IV, 4-6, 2002

BULETINUL
INSTITUTULUI ROMÂN
DE
GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
„SEVER ZOTTA“
 
 
IV, 4-6
Iaşi
25. VI. 2002
 
 
Revista
ARHIVA GENEALOGICĂ
este ameninţată cu încetarea apariţiei !
 
Citiţi în numărul viitor al Buletinului
noi informaţii despre evoluţia acestui caz
şi despre strădania noastră de a preveni
un asemenea deznodământ.
 
 
Şedinţele Comitetului Director
 
Şedinţa din 9 aprilie 2002. Pentru mai buna coordonare a eforturilor în perspectiva organizării Congresului din 2003, s-a stabilit calendarul activităţilor din anul academic viitor, în aşa fel încât Congresul (organizat de Institutul „Zotta”) să nu stânjenească şedinţele lunare de comunicări ale CHGS-I. Ca atare, aceste şedinţe au fost fixate, pentru anul academic 2002-2003, la următoarele date: 10 septembrie, 8 octombrie, 12 noiembrie, 10 decembrie 2002, 14 ianuarie, 11 februarie, 11 martie, 8 aprilie, 6 mai şi 10 iunie 2003. Lucrările celui de-al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică – în cadrul căruia va avea loc şi cel de-al IV-lea Colocviu despre Heraldica teritorială românească – se vor desfăşura în perioada 15-18 mai 2003. Biroul alegerilor va comunica datele la care expiră – conform prevederilor statutare – unele mandate, pentru a se proceda la desemnarea unor noi titulari.
Discutându-se problemele financiare, s-a decis aplicarea fermă a hotărârilor luate anterior. Persoanelor cu restanţe mai mari decât patru trimestre li se cere să-şi clarifice situaţia, decizând dacă păstrează sau nu calitatea de membri ai Institutului „Zotta”. S-a reamintit hotărârea Comitetului Director din 13 iunie 2000 (cf. Buletinul, 4-6/2000, p.2), conform căreia membrii organelor constituite ale Institutului (Consiliul Ştiinţific, Comisia de Cenzori, Comitetul de Patronaj) îşi pierd respectiva calitate după două trimestre de neplată a cotizaţiei. Trezorierul Institutului va informa, periodic, asupra unor asemenea cazuri, urmând a se proceda în consecinţă.
S-a dat citire scrisorii din 19 martie 2002 a d-lui Michel Teillard d'Eyry, preşedintele Confederaţiei Internaţionale de Genealogie şi Heraldică (CIGH). Aderarea Institutului „Zotta” la CIGH va fi discutată la proxima întrunire a Biroului Permanent al acestui organism internaţional, care va avea loc în septembrie a.c. la Dublin, cu prilejul celui de-al XXV-lea Congres Internaţional de Genealogie şi Heraldică. Preşedintele CIGH a comunicat şi o sumă de informaţii, foarte preţioase, privind eventualitatea organizării unui viitor congres internaţional în România.
Comitetul Director al Institutului „Zotta” a confirmat mai vechea sa hotărâre (11 ianuarie 2000) cu privire la echivalarea titulaturii de „Administrator-Delegat” cu aceea de „Cancelar” pentru actele redactate în limbi străine. De asemenea, urmând hotărârii sale din 15 mai 2001, Comitetul Director a confirmat includerea d-lui Paul Cernovodeanu între membrii Comitetului de Patronaj, în calitatea sa de fost preşedinte al Institutului „Zotta”. Tot ca membri ai Comitetului de Patronaj au fost aleşi d-nii Ion-Tudor Berza şi Dan Răşcanu.
Şedinţa din 14 mai 2002. Conform art.31 din Statute, „Consiliul Ştiinţific [al Institutului „Sever Zotta”] se întruneşte anual, în timpul Congreselor de Genealogie şi Heraldică de la Iaşi”. Însă ulterior redactării (1996-1997) şi adoptării Statutelor (1998), Adunarea Generală a Institutului a hotărât (1999) organizarea congreselor o dată la doi ani (în anii impari). Ca urmare, Consiliul Ştiinţific nu se mai poate întruni în timpul Congreselor decât tot numai o dată la doi ani; pe de altă parte, convocarea la Iaşi a 12 persoane pentru numai o zi ar fi nepractică, incomodă şi costisitoare. Analizând această situaţie, Comitetul Director a decis soluţionarea ei în spiritul art.32, al.4, din Statute – „În intervalul dintre Congrese, pentru probleme deosebite şi urgente, Consiliul Ştiinţific poate fi consultat şi prin corespondenţă” – aplicat prin analogie: problemele care urmează a fi supuse votului vor fi comunicate în scris, printr-o circulară, membrilor neieşeni ai Consiliului Ştiinţific.
La propunerea Administratorului-Delegat, s-a acceptat o precizare la una din prevederile statutare; astfel, art.12, al. (b) va avea următoarea formulare: „violarea Statutelor, prin orice acte sau acţiuni care aduc atingere prestigiului şi bunului nume al Institutului sau contravin scopurilor Institutului şi liberei exercitări a datoriilor şi drepturilor membrilor săi, atrage excluderea prin simpla hotărâre a Comitetului Director, adusă la cunoştinţa Adunării Generale verbal sau în scris”. S-a precizat, totodată, că Adunarea Generală este încunoştinţată în scris prin publicarea respectivei hotărâri în Buletinul Institutului.
Expirând mandatul de doi ani (2000-2002) al Comisiei de Cenzori, s-a decis reorganizarea acestui organ de control, prin cooptarea unei persoane cu studii economice, dar din afara Institutului. În noua formulă, Comisia de Cenzori este compusă din d-nii Mihai Bucos, Mihai-Ştefan Ceauşu şi Cătălin Hriban.
Expirând mandatul de trei ani (1999-2002) al Trezorierului, atribuţiile acestuia au fost încredinţate d-lui Petronel Zahariuc, membru al Comitetului Director (conform art.23 din Statute. Colectarea cotizaţiilor rămâne, însă, şi între atribuţiile celorlalţi membri ai Comitetului Director.
Întrucât componenţa atât a organelor executive de conducere şi control, cât şi a celor care formează reprezentarea onorifică a suferit, în ultimii ani, modificări (prin completări, înlocuiri şi alegeri), se decide ca situaţia de la 30 iunie să fie adusă la cunoştinţa membrilor Institutului „Sever Zotta”, prin publicarea ei în paginile acestui Buletin (v. aici, p.4).
S-a analizat, ca de obicei, situaţia financiară a Institutului. S-a observat că, în chip cu totul neaşteptat, una dintre sponsorizările obţinute pentru Congresul din septembrie 2001 (prin contractul nr.5247 încheiat la 19 septembrie 2001 cu S.C. „Polirom” S.A.) nu a putut fi valorificată nici până la această dată în întregime (o jumătate din sumă a fost trimisă în cont în decembrie 2001). Achitarea cotizaţiilor întâmpină, în continuare, dificultăţi.
În urma decesului d-nei Maria Ecaterina Kostaki, una dintre fiicele d-sale – d-na Mihaela Demetrescu – şi-a exprimat dorinţa de a păstra calitatea de membru al Institutului „Zotta”, în amintirea mamei sale. Comitetul Director a acceptat această propunere, d-na Demetrescu fiind cooptată fără o nouă taxă de înscriere.
Şedinţa din 11 iunie 2002.
S-a discutat, cu prioritate, problema publicaţiilor. La adresa pe care CHGS-I a trimis-o Editurii Academiei Române la 15 martie a.c., nu s-a primit, încă nici un răspuns. Întârzierea acumulată în apariţia revistei „Arhiva Genealogică” sporeşte necontenit, provocând nedumerirea şi chiar neîncrederea unora dintre colaboratori şi abonaţi; în aceste condiţii, preluarea ei de către Institutul „Sever Zotta” rămâne singura soluţie.
În vederea informării tuturor membrilor Institutului, se decide publicarea cifrelor bilanţului contabil (v. aici, p.5).
Comitetul Director ia act, cu bucurie, de depozitarea cărţilor adunate pentru biblioteca Institutului „Sever Zotta” în spaţiul pe care Universitatea l-a atribuit Programului de cercetări privind ideologia medievală a Puterii, întemeiat (1993) şi condus de prof. dr. Dumitru Nastase, membru al CHGS-I şi al Institutului.
În acest trimestru, Comitetul Director al Institutului s-a reunit, de fiecare dată, în şedinţă comună cu Consiliul Director al CHGS-I. În toate şedinţele s-a avizat primirea de noi membri.
 
 
INSTITUTUL ROMÂN DE GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
„SEVER ZOTTA”1
 
Reprezentarea onorifică
 
PROTECTORUL  (nu a fost desemnat)
 
PREŞEDINTELE DE ONOARE: Claudius von TEUTUL
 
COMITETUL DE PATRONAJ: Ion M. BALŞ, Constantin BĂLĂCEANU-STOLNICI, Radu BELDIMAN, Ion-Tudor BERZA, Gheorghe BOLDUR- LĂŢESCU, Ioana G. BRĂTIANU, Constantin BRÂNCOVEANU, Ion M. CANTACUZINO, Constantin CASIMIR, Paul CERNOVODEANU, Neagu M. DJUVARA, Ion Em. FILITTI, Gheorghe GANE, Grigore GHIKA, Elisabeta HAGI-MOSCO, Ion MAVROCORDAT, Radu MICLESCU, Radu MOŢOC, Ioana ODOBESCU, Alexandru PALEOLOGU, Ştefan D. PLEŞIA, Ştefan RACOVIŢĂ, Dan RĂŞCANU, Elisabeta ROSETTI (VARLAM), Mihai Dim. STURDZA, Claudius von TEUTUL, Ruxanda ZOTTA
 
CONSILIERII ONORIFICI:Dan BERINDEI, Ioan CAPROŞU, Matei CAZACU, Georgeta FILITTI, Dumitru NASTASE, Petre Ş. NĂSTUREL, Andrei PIPPIDI, Gheorghe PLATON
 
Organele de conducere şi control
 
CONSILIUL ŞTIINŢIFIC 2:Ştefan ANDREESCU, Ileana CĂZAN, Paul CERNOVODEANU, Mircea CIUBOTARU, Ioan DRĂGAN, Nicolae EDROIU, Ştefan S. GOROVEI, Constantin ITTU, Cătălina OPASCHI, Paul PĂLTĂNEA, Ioan Aurel POP, Mihai Dim. STURDZA, Maria Magdalena SZÉKELY, Silviu TABAC, Tudor-Radu TIRON, Mihai-Răzvan UNGUREANU, Petronel ZAHARIUC
 
COMITETUL DIRECTOR 3:Mihai Dim. STURDZA (Preşedintele Institutului4), Ştefan S. GOROVEI (Administrator – Delegat5), Mircea CIUBOTARU, Maria Magdalena SZÉKELY, Mihai-Răzvan UNGUREANU, Petronel ZAHARIUC (Trezorier)
 
COMISIA DE CENZORI: Mihai BUCOS, Mihai-Ştefan CEAUŞU, Cătălin HRIBAN
 
 
1 La 30 iunie 2002.
2 Ales la 9 mai 1998, pentru o perioadă de cinci ani; completări şi înlocuiri în 1999, 2000 şi 2001.
3 Ales în 1998, pentru o perioadă de cinci ani.
4 Ales în 2001, pentru o perioadă de cinci ani.
5 Mandat de cinci ani, început în 1995; reales în 2000.
 
 
Bilanţul contabil al Institutului „Sever Zotta”
pentru anul 2001
 
Conform hotărârii Comitetului Director din 11 iunie a.c., se dau publicităţii cifrele bilanţului contabil pentru anul 2002, aşa cum figurează ele în documentaţia depusă la Administraţia Financiară a Municipiului Iaşi la 28 februarie 2002.
La capitolul Venituri, s-au înregistrat următoarele sume: 51.637.428 lei – cotizaţii şi alte contribuţii; 28.500.000 lei – donaţii; 15.000.000 lei – sponsorizări; 21.797.143 lei – dobânzi bancare. Total venituri: 116.934.571 lei.
La capitolul Cheltuieli, s-au înregistrat următoarele sume: 4.072.218 lei – consumabile; 38.941.975 lei – protocol; 1.952.000 lei – deplasări; 7.900.600 lei – comunicaţii; 759.535 lei – servicii bancare (comisioane); 1.375.100 lei – servicii terţi; 400.000 lei – taxe. Total cheltuieli: 55.401.428 lei.
Rezultatul net al exerciţiului (total venituri - total cheltuieli): 116.934.571 lei - 55.401.428 lei = 61.533.143 lei.
La 31 decembrie 2001, totalul activelor era de 111.505.756 lei, din care active imobilizate (cheltuielile de constituire) 3.000.000 lei şi active circulante (sume depuse în bancă şi rămase în casă) – 108.505.756 lei.
Se poate observa că, la capitolul cheltuieli, suma cea mai mare a fost înregistrată la „protocol”, fiind vorba de cheltuielile prilejuite de organizarea celui de-al XI-lea Congres de Genealogie şi Heraldică; în ordine descrescătoare, urmează, la mare distanţă, „comunicaţiile” (corespondenţă, expediţii, telefon, fax, internet) şi „consumabilele” (hârtie, plicuri etc.). În ceea ce priveşte veniturile, este deosebit de îmbucurător că sumele provenite din cotizaţii sunt cu mult mai mari decât cele provenite din donaţii şi dobânzi.
Faţă de anul anterior, veniturile au sporit de aproape trei ori, cheltuielile de peste trei ori (dar a fost anul Congresului !) iar excedentul de aproape 2,5 ori. Desigur, în aprecierea acestor cifre trebuie avută în vedere şi creşterea continuă a preţurilor.
 
Se pregăteşte ediţia românească a lucrării regretatului nostru coleg, membru-fondator al Institutului „Sever Zotta”, heraldistul Dan Cernovodeanu, L'évolution des armoiries des Pays Roumains depuis leur apparition jusqu'à nos jours (13-e – 20-e siècles), apărută la Paris (1997) într-un număr redus de exemplare. Editura „Istros” a Muzeului Brăilei şi-a asumat dificila misiune de a tipări această ediţie. Dat fiind costul ridicat al tipăririi masivei lucrări (text + album, cu planşe alb/negru şi color), se face apel la prenumeranţă: cei care doresc să-şi asigure achiziţionarea lucrării - şi să sprijine, totodată, tipărirea ei - sunt rugaţi să comande numărul dorit de exemplare prin plata anticipată a (cel puţin) 100.000 lei pentru un exemplar. Sumele se pot trimite la Muzeul Brăilei, Cont sponsorizare 50075217575 Trezoreria Municipiului Brăila, 6100 Brăila, iar din străinătate - tot la Muzeul Brăilei, Cont USD 2511.1 - 522.2, Banca Comercială Română, RO - 6100 Brăila.
 
 
Genealogie şi heraldică în teze de doctorat
 
O constatare îmbucurătoare ne-o oferă, în ultima vreme, unele teze de doctorat cu subiecte alese din istoria noastră medievală: cercetarea izvoarelor sub unghi genealogic şi heraldic (sigilografic) este tot mai des prezentă, cu rezultate întotdeauna înnoitoare. Exemplul cel mai recent îl constituie teza d-lui Petronel Zahariuc, lector la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, membru-fondator al Institutului „Sever Zotta”. În această masivă lucrare – având ca subiect Domnia lui Gheorghe Ştefan – se găsesc capitole în care cercetarea de factură genealogică şi, mai larg chiar, prosopografică, dă forma de bază a expunerii. Astfel este capitolul despre Familia şi cariera lui Gheorghe Ştefan înainte de domnie (p.11-53), dezvoltat din studiul publicat în 1995 în „Arhiva Genealogică” şi îmbogăţit cu rezultatele altei cercetări, care a văzut lumina tiparului în aceeaşi revistă în 1996. În chip deosebit, însă, această constatare priveşte prima parte – Dregători şi slujbaşi domneşti – din capitolul Politica internă. Acest subcapitol nu este doar o contribuţie la istoria domniei lui Gheorghe vodă Ştefan sau la cunoaşterea chipului în care era alcătuit, într-un răstimp determinat, „aparatul de stat” al Moldovei medievale (sau post-medievale ori pre-moderne), ci, prin felul în care a fost conceput şi realizat, e, în acelaşi timp, o contribuţie importantă la genealogia, la prosopografia şi la istoria proprietăţii în Moldova veacului XVII. El cuprinde, într-o fază avansată de elaborare, nu numai dicţionarul respectivilor dregători şi slujbaşi (dicţionar a cărui definitivare autorul şi-o asumă explicit ca sarcină importantă pentru viitor), ci şi, în stare embrionară, multe alte cercetări monografice, fie pentru unii dregători mai însemnaţi, cu o activitate mai bogată, fie pentru unele dregătorii mai mărunte, ocupate de oameni despre care nu s-ar putea aduna ştiri prea multe. În felul acesta, respectivul subcapitol înfăţişează şi un adevărat plan de lucru pentru viitor.
Teza despre domnia lui Gheorghe vodă Ştefan a adus autorului ei titlul de doctor în istorie, cu distincţia magna cum laude.
Cu trei ani în urmă, la aceeaşi Facultate a fost prezentată teza Sfetnicii lui Petru Rareş, amplă cercetare prosopografică şi genealogică elaborată de d-na Maria Magdalena Székely, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, membru-fondator al Institutului „Sever Zotta”. Şi această teză – acum în curs de apariţie la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” – a adus autoarei titlul de doctor în istorie, cu distincţia magna cum laude.
Ar fi deosebit de folositor pentru dezvoltarea cercetărilor din aceste domenii dacă teme de genealogie şi heraldică ar putea fi abordate şi în cadrul lucrărilor de licenţă; fireşte, ar fi vorba de subiecte mai restrânse, adecvate respectivei probe, dar utilitatea lor ar fi în afara oricărei îndoieli. Lucrarea de licenţă a d-nei Irina Paveleţ (Hoinărescu), închinată familiei Filipescu – publicată în „Arhiva Genealogică” (1998) – stă mărturie în această privinţă.
 
 
Publicaţii
 
IOAN CAPROŞU ed., Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, vol.IV. Acte interne (1726-1740), Iaşi, Ed. „Dosoftei”, 2001, 656 p.
În seria iniţiată în 1999 şi continuată, cu două volume, în 2000 (cf. Buletinul nostru, II, 10-12/2000, p.11), se adaugă un nou tom, care conţine 426 de documente. Fresca vieţii ieşene în prima jumătate a veacului XVIII se completează cu informaţii interesante. O întreagă lume răsare din actele de tot felul publicate în acest volum: boieri, negustori, meşteşugari, oameni cu proprietăţi sau cu afaceri pe uliţele Iaşilor de atunci. Simpla lectură devine pasionantă.
 
ANDREI EŞANU, Vlaicu pîrcălab – unchiul lui Ştefan cel Mare, Chişinău, Ed. „Prut Internaţional”, 2001, 110 p.
Autorul consacră acest întins eseu celui pe care Ştefan cel Mare l-a numit „unchiul nostru” şi care, de aceea, a fost socotit fratele Mariei-Oltea. Pârcălab de Cetatea Albă, de Hotin şi de Orhei, a stat în slujba nepotului său vreme de 27 de ani (1457-1484); fiul, Duma (Vlaiculovici sau al lui Vlaicul), a rămas şi el în sfatul domnesc până la moarte (1502). Între proprietăţile lor, s-a aflat şi satul Chişinău de pe Bâc (pe atunci la ţinutul Lăpuşnei), ceea ce explică interesul istoricului basarabean pentru personajul respectiv. În ultima treime a cărţii, se reproduc documente (1451-1616) şi două citate mai lungi din scrierile lui Mihai Costăchescu şi Alexandru Gonţa, relative la Vlaicu, familia şi faptele sale.
 
CONSTANTIN REZACHEVICI, Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova, a.1324-1881. I. Secolele XIV-XVI, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2001, 862 p.
Masivul volum este primul dintr-o lucrare concepută după un plan monumental, Enciclopedia domnilor români, a.1324-1881, programată a se desfăşura pe trei direcţii: [1] Cronologia critică a domnilor români (în patru volume: sec. XIV-XVI; sec. XVII; sec. XVIII; sec. XIX); [2] Nume şi porecle domneşti. Onomastica domnească; [3]Dicţionarul domnilor, doamnelor şi pretendenţilor din Ţara Românească şi Moldova. O muncă uriaşă stă la temelia acestei lucrări, indispensabilă – de acum înainte – pentru oricine se interesează de istoria românească.
 
FILOFTEIA RÎNZIŞ, Arhive personale şi familiale. Repertoriu arhivistic, I, Bucureşti, Arhivele Naţionale ale României, 2001, 368 p.
Volumul înmănunchiază 766 de prezentări ale unor arhive personale şi familiale aflate la Bucureşti (Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale şi Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale), precum şi la Direcţiile Judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin şi Covasna. Ar fi fost folositor să se precizeze şi chipul în care s-a constituit fiecare dintre fondurile prezentate (donaţie, preluare, confiscare etc). Indicii (onomastic şi toponimic) uşurează folosirea acestui preţios instrument de lucru, care semnalează o mare cantitate de informaţii documentare, cele utile şi necesare cercetărilor şi studiilor genealogice ocupând un loc principal.
Ştefan S. Gorovei
 
 
Genealogie în istoria academică*
 
Maria Magdalena Székely
 
Volumul IV al tratatului academic Istoria Românilor, apărut în această primăvară, conţine şi o seamă de planşe genealogice, anexe la text. Una dintre acestea este dedicată Movileştilor, iar ca surse figurează articolul meu, Boieri hicleni şi înrudirile lor, publicat în „Arhiva Genealogică”, I (VI), 1994, 1-2, p.219-228 şi cartea defunctului Mitropolit al Olteniei, Nestor Vornicescu, Sfântul ierarh Petru Movilă. Monografie hagiografică, Craiova, 1999. Această spiţă conţine o seamă de erori grave, pe care sunt datoare să le semnalez şi să le îndrept, nu numai întrucât numele meu a fost legat – în chip nejustificat – de respectiva reconstituire genealogică, ci şi pentru faptul că „informaţiile” spiţei contravin flagrant cu rezultatele cercetărilor genealogice din ultimele decenii. Folosind surse bibliografice diferite, autorul spiţei ar fi trebuit să-şi dea seama că datele culese din ele sunt contradictorii, ceea ce i-ar fi impus întoarcerea la izvoare, pentru noi verificări şi coroborări, sau consultarea unui specialist.
Ca mamă a fraţilor Ana-Şcheauca, Ieremia, Gheorghe şi Simion Movilă este indicată, corect, Maria, arătată ca fiică a lui Petru Rareş. După autorul spiţei, însă, logofătul Ioan Movilă ar fi fost al doilea soţ al Mariei, căsătorită prima dată cu Gherghina pitarul. Nu am făcut o asemenea afirmaţie în articolul meu şi nici nu aş fi putut-o face, pentru că ea conduce la o aberaţie genealogică. Gherghina pitarul, boier din familia Buzeştilor munteni, a fost tatăl hatmanului Melentie Balica (m.1586) şi bunicul hatmanului Isac Balica (m.1612). Dar Melentie Balica a fost soţul Anei-Şceauca, sora Movileştilor. Dacă pitarul Gherghina şi logofătul Ioan Movilă ar fi fost, succesiv, soţii aceleiaşi domniţe Maria, înseamnă că Ana-Şcheauca şi Melentie Balica ar fi fost fraţi după mamă, căsătoria lor fiind, într-un asemenea caz, absolut exclusă.
Confuziile în această direcţie sunt de dată mai veche. În cartea sa consacrată mănăstirii Suceviţa (1923), Dimitrie Dan era de părere că logofătul Ion Movilă ar fi avut, „din a doua căsătorie cu Maria Rareş”, mai mulţi copii, între care Ieremia, Gheorghe, Simion şi Ana-Şcheauca. „Ioan Movilă, căsătorindu-se a tria oară, a luat de soţie pe văduva Maria Rareş, care a avut din întâia căsătorie cu Balica pe Melentie Balica şi pe Eleana, care se pare că a fost soţia logofătului Vasile Stroici” (Mănăstirea Suceviţa, Bucureşti, 1923, p.37).
Explicaţia şi exprimarea lui Dimitrie Dan sunt, precum se vede, neclare, avansând interpretări fără fundament documentar, dar care au fost ulterior preluate şi amplificate. Astfel, într-un articol publicat în 1964, despre mănăstirea Balica din Iaşi, Alexandru I. Gonţa scria:
 „Cercetătorii anteriori au încercat să stabilească originea de familie a lui Balica. Ei au admis că Melentie Balica era fiul lui Gherghina Balica pitarul şi al Mariei, fiica lui Petru Rareş (din prima căsătorie a acestuia cu Maria, înainte de a fi avut ca soţie pe Elena Despotovna din Serbia), care a avut ca frate pe Gheorghe, pârcălab de Neamţ. Surorile lui Melentie Balica, Elena şi Elisafta, ar fi fost căsătorite una cu Stroici şi alta cu Dumitru Barnovschi, deşi Miron Barnovschi spunea că Isac Balica îi era unchi. După moartea timpurie a lui Gherghina pitarul, văduva Maria, fiica lui Petru Rareş, s-a recăsătorit cu Ion Moghilă logofăt, şi el văduv, care avea copii pe Toader Moghilă, viitor logofăt şi ctitor al mănăstirii de la Burdujeni, pe Şcheauca-Ana şi pe Greaca. Prin încheierea acestei căsătorii, care a grupat în aceeaşi familie pe copiii Mariei, fiica lui Rareş, de la Gherghina pitarul şi cu aceia ai lui Ion Moghilă logofătul se explică modul în care Balica hatmanul, fiul Mariei, fiica lui Rareş, a devenit soţul Şcheaucăi-Ana, fiica lui Ion Moghilă logofăt” (Alexandru I. Gonţa, Mănăstirea Balica din Iaşi, o ctitorie din veacul al XVI-lea a boierilor Buzeşti din Ţara Românească, în Studii de istorie medievală, Iaşi, 1998, p.246).
Chiar şi pentru medieviştii mai puţin obişnuiţi cu cercetarea genealogică, este evident că reconstituirile propuse de Dimitrie Dan şi de Alexandru I. Gonţa sunt greşite. Astfel, Gheorghe pârcălabul de Neamţ, despre care scrie Gonţa, pare să fi fost un frate al lui Isac Balica; Melentie Balica n-a avut două surori, una (Elena) căsătorită cu Vasile Stroici şi cealaltă (Elisafta) – cu Dumitru Barnovschi; înrudirea lui Miron Barnovschi cu Movileştii nu se făcea în chipul arătat de Alexandru I. Gonţa; copiii lui Ion Movilă din prima lui căsătorie au fost doar Toader Movilă şi, se pare, Greaca, în timp ce Ana-Şcheauca era soră dreaptă cu Ieremia, Gheorghe şi Simion. Alexandru I. Gonţa a trecut cu vederea că nu era permisă nici căsătoria între copiii proveniţi din mariaje diferite ale părinţilor lor (necum a fraţilor numai după mamă sau numai după tată !).
În concluzie, ceea ce mai rămâne din încrengăturile propuse, cândva, de Dimitrie Dan şi de Alexandru I. Gonţa este filiaţia (foarte probabilă) Petru Rareş – Maria, căsătoria acestei Maria cu Ion Movilă şi filiaţiile Gherghina pitarul – Melentie Balica şi Melentie Balica – Isac Balica.
În spiţa genealogică ataşată articolului meu despre boierii hicleni nu am reluat nici una din erorile mai sus-amintite. Apariţia lor în spiţa Movileştilor din tratatul academic este cu atât mai surprinzătoare, cu cât între aceleaşi anexe genealogice ale aceluiaşi volum se află şi spiţa Buzeştilor (alcătuită de profesorul Ştefan Ştefănescu şi revăzută de regretatul Dan Pleşia), unde, însă, respectivele erori nu se regăsesc ! Singura eroare de aici (menţionarea unei Elisafta Balica drept soţie a lui Dumitru Barnovschi) este explicabilă prin stadiul cunoştinţelor din vremea când a lucrat Dan Pleşia, dar rămâne şi ea surprinztoare într-o lucrare apărută în 2001, după bogatele lămuriri aduse de cercetările ultimilor ani.
 
 
*Formă prescurtată a comunicării prezentate în şedinţa din 9 aprilie 2002 a CHGS-I.
 
 
Un proiect de cercetare
sub egida Institutului „Sever Zotta”:
GENEALOGII SĂTEŞTI
 
Comunicarea pe care d-l Viorel Rus a prezentat-o în şedinţa din 9 aprilie 2002 a Filialei Iaşi a CHGS - Genealogiile săteşti şi importanţa lor (v. aici, p.12) - a stârnit interesul asistenţei şi a provocat discuţii utile în legătură cu tema propusă. S-a adăugat exemplul viu al lucrărilor tipărite în acest domeniu (cf. Buletinul IRGH, 1-3/2002, p.7), care arată, cu toată claritatea, importanţa şi interesul deosebit al cercetărilor genealogice în lumea satului românesc. Întrucât preocupări asemănătoare sunt conturate şi la Iaşi, în legătură cu editarea unor fragmente din Sate pe Jijia de Sus, opera postumă a profesorului Eugen D. Neculau, d-l Rus a iniţiat un proiect de cercetare cu tema Genealogii săteşti, care urmează să se dezvolte sub egida Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”.
Publicăm aici elementele principale ale acestui proiect.
 
A. Informaţii generale
Tipul proiectului: Proiect de dezvoltare a activităţii de cercetare
Titlul proiectului: Extinderea cercetărilor genealogice în satele româneşti
Durata proiectului: a) pregătirea - şase luni; b) desfăşurarea - zece ani.
B. Parteneriatul proiectului
1) Instituţia coordonatoare: Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”. Reprezentanţii instituţiei coordonatoare: Marcel Lutic şi Viorel Rus, coordonatori de proiect
2)  Instituţii participante la realizarea proiectului: Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române; Direcţiile Judeţene ale Arhivelor Naţionale; Muzeele Judeţene; Centrele Judeţene ale Conservării şi Valorificării Tradiţiei şi Creaţiei Populare; Inspectoratele Şcolare Judeţene (pentru unităţile şcolare săteşti); Facultăţile de Istorie; parohiile rurale.
C. Conţinutul proiectului
1) Obiectivele concrete
a) Organizarea unei secţiuni despre cercetările de genealogie sătească, în cadrul Congreselor de Genealogie şi Heraldică (începând cu cel din mai 2003), ca schimb de experienţă şi mijloc de prezentare a cercetărilor.
b) Publicarea studiilor şi materialelor cu tematică de genealogie sătească într-o rubrică permanentă a revistei „Arhiva Genealogică”, în vederea cunoaşterii de către publicul larg a rezultatelor obţinute şi a interpretării lor din varii perspective (antropologică, sociologică, istorică, politică, juridică, morală, religioasă etc.).
c) Îndrumarea cercetătorilor cu privire la tehnica alcăturii genealogiilor săteşti şi a redactării studiilor în domeniu, sprijinirea valorificării prin tipărire a acestor studii, cointeresarea primăriilor şi a consiliilor comunale pentru finanţarea pe plan local în vederea extinderii cercetărilor.
d) Alcătuirea şi publicarea unei bibliografii a cercetărilor de genealogie sătească.
e) Crearea secţiunii „Genealogii săteşti” în cadrul bibliotecii (arhivei) Institutului „Sever Zotta”, pentru păstrarea lucrărilor din domeniu, tipărite sau în manuscris.
2) Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului
În faza pregătitoare:
- informarea instituţiilor partenere şi beneficiare cu privire la proiect, solicitând observaţii şi completări;
- identificarea posibilităţilor de finanţare parţială a proiectului de către diverse instituţii şi a gradului de implicare a acestora în realizarea lui finală;
- întâlniri periodice între reprezentanţii instituţiei coordonatoare şi ai instituţiilor partenere, pentru consultări privind elaborarea materialelor de informare asupra proiectului şi a strategiei generale de mediatizare;
- planificarea, programarea şi repartizarea sarcinilor concrete.
În faza de desfăşurare a proiectului:
- pentru organizarea unei secţiuni de genealogie sătească, în cadrul Congreselor de Genealogie şi Heraldică: popularizarea acestei secţiuni în rândul membrilor Institutului „Sever Zotta” şi la nivelul instituţiilor partenere, pentru a încuraja participarea la congrese cu comunicări ilustrând cercetările din domeniu (încheiate sau în curs de desfăşurare); conducerea efectivă a lucrărilor în cadrul secţiunii, asigurând un climat de cooperare şi colaborare prietenească în rândul participanţilor;
- pentru popularizarea rezultatelor cercetărilor de genealogie sătească: instituirea rubricii permanente în revista „Arhiva Genealogică”; publicarea unor prezentări şi note în presa locală; editarea în volume separate a celor mai bune lucrări;
- pentru îndrumarea cercetătorilor: întocmirea unui îndrumător metodologic; publicarea (în „Arhiva Genealogică şi în periodicele instituţiilor partenere) a unor studii teoretice şi practice; organizarea unor dezbateri şi mese rotunde prin CNHGS; antrenarea autorităţilor locale pentru sprijinirea cercetărilor şi valorificarea lor;
- pentru realizarea bibliografiei cercetărilor de genealogie sătească: adunarea fişelor prin despuierea sistematică a periodicelor şi consultarea bibliografiilor generale existente; depistarea unor lucrări rămase în manuscris(în depozite publice sau private);
- pentru crearea secţiunii „Genealogii săteşti” în cadrul bibliotecii (arhivei) Institutului „Sever Zotta”: încurajarea cercetătorilor să doneze Institutului câte cel puţin un exemplar din lucrările lor tipărite şi să înlesnească obţinerea unor fotocopii după manuscrisele lucrărilor netipărite sau a lucrărilor unor autori decedaţi.
 
Comitetul Director al Institutului „Sever Zotta” a analizat acest proiect şi a încuviinţat acceptarea şi includerea lui alături de celelalte direcţii de activitate, ca fiind în deplin acord cu prevederile statutare. S-a decis publicarea în acest număr al Buletinului IRGH spre a uşura difuzarea şi cunoaşterea lui în rândul membrilor Institutului. Buletinul IRGH aşteaptă comentariile şi observaţiile celor interesaţi.
 
 
De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)
 
Şedinţele de comunicări
Marţi, 9 aprilie 2002: Viorel Rus, Genealogiile săteşti şi importanţa lor; Maria Magdalena Székely, Genealogie în istoria academică.
Marţi, 14 mai 2002: Liviu Pilat, Despre patrimoniul boierilor Hrincovici (secolele XV-XVII); Sorin Iftimi, Sigilii necunoscute din arhivele ieşene; Cătălin Hriban, Surse epigrafice inedite.
Marţi, 11 iunie 2002: Eliza Ilie, Familia profesorului Ioan Paul (1857-1926); Zamfira Pungă, Noi ştiri documentare despre familia Paladi; Gheorghe Pungă, Cu privire la unele bule sigilare româneşti.
 
Cu şedinţa din 11 iunie, s-a încheiat actualul an academic – al nouălea din activitatea CHGS-I. Deschiderea anului academic 2002-2003 este prevăzută pentru marţi, 10 septembrie 2002, şedinţele urmând a avea loc la datele anunţate (cf.p.2). Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CHGS-Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze – tel.: 21.86.77; 16.44.16 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) – pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Biblioteca Institutului „A. D. Xenopol”, str. Lascăr Catargi nr.15) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.
Membrii Comisiei şi membrii Institutului „Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.
 
ARHIVA GENEALOGICĂ
anul V (X), 1998, nr.1-2
Din cuprins (pe larg, în Buletin, 7-9/2000, p.9): Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie - Filiala Iaşi: cinci ani de activitate * George D. Florescu, Planul unui Institut de Genealogie. Memoriu [1938] * Comunicări la simpozioane/congrese anterioare * Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1997-1998 * Izvoare genealogice * Opera posthuma * Discuţii * Contribuţii genealogice * HERB. CAIETE HERALDICE (IV) * Cronica ştiinţifică.
Volumul are XVI + 352 pagini, costă 40.000 lei şi poate fi cumpărat de la redacţia revistei (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, beneficiază de o reducere de 50%.
*
Fascicula 3-4 a anului X (1998) va cuprinde comunicările prezentate la cel de-al VIII-lea Congres de Studii Genealogice (Iaşi, 8-11 mai 1997), continuarea studiilor începute în fascicula anterioară şi a cincea serie din HERB. Caiete heraldice, ultima în această formă înaintea transformării în publicaţie de-sine-stătătoare.
 
 
NOI SOCIETĂŢI DE GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
 
Societatea de Heraldică şi Genealogie Bănăţeană
 
Cu totul întâmplător am luat cunoştinţă despre existenţa acestei societăţi, dintr-un supliment („Senzaţional”) al ziarului timişorean „Agenda” (an. I, nr.20, din 20 octombrie 2001). O pagină întreagă – realizată de d-l Duşan Baiski – este intitulată Heraldica şi genealogia. Două ştiinţe puse la index în timpul regimului comunist. Un articol fără semnătură (aparţinând, probabil, realizatorului întregii pagini) înfăţişează împrejurările care au determinat înfiinţarea societăţii şi ţelurile ei. Extragem din acest articol informaţiile cele mai importante.
 
„Societatea de Heraldică şi Genealogie Bănăţeană a luat fiinţă în august 2001, la Timişoara şi, în prezent, numără peste patruzeci de membri, atât profesionişti (muzeografi, istorici), cât şi oameni de alte profesii, dar cu preocupări în domeniu. Ponderea mare o au numismaţii, acest lucru datorându-se faptului că heraldica şi genealogia, ştiinţe auxiliare ale istoriei, erau considerate drept preocupări burgheze şi existau puţini specialişti în ţară care să se ocupe cu ele.[…]
Unul din motivele înfiinţării S. H. G. B. a fost faptul că, la Bucureşti, Comisia Naţională de Heraldică şi Genealogie (într-un fel, autoproclamată, având la bază membrii unui fost cerc de studii de heraldică şi genealogie, de la muzee şi de la Arhivele Statului şi bazându-se pe heraldica franceză), a pierdut din vedere că Transilvania şi Banatul au fost sub influenţa absolută a heraldicii germane. În afara acestui fapt, deloc de neglijat, s-a uniformizat şi heraldica localităţilor şi judeţelor din ţară printr-o lege specifică apărută în 1992 [= Hotărârea de Guvern 64/1993 - n.n.], act normativ considerat de heraldiştii de profesie drept aberant. Legea permite unor comisii alcătuite din feluriţi specialişti (sociologi, etnografi etc.) să stabilească noile steme, uitându-se că Banatul cunoaşte o heraldică deja constituită şi de multă vreme uzitată. Adoptarea de noi steme este posibilă […] numai dacă se trece peste tradiţie şi dacă se merge pe ideea că timpul va consfinţi noile steme. Bănăţenii consideră însă că tradiţia heraldică locală, chiar prin păstrarea vechilor steme, nu contravine ideii de stat naţional unitar român …”.
 
Întemeierea unei societăţi de genealogie şi heraldică în Banat este un fapt îmbucurător, pe care îl salutăm cu multă plăcere şi cu speranţa stabilirii unor bune raporturi de colaborare. Nu ne miră unele informaţii eronate (ca acelea privind originea CNGHS) ori percepţii deformate (precum cea relativă la heraldica franceză luată ca îndreptar): ele sunt urmarea firească a modului în care se desfăşoară activitatea Comisiei Naţionale în general şi cu deosebire în domeniul creat de aplicarea HG 64/1993.
Din aceeaşi pagină a ziarului „Agenda”, mai desprindem o informaţie care ne îngăduie speranţe de colaborare: „Genealogiştii din Timişoara […] au trecut la un domeniu mai puţin uzitat, cel al genealogiei ţărăneşti”. Un proiect similar se conturează şi în cadrul Institutului „Sever Zotta” (v. aici, p.10-11).
 
Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore”
 
La 22 octombrie 1997 s-a decis întemeierea, la Chişinău, a acestei societăţi care poartă numele lui Paul Gore. Împrejurări concrete au determinat legarea ei de instituţia arhivelor şi de preocupările arhivistice. Iniţiativa a aparţinut inimosului nostru coleg şi prieten, d-l Silviu Andrieş-Tabac, la ale cărui eforturi s-au alăturat – ca membri-fondatori – încă 50 de iubitori ai respectivelor ştiinţe. Din România, s-au aflat în această calitate următoarele persoane: Dan Berindei, Dan Cernovodeanu, Paul Cernovodeanu, Zoe Diaconescu, Maria Dogaru, Ştefan S. Gorovei, Sorin Iftimi, Elena Mănescu, Jean-Nicolas Mănescu, Flavius Solomon, Constantin E. Ştefănescu şi Tudor-Radu Tiron. După doi ani, la 25 octombrie 1999, a doua Adunare Generală a adoptat Statutele Societăţii – înregistrate la Ministerul Justiţiei (!) la 12 octombrie 2000 – şi a ales organele de conducere şi control. D-l Silviu Andrieş-Tabac a fost ales preşedinte efectiv, preşedinţia de onoare fiind încredinţată lui Dan Cernovodeanu (după decesul acestuia, în noiembrie 1999, a fost aleasă Zoe Diaconescu, ulterior decedată şi ea, în aprilie 2001). Ultima Adunare Generală (a treia) a avut loc la 7 decembrie 2001, când s-a procedat şi la alegerea Preşedintelui – demnitate care a revenit tot d-lui Silviu Andrieş-Tabac – şi a Consiliului Director, compus din 11 persoane (exclusiv din Republica Moldova). Informaţii suplimentare se află în revista „Pergament. Anuarul Arhivelor Republicii Moldova”, I, 1998 (1999) şi II, 1999 (2001).
 
 
ÎN CURÂND
 
HERB
Revista Română de Heraldică
 
Sumarul primului număr (1-2/1999) are următoarea cuprindere (din lipsă de spaţiu, se menţionează numai autorii):
Dosar: Stemele Principatelor Române şi ale domnilor lor în veacurile XIV-XVI (trei studii apărute în publicaţii rare şi unul inedit): Constantin Moisil (1949); Ştefan S. Gorovei (1972); Dan Cernovodeanu (inedit, 1976); Jean-Nicolas Mănescu (1982).
Comunicări la cel de-al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 7-10 mai 1998). HERALDICĂ: Lucia Berdan, Constantin Ittu, Dan Cernovodeanu, Petre Ş. Năsturel, Tudor R. Tiron, Paraschiva-Victoria Batariuc, Constantin E. Ştefănescu, Silviu Andrieş-Tabac. SIGILOGRAFIE: Voica Maria Puşcaşu. INSIGNOLOGIE: Maria Dogaru, Jean-Nicolas Mănescu. VEXILOLOGIE: Niculae Koslinski, Sorin Iftimi.
Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1998-1999: Ştefan S. Gorovei, Petronel Zahariuc.
Volumul va putea fi cumpărat de la redacţia revistei „Arhiva Genealogică” (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, vor putea achiziţiona un exemplar cu preţ redus.
 
 
Se caută răspunsuri
 
D-l Daniel Focşa (Şoseaua Viilor nr.101, bloc 1, scara 5, etaj 5, ap.151, Sector 5, 75.326 Bucureşti), membru al Institutului „Sever Zotta”, mulţumeşte anticipat celor care îi pot da informaţii despre familia lui Puiu Dumitrescu (Dimitrescu), fost secretar şi favorit al regelui Carol II până în 1934, când s-a stabilit în Franţa. Este fiul generalului Constantin Dumitrescu (1879-1936), fost comandant al Jandarmeriei.
 
 
Starea Institutului
 
Conform anunţului inserat în numărul precedent al Buletinului, îndeplinim datoria de a consemna aici numele celor care au decis să renunţe la calitatea de membri ai societăţii noastre. Act de voinţă personală, această hotărâre nu se poate comenta în nici un fel, indiferent de întrebările şi nedumeririle pe care le poate stârni o asemenea decizie. La timpul potrivit, Comitetul Director şi-a îndeplinit datoria de a semnala celor în cauză întârzierile şi consecinţele lor. Anunţul care urmează nu este altceva decât tot îndeplinirea unei datorii.
 
Retrageri. Prin neplata cotizaţiilor (în urma repetatelor apeluri, inserate în Buletin sau transmise direct), au notificat renunţarea la calitatea de membri ai Institutului „Sever Zotta”, d-nele Manuela Cernat şi Maria Gane şi d-nii Daniel Barbu, Gelu-Laurenţiu Chiriac, Matei Pisoski şi Ştefan Pisoski.
Din motive personale, s-au retras (cu începere de la 1 ianuarie 2002) d-nii Constantin Erbiceanu şi Cornelius R. Zach.
 
Noi membri. În şedinţele din 14 mai şi 11 iunie 2002, Comitetul Director a avizat cooptarea de noi membri: Mihaela Demetrescu, Filip-Lucian Iorga, Nicolae Rusu, Lucian Dobrovolschi (cu începere de la 1 aprilie 2002).
 
C h i t a n ţ ă
S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2002.
Restanţele d-___ _________________________ totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. ____________, (re)calculată la nivelul trimestrului III al anului în curs (v. anunţurile din p.16). Cifra este valabilă până la 30 septembrie 2002.
Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, publicat în numărul 1-3/2000 al Buletinului (p. 4-5).
 
În al treilea trimestru al anului 2002, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 99.000 lei, iar cotizaţia lunară este de 33.000 lei.
 
În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului „Zotta”.
Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).
 
 
Precizări foarte necesare
 
Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1-3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.
 
Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate
folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul „Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32,  6600 IAŞI.
Tel. 0232 - 21.86.77                                E-mail: rer_genealog@mail.dntis.ro
 
Ne puteţi citi şi pe Internet :
www.irgh.org
 
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 9900 lei.
 
© Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” 2002
ISSN 1582-2206