Crearea Filialei din Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, în primăvara anului 1993, nu a fost urmarea iniţiativei vreunei instituţii, din Iaşi sau din Bucureşti; evenimentul a marcat concretizarea unei dorinţe de veche dată, exprimată încă din anii când locuiam în Bucureşti (1971–1977). Gândul acesta a prins un contur mai precis după ce am organizat primul Simpozion „Genealogie şi Istorie”, în cadrul Zilelor Institutului „A. D. Xenopol” din 1989 şi după ce am reînviat revista Arhiva Genealogică, tot în 1989, ca rubrică permanentă în paginile Anuarului Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol”. Următoarele simpozioane „Genealogie şi Istorie”, din 1991 şi 1992, au dovedit un interes neaşteptat de mare pentru cercetările genealogice; a trebuit, atunci, luată în considerare posibilitatea ca aceste reuniuni să devină de-sine-stătătoare, având în vedere şi faptul că organizarea lor în cadrul Zilelor Institutului „A. D. Xenopol” era de natură să împiedice pe unii specialişti să participe, în bune condiţii, la două reuniuni ştiinţifice desfăşurate simultan. În aceste condiţii, constituirea unei filiale ieşene a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (devenită, în 1990, una dintre comisiile Academiei Române, ataşată Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie) s-a arătat a fi soluţia optimă pentru continuarea lucrului început în 1989. Am socotit că locul cel mai potrivit pentru o asemenea filială era tocmai Institutul unde lucram de 16 ani şi unde eram îndreptăţit să sper că depozitarii miilor de documente medievale vor constitui nucleul dur al viitoarei filiale. Am stăruit, deci, ca sediul ei să fie la Institutul „A. D. Xenopol”, şi nu la Filiala Iaşi a Academiei Române, cum mi se propusese. Am informat, fireşte, pe directorul Institutului şi am avut acordul şi sprijinul său în realizarea iniţiativelor mele.
Astfel, Filiala Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române s-a născut la 17 martie 1993, iar două luni mai târziu, la 13 mai, a fost constituită oficial, cu prilejul celui de-al IV-lea Simpozion de Studii Genealogice. În toamnă, la 19 octombrie 1993, s-au inaugurat şedinţele sale lunare de comunicări, fixându-se pentru aceste întruniri prima sau a doua zi de marţi din lună şi ora 17.30. Aşa se urmează până în ziua de azi.
S-a întâmplat, însă, că în aceeaşi vreme Institutul „A. D. Xenopol” a renunţat să mai organizeze obişnuita sa reuniune anuală (Zilele Institutului), iar şedinţele de comunicări ale CHGS-I – ţinute în Biblioteca Institutului şi deschise tuturor celor interesaţi, anunţate în presă şi prin afişaj în locuri publice – au început a fi percepute ca un fel de … concurenţă neloială !
Reacţiile negative (ostile, chiar) nu au întârziat să apară şi ele s-au manifestat, cu o creştere lentă, până când mi s-a spus de-a dreptul că Simpozioanele de Studii Genealogice organizate de CHGS-I sunt simple întruniri de amatori şi snobi („chemi şi d-ta patru-cinci reprezentanţi ai protipendadei şi zici că faci o reuniune ştiinţifică”), că ele sunt „ale mele”, dar pentru realizarea lor cheltuiesc fondurile băneşti ale Institutului (pentru telefoane şi corespondenţă) şi că desfăşurarea activităţilor Comisiei deranjează pe cercetătorii Institutului „A. D. Xenopol”. În faţa acestor acuzaţii, am solicitat sprijinul preşedintelui de atunci al Filialei Iaşi a Academiei Române, acad. Cristofor Simionescu; d-sa a acceptat ca activităţile CHGS-I să se desfăşoare în incinta Filialei; astfel, cel de-al VII-lea Simpozion de Studii Genealogice, din mai 1996, şi apoi, începând din toamna aceluiaşi an, şedinţele lunare de comunicări ale CHGS-I au fost găzduite de Filiala Iaşi a Academiei Române. Am înţeles că Institutul „A. D. Xenopol” a renunţat la patronajul onorific pe care i-l oferise CHGS-I, socotind că activităţile acesteia nu sunt la fel de „ştiinţifice” ca acelea desfăşurate pe baza proiectelor de cercetare academică.
O nouă etapă a început atunci în viaţa CHGS-I. Pentru a preveni viitoare „personalizări”, Filiala şi-a constituit un Consiliu Director propriu, compus din zece persoane şi a adoptat un Regulament de funcţionare; activităţile sale (şedinţele de comunicări, simpozioanele, alte reuniuni ştiinţifice, revista Arhiva Genealogică) şi-au urmat cursul fără nici o stânjeneală, prin eforturile unui mic grup de oameni care au acceptat să sacrifice câte puţin din timpul şi energia lor pentru un beneficiu comun. Susţinerea financiară a fost asigurată, mereu, de colaboratorii şi sprijinitorii Filialei.
În aceste condiţii, chipul în care activităţile CHGS-I au fost prezentate într-o dare de seamă privind viaţa ştiinţifică a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din 1997 nu a putut fi socotit decât ca deformând grav realitatea faptelor. Modalitatea aceea era cu atât mai nepotrivită, cu cât respectiva dare de seamă avea în vedere un an când nici una dintre reuniunile organizate de CHGS-I nu mai fusese găzduită de Institutul „A. D. Xenopol”!
A spune că Arhiva Genealogică ar fi apărut „sub egida Institutului” şi că al VIII-lea Congres de Studii Genealogice s-ar număra printre acele „manifestări ştiinţifice […] organizate de Institut” înseamnă ori a nu cunoaşte sensul cuvintelor egidă şi organizare, ori a altera realitatea cu bună ştiinţă şi cu intenţie. Întrucât menţionata dare de seamă cuprindea şi alte informaţii eronate, s-a socotit utilă o colegială restabilire a realităţii, printr-o simplă notă dată de Redacţia Arhivei Genealogice în paginile acelei reviste (cf. nr.3–4/1997, p.XVII–XVIII).
În urma acelei note, a rămas, totuşi, o întrebare care nu s-a pus: dacă activităţile organizate de CHGS-I erau, pentru conducerea Institutului „A. D. Xenopol”, neştiinţifice, amatoriste şi snobe – provocând „invitaţia” de a nu mai deranja pe cercetătorii din Institut – atunci de ce va fi apărut necesară includerea respectivelor activităţi în acea dare de seamă, şi încă pentru un an când nici una dintre ele nu se mai desfăşurase în incinta acelui Institut?!
De-a lungul a nu mai puţin de patru ani academici (1996–1997, 1997–1998, 1998–1999, 1999–2000), Simpozioanele (transformate, în 1997, în Congrese) şi şedinţele lunare de comunicări ale CHGS-I s-au desfăşurat în incinta Filialei Iaşi a Academiei Române. Activitatea aceasta a rodit în chipul cel mai frumos, pe terenul ei putându-se realiza împlinirea unui vechi proiect al iubitorilor de genealogie şi heraldică din România, anume înfiinţarea unei societăţi a lor, cu personalitate juridică. Aşa a luat fiinţă Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, ale cărui temelii au fost puse în 1996 şi care s-a declarat constituit în 1998, căpătând personalitatea juridică în ianuarie 1999. Sediul declarat al acestei fundaţii academice a fost fixat, tot prin bunăvoinţa acad. Cristofor Simionescu, în clădirea Filialei Iaşi a Academiei Române (Bd. Carol I nr.8), deşi – din lipsă de spaţiu – el n-a funcţionat acolo nici măcar un minut ! Crearea Institutului „Sever Zotta” a înlesnit mult activităţile CHGS-I, degrevând-o de o serie de sarcini organizatorice. Despre toate acestea, Buletinul IRGH a dat, cu regularitate, toate informaţiile necesare.
În acest context, în vara anului 2000 ni s-a propus – de către secretarul ştiinţific al Institutului „A. D. Xenopol” – să revenim cu şedinţele lunare de comunicări acolo de unde ni se „înlesnise” plecarea în 1996. Consiliul Director al CHGS-I a fost de acord cu această propunere, făcută fără nici o condiţionare şi pentru care nu s-a cerut şi o formă scrisă. În anii academici 2000–2001 şi 2001–2002, Biblioteca Institutului „A. D. Xenopol” a găzduit 19 şedinţe de comunicări ale CHGS-I; e de la sine înţeles că, prin aceasta, nu s-au provocat Institutului nici un fel de daune, morale sau materiale.
„Discuţia” de la 26 iulie a reactualizat toate aceste tensiuni, arătând un posibil sfârşit de drum. Indiferent care va fi deznodământul şi indiferent ce vor decide factorii responsabili ai instituţiilor implicate, credinţele şi năzuinţele mele vor rămâne aceleaşi. Interdicţii s-au mai aplicat şi alungări s-au mai produs. Şi, iată, suntem tot acasă.
Ştefan S. Gorovei
De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)
Deschiderea noului an academic – al zecelea din activitatea CHGS-I – a fost programată, încă din primăvară (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2002, p.2), pentru ziua de marţi, 10 septembrie 2002. În împrejurări care se aduc la cunoştinţa membrilor Comisiei în chiar acest Buletin (cf. p.8–10, 12–15), şedinţa de deschidere – pentru care se lucraseră şi afişele – nu a mai putut avea loc în ziua fixată şi în locul anunţat (Biblioteca Institutului „A. D. Xenopol”). Biroul Permanent al CHGS-I a decis amânarea respectivei şedinţe pentru data de marţi, 8 octombrie şi a solicitat conducerii Filialei Iaşi a Academiei Române ca şedinţele de comunicări ale CHGS-I să fie găzduite în clădirea acestei instituţii.
Datele propuse pentru celelalte şedinţe de comunicări din anul academic 2002–2003 rămân cele stabilite anterior: 12 noiembrie, 10 decembrie 2002, 14 ianuarie, 11 februarie, 11 martie, 8 aprilie, 6 mai şi 10 iunie 2003.
Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CHGS-Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze – tel.: 21.86.77; 16.44.16 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) – pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Filiala Iaşi a Academiei Române, Bd. Carol I nr.8) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.
Membrii Comisiei şi membrii Institutului „Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.
ARHIVA GENEALOGICĂ
anul V (X), 1998, nr.1–2
Din cuprins (pe larg, în Buletin, 7–9/2000, p.9): Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie - Filiala Iaşi: cinci ani de activitate * George D. Florescu, Planul unui Institut de Genealogie. Memoriu [1938] * Comunicări la simpozioane/congrese anterioare * Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1997–1998 * Izvoare genealogice * Opera posthuma * Discuţii * Contribuţii genealogice * HERB. CAIETE HERALDICE (IV) * Cronica ştiinţifică.
Volumul are XVI + 352 pagini, costă 40.000 lei şi poate fi cumpărat de la redacţia revistei (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, beneficiază de o reducere de 50%.
*
Fascicula 3–4 a anului X (1998) va cuprinde comunicările prezentate la cel de-al VIII-lea Congres de Studii Genealogice (Iaşi, 8–11 mai 1997), continuarea studiilor începute în fascicula anterioară şi a cincea serie din HERB. Caiete heraldice, ultima în această formă înaintea transformării în publicaţie de-sine-stătătoare.
DE LA FILIALA IAŞI A COMISIEI DE HERRALDICĂ,
GENEALOGIE ŞI SIGILOGRAFIE
C o m u n i c a t
Al zecelea an de activitate a Filialei Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române urma să înceapă la 10 septembrie a.c., cu şedinţa de deschidere în cadrul căreia erau programate trei comunicări. Data fusese fixată încă dinainte de sfârşitul anului academic precedent, odată cu stabilirea calendarului activităţilor din anul academic 2002–2003 (cf. Buletinul IRGH, 4–6/2002, p.2). Locul urma să fie Biblioteca Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, care în 2000 redevenise gazda acestor şedinţe.
Pentru a avea confirmarea certă că acea sală nu va fi, la data respectivă, afectată unei alte activităţi, secretarul ştiinţific al Institutului a fost consultat de trei ori; după a treia confirmare, de la sfârşitul lunii august, s-a alcătuit programul şi s-a compus afişul.
În mod surprinzător, vineri, 6 septembrie, la ora prânzului, ni s-a comunicat că directorul Institutului „A. D. Xenopol” a formulat anumite cerinţe exprese, care ar fi trebuit îndeplinite pentru ca şedinţa de deschidere menţionată să poată avea loc în Biblioteca Institutului. Conducerea Filialei neputând fi convocată pe loc, în acel moment de sfârşit al săptămânii de lucru, pentru a examina condiţiile formulate imperativ de d-l director, am preferat să amânăm deschiderea noului an academic pentru a putea informa Consiliul Director, care să decidă în cunoştinţă de cauză.
Cerinţele formulate drept condiţie a găzduirii şedinţei de deschidere a noului an academic din activitatea CNHGS-I – transmise telefonic de secretarul ştiinţific al Institutului „A. D. Xenopol” – au fost următoarele:
1) activitatea CNHGS-I să se desfăşoare, de acum încolo, sub egida Institutului „A. D. Xenopol”, adică, altfel spus, ca o activitate organizată de acest Institut şi reportabilă integral acestuia;
2) să se ceară acordul personal al directorului Institutului pentru această activitate.
Formularea acestor condiţii a urmat „invitaţiei” pe care, la 26 iulie a.c., d-l director al Institutului „A. D. Xenopol” a adresat-o întemeietorului filialei ieşene a CNHGS (şi organizatorul de până acum al activităţilor acesteia): „luaţi-vă Comisia de aici şi plecaţi”.
Întrunit în şedinţă extraordinară marţi, 10 septembrie 2002, Consiliul Director al Filialei Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române a fost informat cu privire la toate acestea, deşi până la ora întrunirii condiţiile respective nu-i fuseseră comunicate şi în scris. Prezentul text a fost analizat de Consiliul Director, care, în unanimitate1, l-a avizat şi a hotărât ca el să fie comunicat şi tuturor membrilor Comisiei Naţionale, prin publicare.
1. CNHGS-I a fost înfiinţată în 1993, în împrejurări cunoscute (cf. „Arhiva Genealogică”, 1–2/1994, p.XIX–XX); a fost cea dintâi filială în ţară a acestei comisii a Academiei Române. Cu agrementul directorului Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” şi cu acordul preşedintelui de atunci al Filialei Iaşi a Academiei Române, sediul acestui organism a fost stabilit, de la început, în clădirea Institutului „A. D. Xenopol”, locul cel mai potrivit cu ţelurile şi direcţiile de cercetare urmărite de această Comisie, întemeiată în 1971 şi care din 1990 fiinţează pe lângă Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române.
2. Până la sfârşitul anului academic 1995–1996, şedinţele lunare de comunicări organizate de Filiala noastră, precum şi Simpozioanele anuale s-au desfăşurat în Institutul „A. D. Xenopol”. Deşi toate aceste reuniuni ştiinţifice – cu rezultate publicate în revista Filialei – au avut succesul îndeobşte cunoscut, fiind întotdeauna apreciate ca o contribuţie însemnată la progresul vieţii ştiinţifice ieşene, ele s-au bucurat, în ochii d-lui director, de o preţuire tot mai scăzută, mergând până la aprecierea că respectivele activităţi ale CNHGS-I stânjenesc pe acelea ale Institutului „A. D. Xenopol”. Ca urmare şi a altor aprecieri similare, şedinţele lunare de comunicări au fost găzduite, în anii 1996–2000, de Filiala Iaşi a Academiei Române, unde, din 1996, au loc şi reuniunile noastre anuale (acum, o dată la doi ani).
3. La sfârşitul verii anului 2000, la sugestia d-lui dr. Dumitru Ivănescu – secretarul ştiinţific al Institutului „A. D. Xenopol” – Consiliul Director al CNHGS-I a fost de acord ca şedinţele lunare de comunicări să fie găzduite din nou de Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, păstrându-se însă statutul, forma şi ritmul stabilite prin uz şi fixate prin Regulamentul de funcţionare adoptat la 8 aprilie 1997. Ca urmare, începând din octombrie 2000 şi până în iunie 2002, Biblioteca Institutului „A. D. Xenopol” a găzduit un număr de 19 şedinţe, în care s-au citit 43 de comunicări din domeniile avute în vedere de CNHGS. Autorii acestor comunicări au fost – ca întotdeauna – cercetători, muzeografi, cadre didactice din învăţământul secundar şi universitar, din Iaşi şi din alte oraşe, ba chiar şi studenţi.
4. Revenirea şedinţelor noastre de comunicări în Institutul „A. D. Xenopol” nu a fost urmarea unei adrese oficiale din partea conducerii Institutului şi nici nu a fost condiţionată, atunci, în vreun fel. Consiliul Director al CNHGS-I a socotit-o ca revenire la normalitate, bazată pe un gentlemen agreement pe care a înţeles să-l respecte strict. Ca urmare, la începutul fiecărui an academic (toamna 2000 şi toamna 2001) s-au comunicat Secretariatului ştiinţific al Institutului „A. D. Xenopol” datele fixate pentru şedinţe (de regulă, conform Regulamentului de funcţionare, în prima sau a doua marţi din lună), pentru a se putea coordona eficient programarea activităţilor organizate sau găzduite de acel Institut. Nici o perturbare nu s-a produs, din asemenea motive, în acest interval, în viaţa Institutului „A. D. Xenopol” (după cum, de altminteri, nu se produsese nici în etapa 1993–1996).
5. În cei nouă ani de activitate, CNHGS-I s-a dovedit o instituţie viabilă şi eficientă, capabilă să orienteze cercetarea ştiinţifică din domeniile respective, să identifice şi să antreneze forţe noi, tinere sau vârstnice, nu numai din Iaşi şi nu numai din România, interesate de aceste domenii, oferind totodată un mediu propice şi stimulator pentru cultivarea calităţilor ştiinţifice şi a interesului pentru trecutul nostru.
În acelaşi timp, CNHGS-I a îndeplinit şi îndeplineşte şi o misiune civică, atât prin slujirea idealului naţional înscris pe una din paginile de început ale revistei sale, cât şi prin îndemnul permanent la recuperarea memoriei naţionale prin aceea familială şi, nu mai puţin, prin aportul său la stabilirea însemnelor heraldice din judeţele Moldovei (fiind şi aceasta o formă de recuperare şi fixare a memoriei colective). Nu este o taină faptul că toate însemnele heraldice folosite în acest moment la Iaşi – stema municipiului, cea a judeţului, precum şi cea a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” – sunt rodul dezbaterilor din CNHGS-I şi al eforturilor sale stăruitoare.
6. Mai este absolut necesar să precizăm că activităţile Comisiei noastre se desfăşoară fără nici un fel de sprijin financiar din partea vreunei instituţii de stat: toate cheltuielile sunt suportate de membrii săi iar expedierea revistei – de către abonaţi. CNHGS-I nu a consumat, în cei doi ani când şedinţele sale au fost găzduite de Institutul „A. D. Xenopol”, nici un impuls telefonic şi nici un timbru poştal din cotele respectivei instituţii.
În schimb, este indubitabil că activităţile CNHGS-I constituie o contribuţie reală la viaţa ştiinţifică a Iaşilor, contribuţie care, înregistrată corect (ceea ce nu a fost cazul), se răsfrânge pozitiv şi asupra Institutului „A. D. Xenopol”.
Acestea sunt fapte de necontestat şi ele justifică aprecierea formulată, de atâtea ori, de însuşi preşedintele CNHGS cu privire la eficienţa, hărnicia şi productivitatea Filialei ieşene a Comisiei.
Faţă cu toate acestea, Consiliul Director al CNHGS-I este nedumerit de cerinţele a căror îndeplinire se pune acum drept condiţie pentru continuarea şedinţelor noastre de comunicări în Institutul „A. D. Xenopol”, cu atât mai mult cu cât respectivele condiţii sunt formulate după doi ani de la reluarea şedinţelor în acel cadru, într-un moment când nici o împrejurare (obiectivă şi avuabilă) nu le îndreptăţeşte.
În cursul aceleiaşi şedinţe extraordinare din 10 septembrie, Consiliul Director a avizat şi textul unei scurte scrisori pe care preşedintele interimar al CNHGS-I, d-l Mircea Ciubotaru, a adresat-o, în aceeaşi zi, directorului Institutului „A. D. Xenopol”:
Domnule Director,
Filiala Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române îşi ţine şedinţele lunare de comunicări în biblioteca Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” de la fondarea sa, în 1993 (cu o întrerupere între anii 1996 şi 2000, urmată de o revenire agreată de Dv.). În preajma deschiderii noului an academic, cu şedinţa programată pentru data de 10 septembrie 2002, ni s-au transmis oral condiţiile formulate de Dv. pentru continuarea acestei activităţi. Având în vedere faptul că preocupările Comisiei sunt exclusiv de cercetare istorică şi că unii dintre membrii CHGS-I sunt cercetători la Institut, vă rugăm – pentru a evita orice situaţie sau interpretare echivocă – să ne comunicaţi dacă avizul favorabil acordat în urmă cu doi ani (pe baza căruia şedinţele noastre au revenit la Institut) mai este valabil sau dacă este necesar a fi actualizat.
Cu consideraţie,
Dr. Mircea Ciubotaru
Preşedinte interimar al CHGS-I
Această scrisoare a fost depusă a doua zi, 11 septembrie 2002, la secretariatul Institutului „A. D. Xenopol” şi a beneficiat de următorul răspuns:
Către
Comisia de Heraldică, Genealogie
şi Sigilografie, Filiala Iaşi
Dr. Mircea Ciubotaru, preşedinte interimar
Iaşi, 12 septembrie 2002
Domnule Coleg,
Relativ la adresa dv. din 10 sept. a.c., ţin să vă asigur că Institutul a cărui răspundere o port şi-a înţeles întotdeauna menirea într-un spirit cât mai larg şi a manifestat un real interes pentru activităţile complementare ce s-au putut organiza în cadrul său.
Nu avem deci nimic împotrivă ca şedinţele de comunicări ale Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie să aibă loc în sala Bibliotecii noastre. Mă abţin să comentez „întreruperea” la care vă referiţi
Comisia ca atare nu mai poate funcţiona însă în incinta Institutului, deoarece lipsa de spaţiu ne obligă să plasăm în cabinetul respectiv redacţia Anuarului nostru, aşa cum a fost şi anterior.
Fireşte, d. Ştefan S. Gorovei şi d-na Maria Magdalena Székely vor dispune de birouri la colectivul de medievistică, din care fac parte.
Primiţi, odată cu aceasta, asigurarea deosebitei noastre consideraţii.
Director,
Prof. dr. Alexandru Zub
Acest răspuns – ocolind cu grijă miezul chestiunii prin trecerea sub tăcere a cauzelor care au provocat scrisoarea din 10 septembrie – a scos la iveală, de fapt, explicaţia reală a nefireştilor condiţionări anunţate cu câteva zile mai înainte: intenţia de a evacua pe cei doi cercetători menţionaţi, simultan cu desfiinţarea colectivului de „genealogie, heraldică şi sigilografie”, a cărui existenţă tocmai fusese consemnată oficial (cf. Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” – Iaşi. 1990–2000. Prezentare de Mihai-Ştefan Ceauşu, Iaşi, 2001, p.10).
În aceste condiţii – noua „ofertă” vizând găzduirea şedinţelor Comisiei, dar izgonirea acesteia însăşi din Institutul „A. D. Xenopol” ! – conducerea CNHGS-I a urmat linia preconizată deja pentru o asemenea situaţie, solicitând Filialei Iaşi a Academiei Române să găzduiască din nou şedinţele sale de comunicări. Astfel, deschiderea anului academic 2002–2003 a fost amânată pentru ziua de marţi, 8 octombrie 2002, şedinţa „pierdută” urmând a fi recuperată în cursul aceleiaşi luni.
Evoluţia acestui caz va fi adusă la cunoştinţa membrilor CNHGS pe aceeaşi cale.
1Au fost prezenţi următorii membri ai Consiliului Director al CHGS-I: Mihai-Ştefan Ceauşu, Mircea Ciubotaru, Ştefan S. Gorovei, Cătălin Hriban, Sorin Iftimi, Marcel Lutic, Liviu Papuc, Silviu Văcaru, Maria Magdalena Székely. Nu au participat, lipsind din Iaşi: Flavius Solomon, Mihai-Răzvan Ungureanu şi Petronel Zahariuc.
*
Pagina bibliografică şi celelalte informaţii uzuale au fost reportate numărului următor al Buletinului.
În al patrulea trimestru al anului 2002, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 99.000 lei, iar cotizaţia lunară este de 33.000 lei.
În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului „Zotta”.
Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).
Precizări foarte necesare
Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1-3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.
Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate
folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul „Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32, 6600 IAŞI.
Tel. 0232 – 21.86.77 E-mail: rer_genealog@mail.dntis.ro
Pagina web a Institutului
este în refacere
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 9900 lei.
© Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” 2002
ISSN 1582-2206
