IV, 1-3, 2002

BULETINUL
INSTITUTULUI ROMÂN
DE
GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
„SEVER ZOTTA“
 
 
IV, 1-3
Iaşi
25. III. 2002
 
 
Revista
ARHIVA GENEALOGICĂ
este ameninţată cu încetarea apariţiei.
Citiţi în paginile 8-10 şi reflectaţi
asupra posibilităţilor de a preveni
un asemenea deznodământ.
 
 
Şedinţele Comitetului Director
 
Şedinţa din 15 ianuarie 2002. Administratorul-Delegat a prezentat o informare asupra stării financiare a Institutului, aşa cum a rezultat în urma analizei preliminare alcătuirii bilanţului contabil pentru exerciţiul financiar încheiat. Conform legislaţiei în vigoare, acest bilanţ trebuie prezentat Direcţiei Finanţelor Publice până la 1 martie a.c. Analiza cifrelor a evidenţiat cheltuieli moderate – nici una dintre activităţile de administrare nu comportă cheltuieli salariale ! – şi un excedent de peste 60.000.000 de lei.
S-a cercetat din nou starea colectării cotizaţiilor şi nivelul restanţelor. Întrucât Regulamentul cotizaţiilor s-a publicat în Buletinul Institutului acum aproape doi ani (1-3/2000), se decide ca membrilor cooptaţi după acea dată să li se trimită textul acestui regulament; de asemenea, el va fi remis şi fiecărui nou membru, cu prilejul cooptării sale.
În legătură cu colectarea cotizaţiilor, s-a constatat, însă, şi un fapt îmbucurător: mai mulţi membri ai Institutului au achitat în avans, în decembrie 2001, cotizaţiile pentru unul sau mai multe trimestre ale anului 2002. Această constatare a dus la concluzia că se impune o modificare a Regulamentului cotizaţiilor, care, în art.9, prevede – în forma sa actuală – posibilitatea de a se plăti cotizaţiile în avans “până la sfârşitul anului în curs”. Numărul destul de mare (15) de plăţi în avans pentru anul următor a determinat Comitetul Director să decidă eliminarea acelei prevederi restrictive, ceea ce înseamnă că, de acum încolo, cotizaţia poate fi plătită în avans pentru orice perioadă. Art.9 din Regulamentul cotizaţiilor va avea următoarea formulare: “Cotizaţiile pot fi achitate în avans, pentru orice perioadă, la nivelul stabilit pentru trimestrul în care se face plata; într-un asemenea caz, cotizantul beneficiază de scutirea majorărilor cauzate de creşterile ulterioare ale cuantumului cotizaţiei (conform art.5 al prezentului Regulament) pentru toată perioada pentru care s-a făcut plata în avans”.
În şedinţă comună cu Biroul Permanent al CHGS-I, s-a discutat mai amănunţit despre posibilitatea de a continua publicarea revistei “Arhiva Genealogică” la Editura Academiei Române, cu un număr convenabil de pagini, prin asigurarea unei suplimentări a fondurilor (sponsorizare) – conform informaţiilor primite de redactorul-şef al revistei la editură, la 20 noiembrie 2001 – şi s-au stabilit punctele unui eventual acord de colaborare cu editura (v. în acest Buletin, p.8).
Şedinţa din 12 februarie 2002 (şedinţă comună cu Biroul Permanent al CHGS-I). S-au discutat, în principiu, liniile principale ale tematicii Congresului de Genealogie şi Heraldică din 2003 : în legătură cu împlinirea a 600 de ani de la căderea Constantinopolului, o secţiune va fi consacrată familiilor bizantine (în special în legătură cu Ţările Române) iar şedinţa de închidere va privi familia Cantacuzino. O secţiune (sau dezbatere) va fi închinată genealogiilor săteşti şi importanţei lor; o a doua secţiune (sau dezbatere) va avea ca temă heraldica teritorială. Restul şedinţelor vor grupa comunicări ale căror subiecte pot fi alese din temele precedentelor congrese. Întrucât experienţa din anul trecut a arătat că luna septembrie oferă, în egală măsură, ca şi luna mai, avantaje şi dezavantaje pentru organizarea unei reuniuni ştiinţifice la Iaşi, participanţii vor fi chestionaţi asupra opţiunii lor.
Întrucât în 2003 se împlinesc zece ani de la constituirea CHGS-I şi cinci ani de la constituirea structurilor Institutului “Sever Zotta”, se decide tipărirea unui Anuar comun, care să se distribuie cu prilejul Congresului.
Şedinţa din 12 martie 2002. Problemele financiare au stat în centrul discuţiilor. S-a constatat că, până la această dată, mai sunt încă 19 membri ale căror restanţe (anul 2001 şi mai vechi) se ridică la suma de 6.807.000 lei. Pentru primul trimestru al anului în curs, doar o treime dintre membri şi-au achitat, până azi, cotizaţiile. S-au făcut unele propuneri pentru ameliorarea acestei laturi esenţiale pentru bunul mers al activităţilor Institutului.
În şedinţă comună cu Consiliul Director al CHGS-I, s-a constituit Comitetul de Organizare a celui de-al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică. În legătură cu data, consultarea, prin sondaj, a participanţilor la ultimele congrese a arătat preferinţa pentru luna mai; către această plasare conduce, de altfel, şi intenţia de a evoca evenimentul de la 29 mai 1453, dar şi împlinirea a zece ani de la crearea CHGS-I. În funcţie de calendarul general al activităţilor Institutului “Zotta” şi ale CHGS-I, s-a optat pentru perioada 15-18 mai. În ceea ce priveşte tematica, s-a precizat că secţiunea consacrată heraldicii teritoriale va fi, de fapt, cea de-a patra dezbatere pe această temă, întrucât precedentele s-au succedat la trei ani (1994, 1997, 2000) şi în 2003 ar fi, oricum, momentul unei noi întruniri. Pentru secţiunea consacrată genealogiilor săteşti, s-a propus ca organizarea să fie delegată d-lor Marcel Lutic (Iaşi) şi Viorel Rus (Bistriţa-Năsăud). Se va încerca alcătuirea unui grupaj de comunicări cu privire la o familie istorică. Alte direcţii recomandate privesc deopotrivă cercetarea genealogică şi heraldică: teorie şi practică; metode noi; izvoare; probleme controversate; istoria disciplinelor. Taxa de înscriere rămâne stabilită după criteriul fixat la congresul anterior. Prima circulară, cu toate amănuntele definitive, va fi difuzată în vară.
S-a citit şi s-a analizat răspunsul pe care Editura Academiei Române l-a dat propunerilor de colaborare, avansate de CHGS-I în vederea tipăririi, în continuare, a revistei “Arhiva Genealogică”. Biroul Permanent al CHGS-I a analizat separat acest document, într-o şedinţă de urgenţă, la 25 februarie c., şi a formulat răspunsul, supus acum avizării Consiliului Director al CHGS-I. Dată fiind gravitatea situaţiei, Biroul Permanent al CHGS-I a propus ca Institutul “Sever Zotta” să examineze – cel puţin în principiu (şi preventiv), deocamdată – posibilitatea de a prelua editarea revistei, ţinând seama şi de faptul că “Arhiva Genealogică” a fost înfiinţată şi condusă de patronul Institutului. Consiliul Director al CHGS-I şi Comitetul Director al Institutului ”Sever Zotta” au fost de acord cu propunerea, urmând să-şi coordoneze eforturile viitoare. Corespondenţa în această problemă se va publica în Buletin (v. p.8-10).
S-a decis constituirea Comisiei tehnice, compusă din d-nii Daniel Ciobanu, Cătălin Hriban şi Vasile Munteanu. Atribuţiile acestei comisii vor fi fixate printr-un regulament special.
În şedinţele din 15 ianuarie, 12 februarie şi 12 martie, s-a avizat primirea de noi membri.
 
 
Ideologia medievală a Puterii
 
Programul de cercetări privind Ideologia medievală a Puterii – iniţiat şi întemeiat la Iaşi de d-l profesor Dumitru Nastase, membru fondator şi consilier onorific al Institutului “Sever Zotta” – a organizat cel de-al IV-lea Seminar, cu tema PETRU RAREŞ. Semne şi expresii ale Puterii, joi, 7 februarie 2002, în Casa Catargi (Bd. Carol I nr.22). Au prezentat comunicări: Dan Ioan Mureşan (Concepţia despre dreptate a lui Petru Rareş), Maria Magdalena Székely (Un manifest de putere la Probota ?) şi Ştefan S. Gorovei (Un dar uitat al lui Petru Rareş la mănăstirea Dionysiou).
 
 
Al XXV-lea Congres Internaţional
de Genealogie şi Heraldică
 
Prima circulară referitoare la acest al XXV-lea Congres Internaţional al Ştiinţelor Genealogică şi Heraldică (după cum e titulatura sa întreagă şi oficială) anunţă că el va avea loc în capitala Republicii Irlanda, la Dublin, între 16 şi 21 septembrie 2002, organizat de Oficiul Genealogic Irlandez sub direcţia Heraldului Şef al Irlandei şi sub auspiciile Ministerului Artelor şi Patrimoniului. Comunicările vor trebui să se circumscrie temei generale Genealogie şi heraldică: rol şi practică de-a lungul timpurilor, care urmează să înglobeze atât practicile istorice, cât şi pe acelea moderne. Organizatorii indică mai amănunţit domeniile pe care le-ar dori abordate de participanţii cu comunicări: genealogia şi heraldica în era tehnologiei şi a informaţiei; heraldica în republici, femeile şi heraldica (mai ales transmiterea prin femei a numelor şi stemelor); accesibilitatea arhivelor heraldice şi genealogice; heraldica şi simbolurile corporative. Se face, de la început, precizarea: “Participanţii sunt cordial invitaţi să încadreze comunicările lor temei generale”.
Este, poate, locul să reamintim că şirul Congreselor Internaţionale de Genealogie şi Heraldică a fost inaugurat în Spania, cu cel dintâi congres, ţinut în 1929 la Barcelona. Au urmat congresele de la Roma-Napoli (II, 1953), Madrid (III, 1955), Bruxelles (IV, 1958), Stockholm (V, 1960), Edinburgh (VI, 1962), Haga (VII, 1964), Paris (VIII, 1966), Berna (IX, 1968), Viena (X, 1970), Ličge (XI, 1972), München (XII, 1974), Londra (XIII, 1976), Copenhaga (XIV, 1980), Madrid (XV, 1982), Helsinki (XVI, 1984), Lisabona (XVII, 1986), Innsbruck (XVIII, 1988), Keszthely (XIX, 1990), Uppsala (XX, 1992), Luxemburg (XXI, 1994), Ottawa (XXII, 1996), Torino (XXIII, 1998), Besançon (XXIV, 2000). Participarea românească la Congresele Internaţionale de Genealogie şi Heraldică a început în 1970, la Viena (în aceeaşi împrejurare se află şi originea creării Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, în 1971).
Se poate uşor observa că actuala cadenţă a acestor congrese – o dată la doi ani – a fost stabilită în 1958 (a existat o singură excepţie : anul 1978). În general, aceste congrese au rămas în Europa, trecând oceanul o singură dată (1996). Tot o singură dată a fost vizitat şi spaţiul fostei Cortine de Fier, anume în 1990, prin congresul de la Keszthely. Va fi, desigur, în anii care urmează, rândul celorlalte ţări est-europene să găzduiască viitoarele congrese internaţionale de genealogie şi heraldică. De aceea, socotim că nu este prea devreme să înscriem încă de pe acum numele României în “lista de aşteptare”, sperând ca măcar spre sfârşitul primului deceniu al noului mileniu ţara noastră să poată găzdui un asemenea congres. Institutul Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta” va face, în acest sens, toate demersurile pe care le va socoti necesare.
Ştefan S. Gorovei
 
Informaţii despre Congres: www.nli.ie
 
 
Asociaţii internaţionale
 
CONFEDERAŢIA INTERNAŢIONALĂ DE GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ [= CIGH].În 1970, asociaţiile reprezentate la Congresul de la Viena au semnat un protocol privind crearea unui organism internaţional, menit să reunească societăţile naţionale de genealogie şi heraldică. Protocolul a fost ratificat la 31 martie 1971 şi, astfel, CIGH a fost întemeiată la 13 noiembrie 1971, ca asociaţie de drept elveţian, având ca fondatori Academia Internaţională de Heraldică (v. mai jos), Federaţia Genealogică şi Heraldică din Belgia, Federaţia Franceză de Genealogie, Istorie a Familiilor, Heraldică şi Sigilografie, Societatea Regală Olandeză pentru Istoria Familiilor şi Heraldică şi Comitetul Naţional Suedez pentru Genealogie şi Heraldică. Primul preşedinte a fost Ducele de la Force; actualul preşedinte (ales în 1998) este d-l Michel Teillard d’Eyry (Franţa). Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie din România a fost primită ca asociaţie membră în 1973. Statutele CIGH prevăd că o ţară poate fi reprezentată de mai multe asociaţii naţionale, dar de o singură federaţie naţională. Astfel, la 1 ianuarie 1999 erau reprezentate 35 de ţări, prin nu mai puţin de 54 de asociaţii şi federaţii (Italia şi Spania câte patru asociaţii, Germania şi Rusia câte trei, Australia, Danemarca şi S.U.A câte două). Fostul bloc răsăritean este reprezentat de Polonia, România, Rusia, Slovacia şi Ungaria. CIGH are rolul principal în organizarea congreselor internaţionale.
 
ACADEMIA INTERNAŢIONALĂ DE HERALDICĂ [= AIH].Cea mai veche dintre asociaţiile internaţionale din domeniu, a fost întemeiată în 1949, având menirea de a grupa heraldişti reprezentativi pentru toate ariile culturale ale lumii. Sediul social este în Elveţia. Preşedintele în exerciţiu al AIH este d-l dr. Rolf Nagel (Germania). Membrii AIH sunt activi (în număr de maximum 75) – singurii care se pot numi “academicieni” – şi asociaţi (în număr nelimitat). Dintre ţările fostului bloc răsăritean, sunt reprezentate, actualmente, Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria. România a avut trei membri ai AIH: Marcel Sturdza-Săuceşti, Jean-Nicolas Mănescu şi Dan Cernovodeanu. AIH organizează, din 1979, colocvii internaţionale de heraldică o dată la doi ani, în anii impari (al XII-lea Colocviu a avut loc în 2001, la Groningen, Olanda).
 
ACADEMIA INTERNAŢIONALĂ DE GENEALOGIE [= AIG].Cea mai tânără dintre asociaţiile internaţionale, a fost întemeiată la 22 septembrie 1998, cu prilejul Congresului de la Torino şi a fost înregistrată la Boulogne-Billancourt – fiind, astfel, o asociaţie de drept francez – la 15 ianuarie 1999, două zile mai târziu decât Institutul “Sever Zotta”. Preşedintele în exerciţiu al AIG este d-l Michel Teillard d’Eyry (care deţine şi preşedinţia CIGH). Nu ne este cunoscută, deocamdată, reprezentarea pe naţiuni. AIG organizează colocvii internaţionale de genealogie (I, Moscova, 1999; II, San Marino, 2001; al III-lea Colocviu va avea loc la Roma, în 2003).
 
 
Familia Ghika din Grecia. Precizări necesare
 
În nota inserată în numărul precedent al Buletinului (p.8), s-a strecurat o eroare iar două formulări sunt – mi s-a atras atenţia – susceptibile de interpretări nepotrivite cu ţelul respectivei note. Corectez eroarea: cel care a plecat din “Moldovalahia”, a luptat în războiul pentru independenţa Greciei şi a cumpărat pământ în Eubeea nu a fost Ioan, ci fiul său, Dimitrie; din cei doi fii ai acestuia – Ioan (c.1830-c.1920) şi Gheorghe (1841-1869) – descinde familia de azi.
A stârnit nedumerire semnul de întrebare din rândul 6. Respectivul semn e în legătură exclusivă cu anii după care se află aşezat: “strămoşul plecat […] în împrejurările războiului de la 1821-1822 (?)”. După cum se ştie, războiul pentru independenţa Greciei a durat din 1821 până în 1829; şi începutul, şi sfârşitul său sunt strâns legate şi de istoria românească. În chip logic, plecarea lui Dimitrie Ghika nu s-ar putea plasa decât la începutul războiului; totuşi, absenţa documentelor obligă la prudenţă: nimic nu putea împiedica plecarea şi după 1822, mai ales în condiţiile în care tronul unuia dintre principatele româneşti tocmai fusese ocupat, în chiar acel an, de un membru al familiei Ghika (Grigore Dimitrie Ghika, primul domn pământean în Ţara Românească). Acesta – şi nu vreun altul – este sensul respectivului semn de întrebare.
A doua nedumerire care mi-a fost semnalată priveşte ghilimelele între care am aşezat cuvintele “Moldovalahia” şi “moldovalah”. Şi aici explicaţia este foarte simplă. Respectivele cuvinte – create în afara terenului limbii române şi nefolosite curent de sursele documentare româneşti – suferă, din punctul de vedere al genealogistului, de imprecizie, mai ales când este vorba de o familie care a avut ramuri atât în Moldova, cât şi în Valahia. Şi aici, absenţa documentelor şi apelul exclusiv la tradiţia familială face dificilă precizarea cărei ramuri i-ar fi putut aparţine strămoşul plecat, la 1821-1822, în Grecia. (Şt. S. G.)
 
Se pregăteşte ediţia românească a lucrării regretatului nostru coleg, membru-fondator al Institutului “Sever Zotta”, heraldistul Dan Cernovodeanu, L'évolution des armoiries des Pays Roumains depuis leur apparition jusqu'à nos jours (13-e - 20-e siècles), apărută la Paris (1997) într-un număr redus de exemplare. Editura “Istros” a Muzeului Brăilei şi-a asumat dificila misiune de a tipări această ediţie. Dat fiind costul ridicat al tipăririi masivei lucrări (text + album, cu planşe alb/negru şi color), se face apel la prenumeranţă: cei care doresc să-şi asigure achiziţionarea lucrării - şi să sprijine, totodată, tipărirea ei - sunt rugaţi să comande numărul dorit de exemplare prin plata anticipată a (cel puţin) 100.000 lei pentru un exemplar. Sumele se pot trimite la Muzeul Brăilei, Cont sponsorizare 50075217575 Trezoreria Municipiului Brăila, 6100 Brăila, iar din străinătate - tot la Muzeul Brăilei, Cont USD 2511.1 - 522.2, Banca Comercială Română, RO - 6100 Brăila.
 
 
Publicaţii
 
VIOREL RUS, Neamuri şi familii rebrene (1750-2000), Bistriţa, Ed. “Aletheia”, 2001, vol. I, 308 p.; vol. II, 290 p. (“Bibliotheca Genealogica”, II).
Un sfert de secol de trudă, făptuită cu nesfârşită dragoste şi cu superioară înţelegere a rosturilor ştiinţei despre strămoşi, a dat această exemplară prezentare a familiilor din satul Rebra pe întinsul unui sfert de mileniu. Autorul – urmaş el însuşi al unui vechi neam de grăniceri din Rebra – înfăţişează, metodic, toate familiile, dând mai întâi un scurt istoric şi apoi, în tabele ingenios concepute, succesiunea generaţiilor, cu trimiteri încrucişate pentru înrudirile stabilite între neamurile rebrene. Lucrarea constituie unul dintre modelele de urmat în realizarea unor asemenea cercetări de genealogie sătească.
 
SILVESTRU LEONTIN MUREŞIANU, Dicţionar genealogic rodnean, Ed. “Tinerama”, 2001, 804 p.
Un alt model pentru aceleaşi cercetări de genealogie sătească îl înfăţişează această carte care cuprinde Genealogia familiilor rodnene de la A la Z pentru intervalul 1690-1990. Şi ea este rodul unei munci severe, de o viaţă, la care a purces un fiu al localităţii, învăţător, îndemnat de însemnările rămase de la bunicul său. Pentru fiecare familie înregistrată, dicţionarul oferă o explicaţie a numelui, o privire generală şi apoi genealogia, amănunţit prezentată, cu datele exacte de stare civilă (inclusiv pentru soţii/soţiile) membrilor respectivelor familii. Cartea întreagă musteşte (ca şi “sora” ei rebreană) de viaţă autentică.
 
RADU CIUCEANU, Autocraţie şi naţionalism. Destinul unei dinastii, Bucureşti, f.ed., 2001, 484 p. + 6 pl. color + arbore genealogic.
Teza de doctorat a autorului a luat forma acestei elegante cărţi despre familia Ghica, adevărată dinastie prin cei zece domni daţi ambelor principate româneşti, înainte de veacul fanariot, în timpul acestuia şi după el. Fără să fie, propriu-zis, o monografie genealogică, această carte înfăţişează istoria familiei (cap.II: Stirpea Ghiculeştilor în sec.XVII-XIX) şi adună, în două capitole, informaţia esenţială despre înfăptuirile culturale (cap.III: Universul cultural al familiei Ghica) şi ctitoriile din cele două ţări (cap.IV: Ctitoriile familiei Ghica). Alte două capitole privesc în mod special palatul Ghica-Tei şi mănăstirea Pantelimon.
 
PAUL PĂLTĂNEA, Neamul logofătului Costache Conachi, Bucureşti, Ed. “Albatros”, 2001, 370 p.
Îndelungi şi minuţioase cercetări, întreprinse cu răbdare şi pasiune – aduse parţial, de-a lungul anilor, la cunoştinţa specialiştilor prin studii, articole şi comunicări – stau la baza acestui frumos volum. O informaţie foarte întinsă, culeasă din felurite surse, coroborată cu atenţie, formează temelia solidă a lucrării. Astfel, nu numai neamul Conachi beneficiază de interesul autorului, ci toate familiile înrudite şi chiar – prin “jocul” înrudirilor, al succesiunilor şi al proprietăţilor comune – şi alte familii. Ca în toate studiile autorului, erudiţia este o calitate fundamentală, care asigură soliditatea rezultatelor. Coperta cărţii este ilustrată de stema familiei Conachi, desenată, după câte ştim, de colegul nostru, d-l Tudor-Radu Tiron (dintr-o regretabilă neglijenţă, s-a omis consemnarea acestui fapt).
Ştefan S. Gorovei
 
 
Soarta revistei  “Arhiva Genealogică”
 
În urma discuţiilor de la 20 noiembrie 2001, Comitetul de Redacţie al “Arhivei Genealogice” a propus Editurii Academiei Române următorul protocol de colaborare (v., în acest Buletin, p.2), înmânat d-lui Ioan Ganea, directorul Editurii, la 24 ianuarie 2002:
 
1.    Prezentul acord (protocol etc.) are ca scop să asigure apariţia revistei “Arhiva Genealogică”, editată în acest moment de către Filiala Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române prin Editura Academiei Române. Dificultăţile financiare au determinat oprirea lucrului la fascicula 3-4/1998 a numitei reviste (aflată, la data prezentului act, în corectura I la S.C. “Dosoftei” S.A. din Iaşi), făcând necesară intervenţia unei sponsorizări. Condiţiile acestei sponsorizări sunt precizate în cele ce urmează.
2.    Beneficiarul sponsorizării este Comitetul de Redacţie al revistei (Redacţia), şi nu Colegiul de Redacţie sau Editura.
3.    Întrucât ultimele fascicule apărute ale revistei “Arhiva Genealogică” – 3-4/1997 şi 1-2/1998 – au avut 376 p. (23,5 coli tipografice) şi, respectiv, 368 p. (23 coli tipografice), Comitetul de Redacţie socoteşte că aceste cifre reprezintă paginaţia necesară unui volum acceptabil, astfel încât totalul celor două fascicule aferente unui an calendaristic să însumeze circa 45 coli tipografice (720 pagini).
4.    În aceste condiţii, sponsorizarea de care va beneficia Comitetul de Redacţie al revistei “Arhiva Genealogică” va fi destinată să acopere faţă de finanţarea asigurată de Editura Academiei – diferenţa cheltuielilor tipografice necesare pentru atingerea paginaţiei indicate la punctul precedent.
5.    Ca urmare a acestei sponsorizări, tirajul net (după retragerea depozitului legal) se va împărţi, în proporţia indicată de acoperirea cheltuielilor, între Editură şi Comitetul de Redacţie (care va difuza respectiva cotă recuperând suma aferentă în vederea tipăririi numărului următor).
6.    Comitetul de Redacţie îşi declară disponibilitatea de a difuza, pe cheltuiala sa, ca şi până acum, şi partea de tiraj pe care Editura o va destina vânzării, decontând periodic sumele încasate din această vânzare.
7.    Ca beneficiar al sponsorizării, Comitetul de Redacţie se va strădui să acţioneze pentru diminuarea cheltuielilor tipografice, în folosul tuturor părţilor.
8.    Întrucât prin această sponsorizare se va putea asigura continuarea apariţiei unei reviste de prestigiu şi unica de specialitate din România, Editura se va strădui să transmită, în cursul anului 2002, către S.C. “Dosoftei” comenzile pentru cel puţin trei numere restante (1-2/1999, 3-4/1999 şi 1-2/2000).
9.    Cota de sponsorizare rezultată din suma indicată de S.C. “Dosoftei” ca total al cheltuielilor tipografice va putea fi achitată direct executantului, fie de către Comitetul de Redacţie, fie de către sponsor.
10. Numele sponsorului se va menţiona, în această etapă, numai pe coperta a doua iar sigla Editurii – numai pe cotorul volumului.
 
Editura Academiei Române a răspuns cu adresa nr.163/21.II.2002, semnată de directorul ei, d-l dr. ing. Ioan Ganea:
 
În legătură cu propunerea de protocol de colaborare pe care ne-aţi prezentat-o la începutul lunii februarie a.c. [eroare: la 24.I.2002 – n.n.] vă transmitem în continuare, punctul de vedere al conducerii editurii:
- Având în vedere că sponsorizările pe care intenţionaţi să le obţineţi au ca scop acoperirea cheltuielilor privind publicarea revistei “Arhiva Genealogică”, nu avem nimic împotrivă ca ele să fie obţinute prin efortul Comitetul de Redacţie.
- În situaţia în care se va dispune de fondurile necesare, volumul lucrării apreciem că poate rămâne la nivelul volumelor ce au fost publicate anterior.
- Deoarece nu ştim încă care sunt costurile tipografice totale, necesare pentru publicarea numerelor aflate în pregătire, nu putem preciza în ce procent va putea contribui şi Editura Academiei Române cu sume din bugetul alocat în 2002 de către Academia Română pentru publicarea de reviste. Vă putem preciza însă că, din planificarea efectuată în cursul acestei luni pentru revistele care ar putea să apară în anul 2002 cu fondul rezervat din buget, putem aloca în medie 6,0 milioane lei pe număr de revistă.
- Referitor la tirajul ce ar trebui să revină Editurii Academiei, vă precizăm că prin decizia Biroului Prezidiului avem obligaţia ca din fiecare lucrare publicată să repartizăm: 3 exemplare conducerii Academiei Române, 18 exemplare Secţiei de Ştiinţe Istorice, 8 exemplare la Biblioteca Academiei Române şi filialelor acesteia, 10 exemplare Colegiului de Redacţie, 20 exemplare (sub formă de extrase) autorilor articolelor din revistă, 9 exemplare depozitului legal (Biblioteca Naţională), 3 exemplare stoc etalon (din care 1 exemplar reprezintă bunul de difuzat), 2 exemplare pentru Biblioteca editurii, 5 exemplare pentru târguri şi expoziţii interne şi externe, 3 exemplare pentru conducerea editurii, 2 exemplare pentru redacţie şi tehnoredacţie, 5 exemplare stoc editură. În afară de acestea avem obligaţia să transmitem 300 exemplare pentru schimb internaţional (250 exemplare la filiala Iaşi Biblioteca Academiei Române şi 50 exemplare la sediul din Bucureşti al acestei instituţii), 35 exemplare pentru abonamente prin RODIPET. Un număr de circa 20-30 exemplare se vând prin Editura Academiei diverşilor clienţi.
- Revista fiind publicată sub egida Academiei Române, numele şi sigla Editurii Academiei Române trebuie să apară atât pe coperta exterioară cât şi la interior.
- Numele sponsorilor se vor menţiona pe coperta a doua.
- Formatul şi forma de prezentare exterioară şi interioară trebuie să fie similare cu cele ale numerelor anterioare. De asemenea, orice modificare a componenţei colegiului şi colectivului redacţional trebuie aprobată de Secţia Ştiinţifică de specialitate şi de către Biroul Prezidiului.
- Protocolul de colaborare ar urma să-l încheiem după observaţiile dumneavoastră, dar ţinând seama de cele sus-menţionate.
 
Biroul Permanent al CHGS-I, convocat de urgenţă la 25 februarie, a analizat acest răspuns şi a recomandat ca situaţia – dată fiind gravitatea ei – să fie discutată în Consiliul Director al CHGS-I. La 12 martie, Consiliul Director a avizat răspunsul redactat de Biroul Permanent sub semnătura Preşedintelui interimar şi a redactorului-şef al “Arhivei Genealogice” (expediat cu adresa nr.7/15.III.2002):
Primind adresa nr.163/21.II.2002 – prin care s-a răspuns propunerilor noastre relative la încheierea unui protocol de colaborare având ca scop continuarea tipăririi revistei “Arhiva Genealogică” sub egida Editurii Academiei Române – Biroul Permanent al Filialei Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie s-a reunit într-o şedinţă de urgenţă la 25 februarie c., pentru a analiza “punctul de vedere al conducerii editurii” transmis prin menţionata adresă.
Membrii Biroului Permanent au constatat, cu mâhnire, că, prin acest răspuns, Editura Academiei Române este de acord doar cu ideea ca o parte din cheltuielile prilejuite de tipărirea revistei noastre să fie acoperite prin sponsorizări obţinute de Comitetul de Redacţie, dar respinge termenii propuşi de noi pentru realizarea practică a unei asemenea colaborări. Nu vedem, în această atitudine, nici o urmă din flexibilitatea care ar trebui să definească – dată fiind această situaţie nouă – raporturile dintre Editură şi Comitetul de Redacţie, ca expresie a unei dorinţe de a colabora cu eficienţă maximă pentru atingerea scopului propus.
Editura declară că, pentru anul în curs, poate “aloca în medie 6,0 milioane lei pe număr de revistă”. Or, la S. C. ”Dosoftei” S. A. din Iaşi costul unui număr de dimensiuni normale (ca acela aflat acum, la respectiva tipografie, în corectura I) se ridică la circa 50.000.000 lei (această cifră V-a fost comunicată de redactorul-şef al revistei în cursul întâlnirii pe care a avut-o cu Dvs. la 24 ianuarie a.c.). Aceasta înseamnă că Editura n-ar contribui decât cu aproximativ a opta parte din costurile tipografice totale, restul de şapte optimi urmând să fie asigurat prin sponsorizările obţinute de Comitetul de Redacţie. Sau, dacă volumul (respectiv, costurile) s-ar înjumătăţi, contribuţia Editurii n-ar însemna decât a patra parte, celelalte trei pătrimi revenind sponsorizărilor.
În schimb, dintr-un tiraj total de circa 450 de exemplare, Editura cere să-i revină circa 170 de exemplare, adică mai mult de o treime (circa 37,7 %).
Cu alte cuvinte, Editura Academiei Române ar urma să contribuie la cheltuieli cu 12,5% şi să primească un beneficiu de 37,7 %, adică de trei ori mai mare ! Nu trebuie să fie cineva specialist în ştiinţe economice şi financiare ca să vadă că pe o asemenea bază nu se poate aşeza o colaborare trainică şi durabilă.
Acceptând termenii propuşi de Dvs., ar însemna ca, de fapt, Comitetul de Redacţie să sponsorizeze Editura, asigurându-i exemplarele necesare pentru conducerea Academiei şi a Editurii, pentru Secţia de specialitate, pentru târguri şi expoziţii, pentru schimbul internaţional, pentru abonamente şi vânzări; în felul acesta, însă, nici o părticică din investiţia făcută prin sponsorizările obţinute de Comitetul de Redacţie nu ar mai reveni acestuia, pentru reinvestire (tipărirea numerelor următoare) !
Celelalte puncte având o importanţă minoră în raport cu acestea două, Biroul Permanent al Filialei Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie Vă roagă să binevoiţi a reconsidera propunerile Dvs., fie în sensul sporirii cotei de participare a Editurii la cheltuieli, fie în sensul scăderii cotei de tiraj. În ambele variante, cele două cote ar trebui să fie, procentual, cât mai apropiate. Oricum, dacă diferenţa dintre costurile tipografice şi sponsorizări ar rămâne de numai 6.000.000 lei, membrii Biroului Permanent sunt dispuşi să o acopere din propriile lor resurse, fără a mai apela la acelea ale Editurii, cu consecinţe uşor de întrevăzut pentru viitorul revistei.
 
 
Arhiva Genealogică”, V (X), 1998, 3-4
 
Un nefiresc proces de “gestaţie” marchează apariţia acestui număr care încheie un deceniu din noua viaţă a revistei. Nu stăruim, aici, asupra cauzelor acestei întârzieri, care dereglează un întreg program editorial : ele nu mai pot fi tăinuite, pentru a fi făcute cunoscute doar atunci când vor fi fost deja depăşite (v. mai sus, p.8-10). Deocamdată, îi asigurăm pe toţi colaboratorii noştri că fasciculele sunt pregătite în continuare (conform programării) şi îi rugăm să ne remită textele destinate acestei reviste (citite în şedinţele de comunicări ale CHGS-I sau la Congresele din ultimii ani). Aşteptând să ne putem informa cititorii şi colaboratorii despre bunul sfârşit al eforturilor noastre, reproducem aici sumarul numărului care va ieşi, sperăm, în vara acestui an. Vom comunica, de asemenea – spre ştiinţă ! – proiectele de sumare şi pentru următoarele numere ale revistei, aferente anilor 1999-2001.
 
Al VIII-lea Congres de Studii Genealogice (Iaşi, 8-11 mai 1997). ŞTEFAN S. GOROVEI, Costandin Sion (1795-1862); ŞTEFAN S. GOROVEI, Ioan Tanoviceanu (1858-1917); MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Radu R. Rosetti (1877-1949); ŞTEFAN S. GOROVEI, Vasile Pârvan (1882-1927); SILVIU VACARU, Gheorghe Ungureanu (1907-1975); PETRE Ş. NĂSTUREL, Postelnic “din faşă”: cuvântul bizantinologiei; VIOLETA BARBU, Natura şi compoziţia clanului familial în Ţara Românească în secolul XVII; PAUL CERNOVODEANU, O pretinsă descendenţă a domnului Constantin Brâncoveanu în Georgia. Un studiu de caz; ZOE DIACONESCU, Descendenţi mai puţin cunoscuţi ai lui Miron Costin; ANTON COŞA, Genealogii de ceangăi – un demers necesar; RADU BELDIMAN, Genealogia unei familii de lăutari: Dinicu; FLAVIUS SOLOMON, De la istoria ţării la istoria satului: cazul Portăreştilor din Trebujeni; MARCEL LUTIC, Neamul Ursache; DANIEL CIOBANU, Note la genealogia familiei Agarici; PAUL PĂLTĂNEA, Note despre Adămeştii din ţinutul Covurlui (Galaţi); GEORGE-FELIX TAŞCĂ, AURELIA TAŞCĂ, Paharnicul Andronache Pană de la Galaţi şi descendenţa sa; RADU SC. GRECEANU, Povestea unui genealogist pribeag, Rostislav von Kotzebue, şi a operei sale; ION T. SION, Consideraţii cu privire la spiţele de neam răzeşeşti; ANDI M. DAŞCHEVICI, Informaţii genealogice în “Gazeta Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni”; ANCA NECULCE, Ardeleni şi moldoveni: familiile Moşoiu şi Neculce; SILVIU VACARU, Familii de uricari şi înrudirile lor; ŞTEFAN S. GOROVEI, Circulaţia “Herodotului” de la Coşula: explicaţii genealogice pentru un fenomen cultural.
Contribuţii genealogice. IRINA HOINĂRESCU, Contribuţii la istoria familiei Filipescu în veacurile XVI-XVIII (II).
Izvoare genealogice. ANTON COŞA, Izvoare inedite privind catolicii din Moldova: “Status Animarum” (II).
HERB. Caiete heraldice (V). CONSTANTIN ITTU, O “privire repede” asupra crinilor moldavi; DAN CERNOVODEANU, Heraldica şi onomastica în slujba genealogiei: cazul familiei Cernovodeanu (secolele XVII-XIX); ILONA CZAMAŃSKA, Stemele Moldovei şi Ţării Româneşti în iconografia poloneză (secolele XV-XVII); CĂTĂLINA OPASCHI, Familia Bellio (Belu) – diplome de înnobilare, sigilii şi steme.
 
 
De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)
 
Şedinţele de comunicări
Marţi, 15 ianuarie 2002: Vasile Şoimaru, Alexandru Furtună, “Neamul Şoimăreştilor”; Ştefan S. Gorovei, Stemele de la Cetatea Albă.
Marţi, 12 februarie 2002: Ruxanda Alaiba, Mircea Ciubotaru, Tezaurul de la Schinetea. Relaţii genealogice şi sigilografice; Liviu Pilat, Antroponimie şi viaţă cotidiană la Săbăoani şi Răchiteni (secolele XVII-XVIII).
Marţi, 12 martie 2002: Gheorghe Pungă, Din nou despre sfatul domnesc al lui Alexandru vodă Lăpuşneanu; Ştefan S. Gorovei, O controversă inutilă: descendenţa Nacu-Stroici.
 
Pentru viitoarele şedinţe din cursul acestui an academic, sunt stabilite următoarele date: 9 aprilie, 14 mai şi 11 iunie 2002. Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CHGS-Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze – tel.: 21.86.77; 16.44.16 (Mircea Ciubotaru); 26.32.00 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) – pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Biblioteca Institutului “A. D. Xenopol”, str. Lascăr Catargi nr.15) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.
Membrii Comisiei şi membrii Institutului “Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.
 
 
ARHIVA GENEALOGICĂ
anul V (X), 1998, nr.1-2
Din cuprins (pe larg, în Buletin, 7-9/2000, p.9): Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie - Filiala Iaşi: cinci ani de activitate * George D. Florescu, Planul unui Institut de Genealogie. Memoriu [1938] * Comunicări la simpozioane/congrese anterioare * Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1997-1998 * Izvoare genealogice * Opera posthuma * Discuţii * Contribuţii genealogice * HERB. CAIETE HERALDICE (IV) * Cronica ştiinţifică.
Volumul are XVI + 352 pagini, costă 40.000 lei şi poate fi cumpărat de la redacţia revistei (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, beneficiază de o reducere de 50%.
*
Fascicula 3-4 a anului X (1998) va cuprinde comunicările prezentate la cel de-al VIII-lea Congres de Studii Genealogice (Iaşi, 8-11 mai 1997), continuarea studiilor începute în fascicula anterioară şi a cincea serie din HERB. Caiete heraldice, ultima în această formă înaintea transformării în publicaţie de-sine-stătătoare.
 
 
Activitatea CHGS-I în domeniul heraldicii teritoriale
 
Curând după organizarea sa (mai 1993), Filiala Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române a fost abilitată (31 martie 1994) să se ocupe de heraldica teritorială din judeţele Moldovei. Competenţele sale în acest domeniu au fost reglementate prin acordul semnat la Bucureşti, la 29 decembrie 1998, între conducerea CNHGS şi preşedintele CHGS-I (publicat în Buletin, 2/1999). În mod curent, Grupul de lucru pentru problemele heraldicii teritoriale al CHGS-I (= Grupul de lucru) analizează propunerile venite din teritoriu şi recomandă avizarea sau, după caz, îmbunătăţirile necesare pentru avizarea stemelor propuse. CHGS-I face cunoscută, pe această cale, activitatea sa în domeniul heraldicii teritoriale în primul trimestru al anului 2002.
 
În şedinţa din 12 februarie 2002, s-a discutat, cu o delegaţie a autorităţilor judeţene din Bacău, situaţia armorialului acestui judeţ. Au fost analizate stemele, elaborate pe plan local, pentru judeţul Bacău, municipiile Bacău şi Oneşti şi oraşul Tg. Ocna. Grupul de lucru a prezentat un amplu raport, referitor atât la etapele anterioare, cât şi la cea actuală, explicând argumentat motivele pentru care stemele aflate acum în discuţie nu pot fi avizate. În urma discuţiilor, Grupul de lucru a elaborat şi a trimis autorităţilor interesate câte două propuneri pentru fiecare stemă, indicând şi varianta către care ar fi preferabil să se îndrepte opţiunea finală. S-au pus în evidenţă, şi cu acest prilej, carenţele actului normativ care reglementează stabilirea heraldicii terioriale (HG 64/1993), dar şi acelea care privesc organizarea internă a CNHGS, în special lipsa unei metodologii unitare şi coerente, precum şi slaba coordonare şi comunicare a acestei activităţi în teritoriu. În aceeaşi şedinţă s-au avizat, în principiu, stema municipiului Bârlad şi stema oraşului Tg. Bujor, indicându-se îmbunătăţirile necesare pentru avizarea finală.
În şedinţa din 12 martie 2002, o delegaţie a autorităţilor judeţului Neamţ a prezentat 12 variante, elaborate pe plan local, pentru stema acelui judeţ. Examinarea şi discutarea acestor desene a condus la identificarea unei variante a cărei îmbunătăţire va oferi stema judeţului Neamţ de azi: scut sfertuit, în 1 şi 4 stema veche a judeţului Neamţ (pe roşu, capra neagră pe stâncă de argint), în 2 şi 3 stema veche a judeţului Roman (pe roşu, trei spice de grâu, de aur, aşezate în pal); cartierele separate printr-un filet în cruce, de aur.
CHGS-I informează şi cu privire la unele elemente noi în cazul stemei municipiului Roman (v. şi Buletinul, 1-3/2000, p.6-7; 4-6/2001, p.5-11; 10-12/2001, p.11-14). Cu acordul Consiliului Director al CHGS-I, d-l Ştefan S. Gorovei a prezentat, într-o şedinţă a Comisiei Naţionale, la Bucureşti, la 22 februarie 2002, argumentele ştiinţifice (istorice şi heraldice) care justifică recomandarea ca vechea stemă a oraşului Roman să fie readoptată fără nici un fel de alterare. La această şedinţă, prezidată de d-l acad. Dan Berindei, au participat mai mulţi specialişti în heraldică, Filiala Cluj a CNHGS fiind şi ea reprezentată prin d-l dr. Constantin Ittu. În discuţiile şi comentariile pe marginea acestei comunicări, participanţii la şedinţă au subliniat că poziţia adoptată de Filiala Iaşi este singura corectă, neexistând nici o justificare pentru modificarea stemei respective. Patru zile mai târziu, la 26 februarie, d-l Mihai Andone – consilier şi preşedinte al Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Local Roman – a telefonat la locuinţa d-lui Ştefan S. Gorovei, manifestându-şi nemulţumirea în termeni ireverenţioşi şi ameninţători.
 
Placheta jubiliară
a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie
 
Am informat, la timpul potrivit, despre placheta jubiliară menită să marcheze împlinirea a 30 de ani de la întemeierea Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (cf. Buletinul, 4-6/2001, p.3). Îndeplinim o foarte plăcută datorie să comunicăm imaginea însăşi a acestei plachete, cu precizarea că întreaga concepţie a ei aparţine colegului nostru, d-l Tudor-Radu Tiron.
ÎN CURÂND
 
HERB
Revista Română de Heraldică
 
Sumarul primului număr (1-2/1999) are următoarea cuprindere (din lipsă de spaţiu, se menţionează numai autorii):
Dosar: Stemele Principatelor Române şi ale domnilor lor în veacurile XIV-XVI (trei studii apărute în publicaţii rare şi unul inedit): Constantin Moisil (1949); Ştefan S. Gorovei (1972); Dan Cernovodeanu (inedit, 1976); Jean-Nicolas Mănescu (1982).
Comunicări la cel de-al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 13-16 mai 1998). HERALDICĂ: Lucia Berdan, Constantin Ittu, Dan Cernovodeanu, Petre Ş. Năsturel, Tudor R. Tiron, Paraschiva-Victoria Batariuc, Constantin E. Ştefănescu, Silviu Andrieş-Tabac. SIGILOGRAFIE: Voica Maria Puşcaşu. INSIGNIOLOGIE: Maria Dogaru, Jean-Nicolas Mănescu. VEXILOLOGIE: Niculae Koslinski, Sorin Iftimi.
Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1998-1999: Ştefan S. Gorovei, Petronel Zahariuc.
Volumul va putea fi cumpărat de la redacţia revistei “Arhiva Genealogică” (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, vor putea achiziţiona un exemplar cu preţ redus.
 
 
MARIA ECATERINA KOSTAKI
(5 mai 1909 – 30 ianuarie 2002)
 
Venerabila doamnă care s-a alăturat, acum, lungului şir de strămoşi iluştri, făcea parte din ramura Talpan a marelui neam Costăchesc. Figură impunătoare, de statură impunătoare, părea să întrupeze aievea pe vreunul dintre straşnicii strămoşi care acoperă atâtea pagini de cronică moldovenească. Vorbele cu care a cerut înscrierea sa între membrii Institutului “Sever Zotta” au exprimat conştiinţa sa clară despre o datorie morală pe care alţii, la o vârstă numai pe jumătate ca a ei, preferă să o facă uitată: “Măcar atâta pot să fac pentru strămoşii mei”.
Odihnească-se în pace !
 
 
Retrageri
 
În urma repetatelor apeluri – inserate în Buletin sau transmise direct – pentru achitarea cotizaţiilor restante, majoritatea membrilor Institutului şi-au îndeplinit această datorie. Micului număr de restanţieri li s-a reamintit pentru ultima oară cuantumul datoriei şi termenul fixat pentru achitarea ei. În numărul următor al Buletinului va fi anunţată retragerea celor care, prin neplata cotizaţiilor, au notificat renunţarea la calitatea de membri ai Institutului “Sever Zotta”.
 
 
Noi membri
 
În şedinţele din 15 ianuarie, 12 februarie şi 12 martie 2002, Comitetul Director a avizat cooptarea de noi membri: Vasile Bădicel, Nicolae Drăguşin, Ioana Missir-Vlad, Liviu Pilat, Vlad-Lucian Popescu, Dan Răşcanu, Filofteia Rânziş, Gheorghe Radu Stănculescu, Ion C. Sturdza (cu începere de la 1 ianuarie 2002).
 
 
C h i t a n ţ ă
S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2002.
Restanţele d-___ _________________________ totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. _______________, (re)calculată la nivelul trimestrului II al anului în curs (v. anunţurile din p.16). Cifra este valabilă până la 30 iunie 2002.
Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, publicat în numărul 1-3/2000 al Buletinului (p. 4-5).
 
 
În al doilea trimestru al anului 2002, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta” – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 99.000 lei, iar cotizaţia lunară este de 33.000 lei.
 
În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului “Zotta”.
Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).
 
 
Precizări foarte necesare
 
Chitanţa care se află, în fiecare număr al Buletinului nostru, în josul penultimei pagini, înscrie, atunci când este cazul, totalul restanţelor, cu precizarea cărui trimestru (sau căror trimestre) le corespund acele restanţe. Respectiva sumă înseamnă, însă, datoria calculată la nivelul trimestrului în curs şi, ca atare, ea rămâne valabilă numai până la sfârşitul acelui trimestru; neachitată în acest termen, ea se recalculează la nivelul trimestrului în care se face plata, conform art.10 din Regulamentul cotizaţiilor, publicat în acest Buletin, 1-3/2000, p.5. Membrii Institutului sunt rugaţi să ţină seamă de acest lucru, înainte de a solicita recalculări sau restituiri.
 
Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate
folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul “Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32,  6600 IAŞI.
Tel. 032 - 21.86.77                  E-mail: rer_genealog@mail.dntis.ro
 
Ne puteţi citi şi pe Internet :
www.irgh.org
 
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 9600 lei.
 
© Institutul Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta” 2001
ISSN 1582-2206