BULETINUL
INSTITUTULUI ROMÂN
DE
GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
„SEVER ZOTTA“
|
IV, 10-12
|
Iaşi
|
25. XII. 2002
|
Filiala Iaşi a Comisiei de Heraldică,
Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române
îşi anunţă colaboratorii că,
începând cu data de 1 ianuarie 2003,
nu-şi va mai avea sediul în incinta
Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”
şi, ca atare, nu mai este valabilă adresa cunoscută şi folosită
din 1993 şi până acum (str. Lascăr Catargi nr.15).
Cei interesaţi de activităţile Comisiei şi de revista
„Arhiva Genealogică”
sunt rugaţi să adreseze corespondenţa la
Institutul „Sever Zotta”
Oficiul 1, Căsuţa poştală 32
6600 Iaşi
Şedinţele Comitetului Director
Şedinţa din 8 octombrie 2002 a reunit şi Consiliul Director al CNHGS-I în exerciţiu (membrii şi membrii supleanţi aflaţi în Iaşi). A fost discutată, în primul rând, situaţia creată de anunţul că Institutul „A. D. Xenopol” nu mai acceptă să găzduiască sediul CNHGS-I (cf. Buletinul IRGH, 7–9/2002, p.15). S-a stabilit ca acest lucru să fie anunţat în deschiderea şedinţei de comunicări din această zi, fără nici un fel de comentarii, cu speranţa că se va reveni asupra hotărârii respective. Preşedintele Comisiei Naţionale va fi anunţat în mod oficial şi va fi rugat să intervină în acelaşi sens.
În legătură cu Congresul din mai 2003, s-a observat că este necesară constituirea Comitetului de Organizare; conform Regulamentului de funcţionare a CNHGS-I, „în pregătirea reuniunilor ştiinţifice de mai mare amploare Consiliul Director îndeplineşte rolul de Comitet de Organizare”. Întrucât mandatul actualului Consiliu expiră în noiembrie, se decide ca noua componenţă a Consiliului Director al CNHGS-I să fie stabilită chiar în cursul şedinţei din această zi.
Întrucât Tipografia „Dosoftei” a anunţat – prin d-l Radu Olaru – că Editura Academiei Române ar fi dispusă să finanţeze tipărirea fasciculei 3–4/1998 a revistei „Arhiva Genealogică” (al cărei manuscris a fost dat în lucru în toamna anului 2000), se decide ca Preşedintele interimar al CNHGS-I şi redactorul-şef să se adreseze editurii pentru confirmare şi, în cazul unui răspuns pozitiv, pentru a stabili de comun acord planul de lucru.
Şedinţa din 12 noiembrie 2002 s-a desfăşurat ca şedinţă a Comitetului de Organizare a Congresului din mai 2003, constituit în urma alegerii noului Consiliu Director al CNHGS-I, la 8 octombrie (cf. aici, p.14). A fost prezentat memoriul adresat, la 5 noiembrie, d-lui acad. Dan Berindei, preşedintele CNHGS. Situaţia creată prin alungarea CNHGS-I din clădirea Institutului „A. D. Xenopol” s-a complicat neaşteptat prin hotărârea Consiliul Ştiinţific al acestei instituţii de a renunţa la colaborarea cu d-l Ştefan S. Gorovei, ceea ce înseamnă mutarea efectivă a CNHGS-I. D-nii Mihai-Ştefan Ceauşu şi Silviu Văcaru, membri atât ai Consiliului Director al CNHGS-I, cât şi ai Consiliului Ştiinţific al Institutului „A. D. Xenopol”, nu au oferit nici o explicaţie cu privire la această situaţie şi la poziţia dumnealor.
Şedinţa din 10 decembrie 2002 a reunit şi pe membrii Consiliului Director al CNHGS-I. Problemele practice, privind mutarea CNHGS-I, au ocupat cea mai mare parte a discuţiilor. Preşedintele Comisiei Naţionale, d-l acad. Dan Berindei, nu a dat nici un răspuns memoriului care i-a fost adresat la 5 noiembrie, iar Filiala Iaşi a Academiei Române nu are spaţiu pentru a găzdui CNHGS-I. În aceste condiţii, CNHGS-I nu mai dispune de sediu propriu şi nici „Arhiva Genealogică” nu mai dispune de un sediu al redacţiei. Obiectele şi arhiva vor fi adăpostite în Universitate, la sediul Programului de Cercetări privind Ideologia Medievală a Puterii, cu acordul d-lui profesor Dumitru Nastase; tot acolo, prin bunăvoinţa Rectorului şi cu acordul Biroului Senatului, se va stabili sediul Asociaţiei Prietenilor „Revue des Études Roumaine”, al cărei post telefonic serveşte şi Comisia, şi Institutul „Zotta”. Administratorul-Delegat al Institutului a mulţumit tuturor pentru înţelegerea arătată şi pentru ajutorul oferit în aceste împrejurări dificile.
S-a decis să se adreseze de îndată o scrisoare d-nilor Mihai-Ştefan Ceauşu şi Silviu Văcaru, cu rugămintea de a-şi defini (verbal sau în scris) poziţia dumnealor faţă de cele întâmplate şi faţă de viitorul relaţiilor din sânul organismelor din care fac parte.
Soarta „Arhivei Genealogice”
În continuarea informaţiilor prezentate în numărul precedent al Buletinului IRGH (p.1–4), înserăm aici scrisoarea adresată directorului adjunct al Editurii Academiei Române de preşedintele interimar al CNHGS-I şi de redactorul-şef al revistei.
Stimată Doamnă Director,
În urma unor discuţii cu DVoastră, d-l Radu Olaru – vechiul şi preţuitul nostru colaborator de la Tipografia „Dosoftei” – ne-a comunicat că ar fi posibil ca Editura Academiei Române să preia, totuşi, finanţarea pentru tipărirea fasciculei 3–4/1998 a revistei „Arhiva Genealogică”. D-l dr. Mircea Ciubotaru –preşedintele interimar al Filialei Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie – V-a consultat direct, prin telefon, cu mai multe zile în urmă, iar răspunsul DVoastre a fost că „Arhiva Genealogică” nu se află pe lista tipăriturilor avute în vedere pentru finanţarea la „Dosoftei”, dar că, totuşi, să definitivăm volumul în perspectiva unei eventuale posibilităţi de plată.
Fascicula 3–4/1998 a revistei noastre este culeasă de aproape doi ani, dar lucrul s-a oprit atunci când, sosind bonul de comandă trimis de editură, s-a constatat o diminuare a volumului, la 18,75 coli editoriale (= 300 pagini de revistă) în loc de 23 coli editoriale (= 368 pagini de revistă), cât avusese numărul anterior. Din primăvara anului trecut încercăm să obţinem o revenire la volumul pe care îl socotim absolut necesar (23 coli editoriale), pentru a continua colaborarea cu Editura Academiei Române, dar fără nici un succes. Vă amintiţi, desigur, că acum aproape un an redactorul-şef al revistei, d-l Ştefan S. Gorovei, a venit personal la Editura Academiei cu propunerea de a tipări revista într-un regim de cofinanţare (Comitetul de Redacţie urmând să identifice sponsorii). Propunerile pe care le-am făcut în acest sens au fost, însă, respinse de conducerea editurii, care, prin adresa nr.483/14.06.2002, ne-a comunicat, finalmente, că nu mai acordă nici un leu pentru „Arhiva Genealogică”.
În aceste condiţii, am dori să ştim dacă acum, continuând lucrul după îndemnul DVoastre şi asigurând „bunul de tipar” în termenul enunţat de DVoastră (1 decembrie), putem avea garanţia fermă că Editura Academiei Române va achita Tipografiei „Dosoftei” costul imprimării fasciculei 3–4/1998 a revistei „Arhiva Genealogică” la parametrii normali (23 coli editoriale). Trebuie să fiţi de acord că, în lipsa acestei garanţii ferme, nu putem cere Tipografiei „Dosoftei” să continue lucrul, efectuând îndreptările semnalate la prima corectură, apoi corectura a doua etc., lucrări al căror cost se va adăuga la datoria deja existentă.
V-am fi îndatoraţi dacă aţi binevoi a ne răspunde cât de repede posibil, printr-un fax trimis la numărul 0232-20.11.56 al Facultăţii de Istorie, cu menţiunea „pentru Ştefan S. Gorovei”.
Vă mulţumim şi Vă rugăm să primiţi expresia deosebitului nostru respect.
Dr. Mircea Ciubotaru Dr. Ştefan S. Gorovei
Iaşi, 8 octombrie 2002
Nr.11
CONGRESUL DE LA DUBLIN
Conform programării anunţate (cf. Buletinul IRGH, 1–3/2002, p.4), cel de-al XXV-lea Congres Internaţional al Ştiinţelor Genealogică şi Heraldică a avut loc în capitala Republicii Irlanda, între 16 şi 21 septembrie 2002. Deschiderea oficială, la Castelul din Dublin, a fost marcată – luni, 16 septembrie, orele 19.00 – de discursul inaugural al preşedintelui Congresului, d-l Brendan O’Donoghue, Heraldul Şef al Irlandei. Lucrările propriu-zise au început a doua zi, cu o şedinţă plenară, pentru prezentarea stemei pe care Heraldul Şef a concedat-o Congresului, urmând apoi lectura comunicărilor în două secţii. În total, programul Congresului a înscris aproape 70 de comunicări, aparţinând unor specialişti din 22 de ţări. România a fost reprezentată de d-na Ana-Felicia Diaconu (cu comunicarea Post-Communist Heraldry in Romania) şi de d-l Tudor-Radu Tiron (cu comunicarea The Armorial Bearings of a Lady: Law and Practice in Transylvanian 17th Century Heraldry).
În timpul Congresului, toate cele trei societăţi internaţionale – Confederaţia Internaţională de Genealogie şi Heraldică (CIGH), Academia Internaţională de Genealogie (AIG) şi Academia Internaţională de Heraldică (AIH) – şi-au ţinut Adunările Generale. Cu acest prilej, la 17 septembrie, Institutul „Sever Zotta” a fost admis ca membru al CIGH (cf. Buletinul IRGH, 1-3/2003, p.15). În septembrie 2003, vor avea loc al XIII-lea Colocviu Internaţional de Heraldică (la Troyes) şi al III-lea Colocviu Internaţional de Genealogie (la Haga), iar al XXVI-lea Congres Internaţional de Genealogie şi Heraldică va avea loc la Bruges, în septembrie 2004.
ÎN CURÂND
HERB
Revista Română de Heraldică
Sumarul primului număr (1–2/1999) are următoarea cuprindere (din lipsă de spaţiu, se menţionează numai autorii):
Dosar: Stemele Principatelor Române şi ale domnilor lor în veacurile XIV–XVI (trei studii apărute în publicaţii rare şi unul inedit): Constantin Moisil (1949); Ştefan S. Gorovei (1972); Dan Cernovodeanu (inedit, 1976); Jean-Nicolas Mănescu (1982).
Comunicări la cel de-al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 7–10 mai 1998). HERALDICĂ: Lucia Berdan, Constantin Ittu, Dan Cernovodeanu, Petre Ş. Năsturel, Tudor R. Tiron, Paraschiva-Victoria Batariuc, Constantin E. Ştefănescu, Silviu Andrieş-Tabac. SIGILOGRAFIE: Voica Maria Puşcaşu. INSIGNOLOGIE: Maria Dogaru, Jean-Nicolas Mănescu. VEXILOLOGIE: Niculae Koslinski, Sorin Iftimi.
Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1998–1999: Ştefan S. Gorovei, Petronel Zahariuc.
Volumul va putea fi cumpărat de la redacţia revistei „Arhiva Genealogică” (temporar, la Facultatea de Istorie, Bd. Carol I nr.11) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, vor putea achiziţiona un exemplar cu preţ redus.
Conferinţele Institutului „Sever Zotta”
Cu un an în urmă, Institutul „Sever Zotta” a iniţiat un ciclu de conferinţe destinat prezentării unor depozite arhivistice din străinătate care conţin documente româneşti sau care interesează îndeaproape istoria românească. Ciclul Tezaure documentare pentru istoria românilor (iniţial, Tezaure documentare româneşti peste hotare) a fost inaugurat, la 14 noiembrie 2001 (cf. Buletinul IRGH, 10–12/2001, p.6), prin conferinţa d-lui Florin Marinescu, de la Centrul de Cercetări Neoelenice al Fundaţiei Naţionale a Cercetării Ştiinţifice din Atena, membru fondator al Institutului „Sever Zotta”, privind arhivele din Grecia, în special acelea din mănăstirile Sfântului Munte Athos, în care d-sa lucrează, cu râvnă şi folos, de mai mulţi ani.
O nouă conferinţă a avut loc la 11 decembrie 2002. D-l Ştefan Andreescu, profesor la Universitatea din Bucureşti, membru fondator al Institutului „Sever Zotta”, a prezentat arhivele din Genova, în care d-sa a făcut cercetări în repetate rânduri. După cum se ştie, arhivele genoveze cuprind un material foarte bogat referitor la istoria românească a veacurilor XIV şi XV, dar dificultăţile create de modul neobişnuit de păstrare a documentelor nu îngăduie cercetări metodice. Descoperirile sunt, însă, mai totdeauna, de cel mai mare interes.
Conferinţa a fost găzduită, şi de data aceasta, de Sala „B. P. Hasdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu”. A fost prima dintr-un şir de expuneri care vor avea ca subiecte arhivele italiene, mai susţinut frecventate, în vremea din urmă, de istoricii români.
ARHIVA GENEALOGICĂ
anul V (X), 1998, nr.1–2
Din cuprins (pe larg, în Buletin, 7–9/2000, p.9): Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie - Filiala Iaşi: cinci ani de activitate * George D. Florescu, Planul unui Institut de Genealogie. Memoriu [1938] * Comunicări la simpozioane/congrese anterioare * Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1997–1998 * Izvoare genealogice * Opera posthuma * Discuţii * Contribuţii genealogice * HERB. CAIETE HERALDICE (IV) * Cronica ştiinţifică.
Volumul are XVI + 352 pagini, costă 40.000 lei şi poate fi cumpărat de la redacţia revistei (temporar, la Facultatea de Istorie, Bd. Carol I nr.11) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, beneficiază de o reducere de 50%.
*
Fascicula 3–4 a anului X (1998) va cuprinde comunicările prezentate la cel de-al VIII-lea Congres de Studii Genealogice (Iaşi, 8–11 mai 1997), continuarea studiilor începute în fascicula anterioară şi a cincea serie din HERB. Caiete heraldice, ultima în această formă înaintea transformării în publicaţie de-sine-stătătoare.
Publicaţii
VOICA PUŞCAŞU, Actul de ctitorire ca fenomen istoric în Ţara Românească şi Moldova până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Bucureşti, Ed. „Vremea”, 2001, 624 p.
Fără să privească direct cercetările genealogice, cartea aceasta are legături adânci cu istoria familiei. Ctitorirea a implicat, mai întotdeauna, o familie întreagă şi pe parcursul câtorva generaţii: ea a pecetluit multiple solidarităţi între contemporani, trecând peste diferenţele de avere ori nuanţele de poziţie socială, dar şi peste timp, legând în aceeaşi „obşte” viii şi morţii care aparţineau familiilor de ctitori. A fost, întotdeauna, o expresie a conştiinţei genealogice, dar şi un factor potenţator al acesteia. Cartea este o contribuţie însemnată la înţelegerea actului de ctitorire ca fenomen istoric şi a realităţilor pe care el le exprimă, dar şi un îndemn pentru alte cercetări, mai aprofundate, despre ctitoriile de familie, despre tablourile votive, despre pomelnice etc.
Uliţele, casele şi dughenele Capitalei Iaşi – 1853, ed. Georgeta Crăciun şi Adrian Pricop, Iaşi, Ed. „Noël”, 2000, 120 p.
Înregistrăm cu întârziere această ediţie nouă a unei broşuri foarte rare, tipărită la Iaşi în 1853, de cel mai mare interes pentru prosopografia ieşeană de la mijlocul veacului XIX. Se poate măsura dezvoltarea oraşului prin raportarea la o altă catagrafie, mai veche cu un secol. Istoria socială va folosi informaţiile extraordinare (nume, dregătorii, meserii) ale listei, care este, totodată, şi o mostră de administrare a oraşului: după clasificarea din listă, aveau a se aduna banii pentru pavarea uliţelor cu piatră cubică !
NARCIS DORIN ION, Castele, palate şi conace din România, vol.I, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2001, 406 p.
O carte frumoasă, luxos tipărită şi despre care nu se poate spune că ar fi inutilă: din contra, ea este interesantă pentru oricine doreşte să cunoască mai îndeaproape o viaţă care nu mai poate fi înviată, oricât s-ar strădui şi oricât ar cheltui imitatorii de azi, beneficiarii direcţi ai distrugerilor la care, ieri, au fost supuşi cei imitaţi azi. Autorul a făcut şi o minimă cercetare genealogică, pentru a explica înrudiri şi alianţe. Sunt, totuşi, unele stridenţe în declaraţiile de admiraţie: o exprimare mai reţinută se potriveşte mai bine când este vorba despre aceşti oameni prădaţi, umiliţi, închişi, alungaţi şi apoi ponegriţi decenii în şir.
ALEXANDRE STROEV, ILEANA MIHĂILĂ, Ériger une République souveraine, libre et indépendante. Mémoires de Charles-Léopold Andreu de Bilistein sur la Moldavie et la Valachie au XVIII-e siècle, Bucureşti, Ed. „Roza Vânturilor”, 2001, 194. p. + ilustraţii.
Titlul este înşelător: „republica suverană, liberă şi independentă”, care s-ar fi născut din reunirea principatelor „danubiene”, trebuia să fie sub protecţia Imperiului rus ! Baronul de Bilistein, un aventurier loren, ajuns între români într-o vreme de creştere a influenţei ruseşti, s-a căsătorit în 1771 cu Irina, fiica medelnicerului Ioniţă Ruset. Sunt, astfel, informaţii care privesc şi pe boierii moldoveni ai vremii.
MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Sfetnicii lui Petru Rareş. Studiu prosopografic, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2002, 676 p.
Cercetarea sfatului domnesc cu care Petru vodă Rareş a condus Moldova în cei 16 ani ai domniilor sale a prilejuit autoarei o investigaţie de mare amploare, care depăşeşte, cel mai adesea, limitele cronologice ale perioadei avute în vedere. Înaintaşii sfetnicilor lui Petru Rareş sunt urmăriţi atât de departe cât îngăduie izvoarele, ca şi înrudirile lor şi posteritatea prin fii şi fiice. Dregători care lipsesc în binecunoscutul Dicţionar al lui N. Stoicescu dobândesc, aici, primele „fişe” biografice, în timp ce pentru alţii se aduc importante completări sau îndreptări. De o atenţie deosebită se bucură ctitoriile şi obiectele destinate bisericilor şi mănăstirilor de aceşti sfetnici. În întregimea ei, lucrarea – care în 1998 a adus autoarei un doctorat magna cum laude – devine un model pentru cercetările de acest gen, pe care le inaugurează în istoriografia românească.
Documenta Catholicorum Moldaviae, A. Documente româneşti, I. Fondul Episcopiei Romano-Catolice Iaşi, vol.1 (1627-1750), întocmit de SILVIU VĂCARU şi ANTON DESPINESCU, Iaşi, Ed. „Presa Bună”, 2002, 230 p.
Volumul conţine 131 de documente şi, separat, încă 14 menţiuni de documente ale căror originale nu mai există. Actele privesc stăpânirile şi privilegiile Bisericii Catolice din Moldova, precum şi ale unor locuitori catolici, despre care, în general, cunoştinţele istoricilor sunt neînsemnate, dar care au lăsat urme vechi până şi în toponimie, precum Dealul Urşulii sau Râtul lui Petăr. Ici-colo, răsar numele unor familii cunoscute din „patriciatul” cotnărean, precum Alziner, Bărcuţă, Capră, Dorcoş etc. Scriitorul actelor din 1 decembrie 1747 (nr.113) şi 10 aprilie 1750 (nr.123) este unul şi acelaşi, cunoscutul cămăraş de izvoade Tănase Măcărescul, care uneori semna şi cu numele tatălui, Petrache, sau, după moda rusească, Petrachevici; transcrierea „Petrache Iavici” (p.169) este eronată.
PAUL CERNOVODEANU, IRINA GAVRILĂ, Arhondologiile Ţării Româneşti de la 1837, Brăila, Muzeul Brăilei, Ed. „Istros”, 2002, 172 p.
Peste 5500 de nume sunt cuprinse, cu felurite alte informaţii, în arhondologiile păstrate în patru manuscrise de la Biblioteca Academiei Române, reconstituiri ale acelora arse la 1848. Se află, aici, un material de primă importanţă pentru genealogie şi istoria socială în ultima etapă a existenţei boierimii, înaintea desfiinţării ei prin Convenţia de la Paris (1858).
Preot DUMITRU VALENCIUC, Arhipresviter staurofor Constantin Tarangul, Edler von Valea Utsei, Suceava, Ed. „Bucovina istorică”, 2002, 90 p.
Figură luminoasă şi impunătoare, preotul Constantin Tarangul (1824-1910) a fost vreme de peste patru decenii paroh la Volovăţ, îngrijind cu dragoste şi veneraţie biserica ridicată acolo (1500-1502) de Ştefan cel Mare. Cu aceleaşi simţăminte, succesorul său de azi la acelaşi altar îi înfăţişează viaţa şi activitatea. Pagini documentate privesc şi familia din care s-a ridicat acest nobil de Valea Uţei, supranumit „Nestorul preoţimii” bucovinene. El însuşi a fost tulpină pentru un bogat arbore, la înmormântare participând 61 de urmaşi ai săi. Autorul broşurii este cel mai îndreptăţit să încerce a scrie şi istoria întreagă a acestei familii.
Ştefan S. Gorovei
Congresul de Genealogie şi Heraldică din 2003
Cel de-al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică va avea loc la Iaşi, în perioada 15–18 mai 2003. El va marca împlinirea a zece ani de activitate a Filialei Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (CNHGS-I) şi, prin două din şedinţele sale, va evoca lumea bizantină, în legătură cu împlinirea a 550 de ani de la căderea Constantinopolului. Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” a preluat toate misiunile organizatorice, urmând să asigure şi coordonarea ştiinţifică, împreună cu Filiala Iaşi a CNHGS. Comitetul de Organizare astfel constituit a stabilit tematica acestui Congres.
Şedinţele se vor desfăşura atât în plen, cât şi în secţii. Vor fi şedinţe plenare cele de deschidere şi de închidere (cf. mai jos), precum şi acelea care vor grupa comunicări despre familiile bizantine şi postbizantine din România (şase sau şapte comunicări propuse de participanţi) şi, respectiv, despre familia Tăutu (şase comunicări cu autori desemnaţi de Comitetul de Organizare). În secţii, va avea loc al IV-lea Colocviu de heraldică teritorială românească şi, în paralel, primul Colocviu cu tema Genealogii săteşti (pentru ambele, câte şase sau şapte comunicări propuse de participanţi). Această organizare lasă loc pentru circa 32 de comunicări cu subiecte liber alese, privind: teoria şi practica cercetărilor genealogice şi heraldice; contribuţii documentare; izvoare; metode noi; probleme controversate. Participanţii sunt stăruitor invitaţi să ţină seama de această organizare tematică. O secţie specială de heraldică, în afara Colocviului de heraldică teritorială, se va alcătui numai dacă vor exista cel puţin şase comunicări din domeniile aferente (heraldică, sigilografie, vexilologie, insignologie).
Şedinţa de deschidere, în dimineaţa zilei de joi, 15 mai, va fi închinată evocării unor predecesori, la împlinirea (în 2002 şi 2003) a unor cifre rotunde de la naşterea sau moartea lor : Constantin Giurescu (1875-1918), Constantin Bobulescu (1882-1958), Ştefan Meteş (1887-1977), Theodor Râşcanu (1888-1952), Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), Alexandru Filipaşcu (1902-1952), Jean-Nicolas Mănescu (1927-1999). Autorii acestor evocări au fost deja desemnaţi de Comitetul de Organizare. Şedinţa de închidere, în dimineaţa zilei de duminică, 18 mai, va fi consacrată familiei Cantacuzino, printr-un număr de comunicări neurmate de discuţii. Autorii acestor comunicări au fost, şi ei, în mare parte, desemnaţi, dar eventuale propuneri din sunt încă binevenite.
După amiaza zilei de sâmbătă, 17 mai, va fi rezervată întrunirii Adunării Generale a membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, urmată de recepţia oferită participanţilor.
Ca şi în anii precedenţi, fiecărei comunicări îi vor fi rezervate câte 30 de minute, pentru lectură şi discuţii. Participanţii vor fi, deci, insistent rugaţi să binevoiască a-şi mărgini expunerea la circa 20 de minute, dacă doresc să beneficieze şi de răgazul necesar unor minime discuţii. Pentru tipar, comunicările nu vor depăşi 15 pagini (a câte 2050 de semne).
Comitetul de Organizare aşteaptă până la data de 1 februarie 2003 taloanele de înscriere, împreună cu un rezumat de 1–1,5 pagini d a c t i l o g r a f i a t e. Propunerile comunicate altfel decât prin taloanele de înscriere, cele neînsoţite de rezumate sau cu rezumatele scrise de mână nu vor fi luate în considerare.
Circulara a doua va anunţa, la 1 aprilie 2003 – în urma examinării rezumatelor – acceptarea comunicărilor propuse, în vederea achitării taxei de înscriere.
Taxa de înscriere va reprezenta echivalentul a zece cotizaţii lunare la nivelul stabilit pentru trimestrul II al anului 2003. Membrii Institutului, cu cotizaţia achitată la zi (până la trimestrul I/2003 inclusiv), vor beneficia de o reducere de 40 %. Taxa de înscriere va trebui să parvină organizatorilor până la 1 mai 2003 – achitarea ei în preziua sau în zilele Congresului va presupune o majorare de 20 %.
Pentru participanţii din afara Iaşilor, Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” va prelua (total sau parţial, după caz, dar cu precădere pentru membrii săi veniţi cu comunicări) cheltuielile de cazare şi masă (eventual şi pe acelea de transport, în cazuri speciale, recunoscute ca necesitând un asemenea sprijin).
Pentru corespondenţă şi mandatele poştale, se va folosi e x c l u s i v următoarea adresă: Ştefan S. Gorovei, Institutul „Sever Zotta”, Oficiul 1, C. P. 32, 6600 Iaşi.
Se pregăteşte ediţia românească a lucrării regretatului nostru coleg, membru-fondator al Institutului „Sever Zotta”, heraldistul Dan Cernovodeanu, L'évolution des armoiries des Pays Roumains depuis leur apparition jusqu'à nos jours (13-e – 20-e siècles), apărută la Paris (1997) într-un număr redus de exemplare. Editura „Istros” a Muzeului Brăilei şi-a asumat dificila misiune de a tipări această ediţie. Dat fiind costul ridicat al tipăririi masivei lucrări (text + album, cu planşe alb/negru şi color), se face apel la prenumeranţă: cei care doresc să-şi asigure achiziţionarea lucrării – şi să sprijine, totodată, tipărirea ei – sunt rugaţi să comande numărul dorit de exemplare prin plata anticipată a (cel puţin) 100.000 lei pentru un exemplar. Sumele se pot trimite la Muzeul Brăilei, Cont sponsorizare 50075217575 Trezoreria Municipiului Brăila, 6100 Brăila, iar din străinătate – tot la Muzeul Brăilei, Cont USD 2511.1 – 522.2, Banca Comercială Română, RO – 6100 Brăila.
DE LA FILIALA IAŞI A COMISIEI DE HERRALDICĂ,
GENEALOGIE ŞI SIGILOGRAFIE
C o m u n i c a t
Sub acelaşi titlu, în numărul anterior al Buletinului IRGH (p.12-15) s-au prezentat informaţii şi documente cu privire la situaţia CNHGS-I, obligată de conducerea Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” să părăsească sediul care îi fusese atribuit la crearea sa, în 1993. Această hotărâre a fost comunicată preşedintelui interimar al CNHGS-I, d-l Mircea Ciubotaru, printr-o adresă datată 12 septembrie 2002.
Între timp, în împrejurări care nu au a fi evocate aici (deşi nu sunt lipsite de legătură cu chiar aceste întâmplări ...), Consiliul Ştiinţific al Institutului „A. D. Xenopol” a decis, la 16 octombrie 2002, să renunţe la colaborarea cu d-l Ştefan S. Gorovei, fapt adus la cunoştinţa acestuia din urmă prin adresa nr.358/23.X.2002, confirmând, totodată, imperativ – chiar dacă într-un mod implicit – cerinţa privind evacuarea spaţiului care adăpostea sediul CNHGS-I. Termenul pentru evacuare a fost fixat la 31 decembrie 2002, când încetează activitatea d-lui Ştefan S. Gorovei la Institutul „A. D. Xenopol”. Această amestecare de planuri – nefirească, dar simptomatică pentru o anumită mentalitate – a trebuit să conducă la decizii adecvate unei situaţii de criză. De comun acord cu ceilalţi membri ai Biroului Permanent al CNHGS-I, d-l Ştefan S. Gorovei a reluat conducerea Filialei; decizia a fost consemnată în scrisoarea adresată preşedintelui interimar, d-l Mircea Ciubotaru:
Stimate Domnule Vicepreşedinte şi dragă Domnule Ciubotaru,
Împrejurările cu totul deosebite prin care trece, acum, Filiala Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române mă obligă să-mi reconsider poziţia adoptată în august 2001. A stărui în neexercitarea atribuţiilor mele ca preşedinte ales al acestei Filiale ar putea trece drept un act de laşitate, acum, când se încearcă lichidarea celei mai numeroase, mai active şi mai productive secţiuni a Comisiei, secţiune întemeiată din iniţiativa mea în martie 1993. Indiferent de rezultatul final al actualei situaţii, înţeleg să-mi asum toată responsabilitatea în aceste împrejurări grele, aşa cum mi-am asumat-o şi acum zece ani, la întemeierea Filialei.
Din aceste motive, sper să fiţi de acord cu încetarea interimatului, începând cu data de 1 noiembrie a.c. Sper, de asemenea, că veţi rămâne alături de mine, pentru a asigura împreună direcţia acestei Filiale, a cărei frumoasă activitate de până acum a provocat atâta invidie veninoasă.
Vă mulţumesc încă o dată pentru grija cu care aţi asigurat, vreme de un an şi trei luni, buna rânduială a activităţilor noastre şi Vă încredinţez de toată sincera mea preţuire.
Ştefan S. Gorovei
Iaşi, 28 octombrie 2002
Toate acestea au fost aduse la cunoştinţa preşedintelui CNHGS, d-l acad. Dan Berindei, prin memoriul al cărui text se publică în continuare:
Domnule Preşedinte,
Am onoarea a Vă aduce la cunoştinţă că, începând cu data de 1 noiembrie c., interimatul la conducerea Filialei Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a încetat şi, la aceeaşi dată, am reluat exercitarea atribuţiunilor de preşedinte al Filialei, continuând astfel mandatul încredinţat de colegii mei în 1999 şi întrerupt în august 2001. Actualele împrejurări excepţionale, pe care le cunoaşteţi deja, nu îngăduie să se organizeze, acum, o şedinţă de alegeri; ea va fi programată pentru sfârşitul anului academic în curs (iunie 2003).
Mă bucur să Vă pot anunţa că şirul şedinţelor de comunicări organizate de Filiala noastră continuă, fără să se fi înregistrat vreo pauză. Şedinţa de deschidere a anului academic – programată iniţial pentru ziua de 10 septembrie şi care nu s-a putut ţine la acea dată din cauza opoziţiei d-lui Director al Institutului „A. D. Xenopol” – a fost reprogramată pentru ziua de 8 octombrie, iar cea aferentă lunii octombrie s-a ţinut la 22 ale aceleiaşi luni. Astfel, marţi, 12 noiembrie vom reintra în normal. Aceasta a fost posibil datorită bunăvoinţei pe care ne-a arătat-o, şi acum, conducerea Filialei Iaşi a Academiei Române, acceptând să găzduiască, din nou, şedinţele noastre lunare de comunicări.
Din păcate, suntem ameninţaţi în continuare cu izgonirea din Institutul „A. D. Xenopol”. Asupra acestui fapt, am fost avertizaţi de d-l Director încă de la 12 septembrie a.c., prin scrisoarea adresată colegului nostru, d-l prof. dr. Mircea Ciubotaru, atunci preşedinte interimar al Filialei:
„Comisia ca atare nu mai poate funcţiona [...] în incinta Institutului, deoarece lipsa de spaţiu ne obligă să plasăm în cabinetul respectiv redacţia Anuarului nostru...”.
Al doilea avertisment a venit, indirect, tot din partea d-lui Director, în adresa nr.358/23.X.2002, în care – în legătură cu izgonirea mea din Institut, hotărâtă de Consiliul Ştiinţific la 16 octombrie a.c. – se arată:
„Cabinetul de care dispuneţi momentan va fi folosit, începând cu data de 1 ianuarie 2003, de redacţia Anuarului nostru...”.
V-am prezentat, la timpul potrivit, ambele documente.
Această atitudine loveşte – fără temei şi sub un motiv nereal – una din comisiile care ţin de Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române. Filiala din Iaşi a acestei Comisii – aflată acum în cel de-al zecelea an de viaţă – este, după cum ştiţi, nu numai secţiunea cea mai numeroasă şi mai bine organizată, dar şi cea cu activitatea cea mai bogată şi mai rodnică. Probabil tocmai acesta este motivul real al izgonirii din locul unde a fost aşezată de iniţiatorul ei, cu asentimentul Directorului Institutului „A. D. Xenopol” (acelaşi, atunci şi acum) şi al Preşedintelui de atunci al Filialei Iaşi a Academiei Române.
Motivul invocat – lipsa de spaţiu – este, însă, nereal. Afirm aceasta întrucât cunosc foarte bine folosirea spaţiului în clădirea Institutului „A. D. Xenopol”. Fără a intra în amănunte, trebuie să spun că, actualmente, d-l Director însuşi deţine şi foloseşte, singur, două încăperi, totalizând un spaţiu de câteva ori mai mare decât cămăruţa râvnită acum, în timp ce una din camerele mari ale clădirii găzduieşte redacţia Anuarului, în acea cameră lucrând, în realitate, tot o singură persoană.
În afara faptului că această evacuare este abuzivă şi nu corespunde vreunei necesităţi reale, ea pune probleme insolubile: în acea cămăruţă se află nu numai sediul Filialei Iaşi a CNHGS, dar şi sediul revistei „Arhiva Genealogică”; drept urmare, acolo se află depozitată atât arhiva Filialei Iaşi a CNHGS (corespondenţa, materiale documentare, evidenţele pe judeţe etc.), cât şi cea a revistei „Arhiva Genealogică” (manuscrisele volumelor apărute, portofoliul etc.), precum şi pachetele cu exemplarele încă nevândute din această publicaţie.
Având în vedere toate acestea, Vă rog, Domnule Preşedinte, să uzaţi de autoritatea DVoastre – ca Preşedinte atât al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, cât şi al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române – pentru a determina conducerea Institutului „A. D. Xenopol” să renunţe la evacuarea Filialei noastre din locul unde a fost aşezată în martie 1993.
Cu speranţa că Filiala Iaşi a CNHGS îşi va putea continua în linişte frumoasa activitate începută acum aproape zece ani şi că intervenţia DVoastre va restabili necesarul echilibru, evitând ducerea la îndeplinire a unei decizii arbitrare, Vă mulţumesc şi vă rog să primiţi încredinţarea deosebitului meu respect.
Ştefan S. Gorovei
Iaşi, 5 noiembrie 2002
La acest memoriu, prezentat membrilor CNHGS-I în şedinţa din 12 noiembrie, nu s-a primit nici un răspuns până la sfârşitul lunii decembrie 2002.
Conform deciziei din 10 decembrie 2002 a Consiliului Director al CNHGS-I (v. mai sus, p.2), s-a adresat o scrisoare d-lor dr. Mihai-Ştefan Ceauşu şi dr. Silviu Văcaru, pentru a se preciza poziţia dumnealor faţă de cele întâmplate şi faţă de viitorul relaţiilor din sânul organismelor din care fac parte. Iată textul acestei scrisori:
Stimaţi Colegi,
În ziua din 10 decembrie a.c., Consiliul Director al Filialei Iaşi a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române şi Comitetul Director al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” s-au întrunit în obişnuita şedinţă comună, lunară, de lucru. S-a luat în discuţie, între altele, situaţia creată de hotărârile Consiliului Ştiinţific al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din 16 octombrie a.c., evaluându-se multiplele complicaţii provocate de decizia privind evacuarea camerei în care, în anul 1993, a fost stabilit sediul CNHGS-I.
Colegii prezenţi au formulat opinia conform căreia Domniile Voastre Vă aflaţi, probabil, în situaţia definită de formula „conflict de interese”, numai aşa putându-se explica participarea Domniilor Voastre – sau lipsa de opoziţie – la adoptarea acelor hotărâri. Tot prin aceasta s-ar explica şi unele aspecte ulterioare, precum discrepanţa dintre realitate şi asigurările date de Domniile Voastre – de fiecare în parte – cu privire la remedierea respectivei situaţii, precum şi mesajul transmis conducerii Filialei Iaşi a Academiei Române, conform căruia Consiliul Ştiinţific al Institutului „A. D. Xenopol” preferă să demisioneze în bloc, decât să purceadă la o asemenea remediere (prezumată de Domniile Voastre).
Participanţii la şedinţă au considerat că respectiva evacuare – hotărâtă (acceptată) implicit, dar în deplină cunoştinţă de cauză, la 16 octombrie a.c. – este şi rămâne nejustificată şi abuzivă. În aceste condiţii, a produs cea mai legitimă nedumerire faptul că ea s-a luat şi cu acordul Domniilor Voastre, membri ai Consiliului Director al CNHGS-I, dar şi ai unor structuri de administrare ale Institutului „Sever Zotta” (d-l dr. Ceauşu – membru în Comisia de Cenzori; d-l dr. Văcaru – conservator al arhivei), şi conform unei hotărâri recente, membri ai Comitetului de Organizare a celui de-al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, programat pentru luna mai 2003.
Colegii Domniilor Voastre doresc să Vă cunoască punctul de vedere faţă de aceste probleme şi Vă invită să Vă precizaţi poziţia în raport cu organismele în care aţi fost cooptaţi. Ei doresc, de asemenea, să afle de la Domniile Voastre cum vedeţi viitorul relaţiilor noastre în cadrul numitelor instituţii.
Întrucât ne este cunoscut faptul că, în zilele şi la orele obişnuite ale întrunirilor noastre, Domniile Voastre aveţi a îndeplini alte misiuni, colegii Vă roagă să indicaţi Domniile Voastre înşivă, de comun acord, o zi şi o oră când ar putea avea loc o asemenea întâlnire. Ei speră că le veţi face onoarea unui răspuns pozitiv, acceptând o discuţie în termenii amicali în care s-a desfăşurat întotdeauna activitatea noastră comună, marcând o poziţie limpede, lucidă şi responsabilă, benefică pentru noi toţi.
Este de la sine înţeles că, în cazul când timpul nu V-ar îngădui răgazul unei asemenea întâlniri, răspunsul Domniilor Voastre poate veni şi în scris. Totuşi, colegii Domniilor Voastre socotesc că ar fi preferabilă o clarificare prin viu grai, prezenţa Domniilor Voastre fiind binevenită.
Şi într-un caz, şi în celălalt, răspunsul Domniilor Voastre este aşteptat înaintea următoarei noastre întruniri lunare, care va avea loc marţi, 14 ianuarie 2003, orele 16, sau cel mai târziu atunci.
Cu cele mai bune urări pentru Crăciun şi Anul Nou,
Mircea Ciubotaru
Ştefan S. Gorovei
Iaşi, 16 decembrie 2002
De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)
Şedinţele de comunicări
Marţi, 8 octombrie 2002: Mircea Ciubotaru, De la Gavril Lungul la P. P. Carp; Andi M. Daşchievici, Familia lui Oprişan Burchi (1625–1879); Ştefan S. Gorovei, Genealogie şi heraldică – azi.
Marţi, 22 octombrie 2002: Silviu Andrieş-Tabac, Matrice sigilare inedite din secolul XVII; Lucian Valeriu Lefter, Cărturari români din secolul XVIII: Evloghie dascălul şi neamul său.
Marţi, 12 noiembrie 2002: Vasile I. Schipor, Destinul unei familii din Bucovina; Petronel Zahariuc, Cu privire la neamul Doamnei Safta a lui Gheorghe vodă Ştefan; Ştefan S. Gorovei, O autobiografie plăsmuită.
Marţi, 10 decembrie 2002: CONTRIBUŢII LA ISTORIA CULTURII ROMÂNEŞTI – Ştefan S. Gorovei, Repere genealogice pentru o controversă de istorie literară; Lucian Valeriu Lefter, Paharnicul Costandin Sion (1795–1862) şi contemporanii săi.
Pentru viitoarele şedinţe de comunicări din cursul acestui an academic, sunt stabilite următoarele date: 14 ianuarie, 11 februarie, 11 martie, 8 aprilie, 6 mai şi 10 iunie 2003. Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CHGS-Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze – tel.: 21.86.77; 16.44.16 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) – pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Filiala Iaşi a Academiei Române, Bd. Carol I nr.8) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.
Membrii Comisiei şi membrii Institutului „Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.
Alegerea Consiliului Director
În conformitate cu prevederile art.9 din Regulamentul de funcţionare, mandatul Consiliului Director al Filialei Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie se încheie după doi ani; întrucât precedenta alegere a avut loc la 14 noiembrie 2002 (cf. Buletinul IRGH, 10–12/2000, p.9), ar fi urmat ca noul mandat să înceapă în noiembrie 2004; însă, în perspectiva Congresului din mai 2003, s-a hotărât ca noua componenţă a Consiliului Director – care va fi şi Comitetul de Organizare a Congresului – să fie stabilită în şedinţa din 8 octombrie 2002.
Conform aceluiaşi articol 9 din Regulamentul de funcţionare, membrii ieşeni ai redacţiei revistei „Arhiva Genealogică” sunt membri de drept ai Consiliului Director al CNHGS-I. La propunerea d-lui Ştefan S. Gorovei, ceilalţi membri ai Consiliului au fost realeşi în bloc. Actuala componenţă a Consiliului Director al CNHGS-I este următoarea: Mihai-Ştefan Ceauşu, Mircea Ciubotaru (preşedinte interimar), Ştefan S. Gorovei, Sorin Iftimi, Liviu Papuc, Flavius Solomon, Maria Magdalena Székely, Silviu Văcaru, Mihai-Răzvan Ungureanu, Petronel Zahariuc. Membri supleanţi: Cătălin Hriban, Marcel Lutic.
†
SIMONE KOCH
(29 septembrie 1923 – 20 august 2002)
†
IOAN A. FLOREA
(5 octombrie 1941 – 11 octombrie 2002)
Învăţatul filolog, trecut înainte de vreme la odihna veşnică, a fost membru fondator al CNHGS-I şi al Institutului „Sever Zotta” (din care, mai apoi, motive personale l-au îndemnat să se retragă) şi a participat la mai multe dintre reuniunile organizate sub auspiciile acestor societăţi (şedinţe de comunicări sau simpozioane/congrese). Cunoaşterea adâncă a domeniului său era de cel mai mare folos tuturor celor care, în contextul studiilor genealogice sau de mai largă istorie socială, caută explicaţii istorice pentru numele oamenilor şi locurilor.
†
NICULAE KOSLINSKI
(19 octombrie 1921 – 25 noiembrie 2002)
Era ultimul purtător al numelui acestei familii, care a dat României câteva personalităţi, în epoca modernă şi în cea contemporană. Vechi membru al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (încă de pe vremea când nu era Naţională), a participat la simpozioanele de la Iaşi începând din 1995; a fost unul dintre membrii-fondatori ai Institutului „Sever Zotta”, contribuind la alcătuirea colecţiilor sale istorice. Câştigase simpatia tuturor cu delicateţea şi blândeţea sa luminoasă şi foarte ceremonioasă. A plecat dintre noi cu aceeaşi discreţie cu care şi-a trăit viaţa.
C h i t a n ţ ă
S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2002.
Restanţele d-___ _________________________ totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. ____________, (re)calculată la nivelul trimestrului I al anului 2003 (v. anunţurile din p.16). Cifra este valabilă până la 31 martie 2003.
Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, publicat în numărul 1–3/2000 al Buletinului (p. 4–5).
În primul trimestru al anului 2003, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 102.000 lei, iar cotizaţia lunară este de 34.000 lei.
În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului „Zotta”.
Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).
Precizări foarte necesare
Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1–3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.
Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate
folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul „Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32, 6600 IAŞI.
Tel. 0232 – 21.86.77 E-mail: rer_genealog@mail.dntis.ro
Pagina web a Institutului
este în refacere
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 9900 lei.
© Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” 2002
ISSN 1582-2206
