BULETINUL
INSTITUTULUI ROMÂN
DE
GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
„SEVER ZOTTA“
|
II, 10-12
|
Iaşi
|
15. XII. 2000
|
Un bilanţ necesar
La încheierea celui de-al doilea an de viaţă - şi, acum, se poate adăuga: şi de activitate – a Institutului “Sever Zotta”, nu va fi, probabil, nefolositor bilanţul care, din toate punctele de vedere, înseamnă nu numai o oglindă, ci şi un indicator.
Societatea noastră a început să devină un factor activ (modest, deocamdată, ca la orice începuturi) în viaţa culturală a Iaşilor. Primele conferinţe din ciclul Modelul în formarea şi deformarea societăţii s-au bucurat de mult succes, adunând un public neaşteptat de numeros. Aşezarea plăcii comemorative la Golia se înseriază într-un şir de gesturi omagiale şi recuperatoare totodată. Dar poate cel mai frumos succes al Institutului este întemeierea revistei noastre de heraldică, HERB, mărturia cea mai elocventă pentru ceea ce poate produce o solidaritate bine înţeleasă, bine gândită, bine organizată. Această revistă va marca o prezenţă naţională, în câmpul istoriografiei româneşti.
Darurile primite de Institut dovedesc încrederea care se pune în munca noastră. Pagina de Internet, subvenţionată generos de Preşedintele de Onoare al Institutului, d-l dr. Claudius von Teutul, ne-a pus în legătură cu lumea largă. Primul pas spre o prezenţă internaţională este, astfel, făcut.
Începem noul mileniu cu multe speranţe. La mulţi ani !
Prima întrunire anuală a Consiliului Ştiinţific
Sâmbătă, 23 septembrie 2000, a avut loc cea dintâi întrunire anuală a Consiliului Ştiinţific al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta”. Din cei 16 membri (câţi au rămas în urma decesului lui Dan Cernovodeanu), au participat personal 13 - Ştefan Andreescu, Paul Cernovodeanu, Mircea Ciubotaru, Ioan Drăgan, Nicolae Edroiu, Ştefan S. Gorovei, Constantin Ittu, Paul Păltănea, Ioan Aurel Pop, Mihai Dim. Sturdza, Maria Magdalena Székely, Silviu Tabac şi Petronel Zahariuc - iar un membru (Mihai-Răzvan Ungureanu) a delegat reprezentarea. O absenţă s-a datorat bolii (d-na Maria Dogaru) iar pentru cea de-a doua (d-l Adrian Andrei Rusu) nu s-a primit nici o explicaţie scrisă şi nici o solicitare de delegare a reprezentării. Având majoritatea prevăzută de Statute, Consiliul Ştiinţific a lucrat sub preşedinţia d-lui Paul Cernovodeanu, Preşedintele Institutului. D-l Ştefan S. Gorovei, Administratorul-Delegat, a prezentat darea de seamă a Comitetului Director, înfăţişând realizările şi dificultăţile întâmpinate în primul an de viaţă şi activitate a societăţii. D-l Silviu Vacaru a prezentat raportul Comisiei de Cenzori şi starea financiară a Institutului.
La capitolul alegeri, s-a procedat la completarea Consiliului Ştiinţific, d-l Tudor R. Tiron fiind ales în locul rămas liber prin decesul lui Dan Cernovodeanu. Expirând mandatul de doi ani al Comisiei de Cenzori, a fost stabilită noua compunere a acestui organ de control: d-nii Mihai-Ştefan Ceauşu, Cătălin Hriban şi Marcel Lutic. În pregătirea alegerilor din 2001, s-a convenit ca mandatul Admistratorului-Delegat (cinci ani) să fie socotit ca începând din 1995 iar al Preşedintelui - din 1996; ca urmare, d-lui Ştefan S. Gorovei i s-a încredinţat un nou mandat de cinci ani.
Consiliul Ştiinţific a stabilit data - 20-23 septembrie 2001 - şi tematica generală a următorului Congres de Genealogie şi Heraldică.
Şedinţele Comitetului Director
Şedinţa din 10 octombrie 2000. S-a definitivat tematica Congresului din 2001, conform cu cele stabilite de Consiliul Ştiinţific la întrunirea sa din 23 septembrie. S-au discutat punctele principale ale Regulamentului alegerilor, situaţia publicaţiilor şi a colectării cotizaţiilor. Au fost avizate primiri de noi membri.
Şedinţa din 7 noiembrie 2000. S-a avizat Circulara I pentru Congresul din 2001 (se publică în acest număr al Buletinului) şi Regulamentul alegerilor (se va publica în numărul viitor). S-au avizat primiri de noi membri.
Întrucât în perioada 15 noiembrie 2000 - 15 mai 2001 doi dintre membrii Comitetului Director (Maria Magdalena Székely şi Ştefan S. Gorovei) vor lipsi din ţară, Comitetul Director nu va lucra, neputându-se întruni quorum-ul prevăzut de art.39, al.1, din Statute (“cel puţin patru dintre membrii săi”). Comitetul Director a desemnat - în conformitate cu art.22, al.3, din Statute - pe d-l Mircea Ciubotaru, Trezorierul Institutului “Sever Zotta”, să preia şi să exercite atribuţiile Administratorului-Delegat, ca interimar în timpul absenţei titularului, d-l Ştefan S. Gorovei. Pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de Statute, precum şi însărcinările stabilite prin hotărârile Comitetului Director în 1999-2000 (publicate în Buletinul Institutului) nu este necesară o împuternicire specială. Aceste hotărâri au fost consemnate în procesul-verbal de şedinţă, care, conform prevederilor statutare, constituie documentul justificativ într-un asemenea caz.
Heraldica teritorială
Vineri, 22 septembrie şi sâmbătă, 23 septembrie 2000, a avut loc la Iaşi cea de-a treia dezbatere privind heraldica teritorială (comunală, orăşenească/municipală şi districtuală) din România, organizată din iniţiativa Filialei Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, sub egida Institutului Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta” şi a Centrului de Studii Româneşti (Iaşi) al Fundaţiei Culturale Române. Dezbaterile precedente au avut loc în octombrie 1994 şi în octombrie 1997, tot la Iaşi şi tot din iniţiativa CHGS-I. Au participat specialişti, membri ai Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Pe lângă cei aflaţi la Iaşi cu prilejul primei întruniri a Consiliului Ştiinţific al Institutului “Zotta” (v. aici, p.2), au luat parte la discuţii d-nii Cătălin Hriban, Sorin Iftimi, Dan Râpă, Constantin E. Ştefănescu. Prezenţa preşedintelui Filialei din Cluj a CHGS, d-l Nicolae Edroiu, a permis ca discuţiile şi concluziile să capete un caracter mai amplu, extinzându-se şi asupra spaţiului transilvan, care prezintă - cum se ştie - particularităţi cu totul speciale din punctul de vedere al patrimoniului heraldic.
A fost o întâmplare fericită că la această reuniune a putut asista şi d-na Ana Marin, secretara Primăriei Târgu-Neamţ, care a înfăţişat celor prezenţi planşele colorate ale stemelor (de judeţe, municipii şi oraşe) până acum aprobate de Guvernul României (publicate ca atare şi în “Monitorul Oficial”), în urma avizului primit de la Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie. Astfel, discuţia s-a putut plasa nu numai pe terenul teoretic, ci şi pe acela al realizărilor practice de până acum. Pe de altă parte, cei prezenţi au putut lua cunoştinţă de “stemele” propuse de comunele şi oraşele judeţului Botoşani, mostre exemplare de anti-heraldică, fără nici o urmă de concepţie ştiinţifică, realizate în modul cel mai arbitrar, cu ocolirea sistematică a tuturor legilor, regulilor şi cerinţelor ştiinţei şi artei heraldice.
Pentru a da un nou impuls acestei activităţi şi a o aduce pe tărâmul ştiinţific, s-a decis elaborarea unui set de norme fundamentale şi obligatorii pentru elaborarea unitară a heraldicii teritoriale româneşti. Astfel, pornindu-se de la principiul că fundamentală este descrierea în cuvinte a stemei (blazonarea) şi nu schiţa desenată şi colorată, nu se vor reprezenta în steme obiecte care nu pot fi descrise în termeni heraldici sau a căror descriere ar presupune apelul la realităţi concrete (clădiri, monumente, mănăstiri etc). Se vor evita, pe cât posibil, reprezentările de sfinţi, mai cu seamă în combinaţie cu alte reprezentări, profane (animale, păsări, construcţii etc). Valorificarea zestrei heraldice a locului trebuie să fie o preocupare de prim ordin. Se va ţine seama de faptul că o stemă nu este şi nu trebuie să fie un repertoriu al activităţilor şi calităţilor locului. E bine să se recomande, totodată, folosirea mai frecventă a pieselor onorabile şi a feluritelor mobile din repertoriul clasic al heraldicii. Specialiştii vor trebui să ia cu fermitate iniţiativa, pentru a nu mai lăsa un atât de mare spaţiu de acţiune tendinţelor amatoriste care conduc, în mod inevitabil, la realizarea unor kitsch-uri absolut anti-heraldice.
Congresul de Genealogie şi Heraldică din 2001
Cel de-al XI-lea Congres de Genealogie şi Heraldică va avea loc la Iaşi, în perioada 20 - 23 septembrie 2001. Institutul Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta” a preluat toate misiunile organizatorice, partea ştiinţifică urmând a se afla sub egida sa şi a Filialei Iaşi a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române. Comitetul de Organizare astfel constituit a stabilit tematica acestui Congres.
Şedinţele de comunicări se vor desfăşura în secţii paralele. Cinci şedinţe vor fi dedicate istoriei unor familii însemnate în istoria ţării, precum Balş, Flondor, Florescu, Golescu, Kostake (Boldur), Racoviţă, Tăutu (vor fi alese cele pentru care se vor anunţa comunicările necesare, răspunzând, în toate cazurile, următoarelor patru teme: 1) Începuturi; controverse; 2) Ctitorii; 3) Steme; 4) Evoluţie: ramuri, personaje).
Această organizare lasă loc pentru 48 de comunicări de genealogie şi heraldică, ale căror subiecte vor fi propuse de participanţi. Pentru secţiunea de genealogie, se recomandă ca propunerile să aibă în vedere următoarele direcţii : genealogie şi istorie (culturală, socială, economică, politică); domenii şi ctitorii; izvoare; metodologie; viaţa, activitatea şi arhivele genealogiştilor; cercetări prosopografice. Comunicările propuse secţiunii de heraldică (două şedinţe, cu câte trei sau patru expuneri) vor avea în vedere heraldica familială, instituţională şi teritorială românească, din vechime până azi, precum şi problemele actuale ale acestor direcţii de cercetare.
Şedinţa de deschidere, în dimineaţa zilei de 20 septembrie, va fi închinată evocării unor predecesori, la împlinirea (în 2000 şi 2001) a unor cifre rotunde de la naşterea sau moartea lor : Nicolae Iorga (1871-1940), Constantin Moisil (1876-1958),Teodor Balan (1885-1972), Aurelian Sacerdoţeanu (1904-1976), Radu Creţeanu (1906-1985), Nicolae Gr. Steţcu († 1991), Alexandru Perietzianu-Buzău (1911-1995) şi Dan Cernovodeanu (1921-1999). Autorii acestor evocări au fost deja desemnaţi de Comitetul de Organizare. Şedinţa de închidere, în dimineaţa zilei de 23 septembrie, va fi consacrată familiei Ghica, printr-un număr de comunicări neurmate de discuţii. Autorii acestor comunicări au fost, şi ei, în mare parte, desemnaţi, dar eventuale propuneri sunt încă binevenite.
După amiaza zilei de sâmbătă, 22 septembrie, va fi rezervată întrunirii Adunării Generale a membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta”, urmată de recepţia oferită participanţilor.
Ca şi în anii precedenţi, fiecărei comunicări îi vor fi afectate câte 30 de minute, pentru lectură şi discuţii. Participanţii vor fi, deci, insistent rugaţi să binevoiască a-şi mărgini expunerea la circa 20 de minute, dacă doresc să beneficieze şi de răgazul necesar unor minime discuţii. Pentru tipar, comunicările vor trebui să nu depăşească 15 pagini (a câte 2050 de semne).
Comitetul de Organizare aşteaptă până la data de 1 martie 2001 taloanele de înscriere, completate cu datele cerute. Un rezumat de 1 - 1,5 pagini dactilografiate trebuie trimis până la 1 mai 2001. După această dată, în răstimp de maximum patru săptămâni, Comitetul de Organizare va decide, pe baza rezumatelor, acceptarea comunicărilor propuse şi va anunţa pe participanţii respectivi, prin circulara a II-a, pentru achitarea taxei de înscriere. Propunerile comunicate altfel decât prin taloanele de înscriere, cele neînsoţite de rezumate sau cu rezumatele scrise de mână nu vor fi luate în considerare.
Taxa de înscriere va reprezenta echivalentul a opt cotizaţii lunare la nivelul stabilit pentru trimestrul III al anului 2001. Membrii Institutului, cu cotizaţia achitată la zi, vor beneficia de o reducere de 50 %. Taxa de înscriere va trebui să parvină organizatorilor până la 20 august (achitarea ei în preziua congresului va presupune o majorare de 20 %). Pentru participanţii din afara Iaşilor, Institutul Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta” va prelua (total sau parţial, după caz, dar cu precădere pentru membrii săi) cheltuielile de cazare şi masă (eventual şi de transport, în cazuri speciale, recunoscute ca necesitând un asemenea sprijin).
Toată corespondenţa va fi trimisă folosindu-se exclusiv următoarea adresă: Ştefan S. Gorovei, Institutul “Sever Zotta”, Oficiul 1, C.P. 32, 6600 Iaşi.
ÎN CURÂND
HERB
Revista Română de Heraldică
Sumarul primului număr (1-2/1999) are următoarea cuprindere (din lipsă de spaţiu, se menţionează numai autorii):
Dosar: Stemele Principatelor Române şi ale domnilor lor în veacurile XIV-XVI (trei studii apărute în publicaţii rare şi unul inedit): Constantin Moisil (1949); Ştefan S. Gorovei (1972); Dan Cernovodeanu (inedit, 1976); Jean-Nicolas Mănescu (1982).
Comunicări la cel de-al IX-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 13-16 mai 1998). HERALDICĂ: Lucia Berdan, Constantin Ittu, Dan Cernovodeanu, Petre Ş. Năsturel, Tudor R. Tiron, Paraschiva-Victoria Batariuc, Constantin E. Ştefănescu, Silviu Andrieş-Tabac. SIGILOGRAFIE: Voica Maria Puşcaşu. INSIGNIOLOGIE: Maria Dogaru, Jean-Nicolas Mănescu. VEXILOLOGIE: Niculae Koslinski, Sorin Iftimi.
Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1998-1999: Ştefan S. Gorovei, Petronel Zahariuc.
Volumul va putea fi cumpărat de la redacţia revistei “Arhiva Genealogică” (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, vor putea achiziţiona un exemplar cu preţ redus.
Stema, pecetea şi drapelul Universităţii “Al. I. Cuza”
În pragul împlinirii a 140 de ani de la întemeiere, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” şi-a exprimat - prin Rectorul său, d-l prof. dr. Dumitru Oprea - dorinţa de a avea un drapel propriu. Interviul acordat ziarului ieşean “Monitorul” (14.X.2000) preciza că “acest steag, care va fi situat alături de drapelul României şi care va da cu certitudine o notă specifică bătrânei universităţi”, ar urma să fie albastru, “cu sigla Universităţii pe acest fond” şi menţiona intenţia de a consulta şi Institutul de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta”.
Dat fiind timpul foarte scurt rămas până la sărbătorirea evenimentului (26 octombrie), am socotit că este datoria noastră să venim în întâmpinarea dorinţei exprimate de Rectorul Universităţii, fără a mai aştepta o solicitare oficială. Ca urmare, luni, 16 octombrie, am cerut o audienţă şi am oferit d-lui profesor Oprea serviciile Institutului pentru îndeplinirea frumoasei dorinţe exprimate public. Cu acest prilej, am explicat necesitatea ca Universitatea să fie dotată mai întâi cu o stemă, drapelul urmând a fi conceput în funcţie de conţinutul stemei, care va permite, în acelaşi timp, şi realizarea sigiliului Universităţii (marele sigiliu). Am înfăţişat, totodată, un prim proiect pentru stema Universităţii şi am solicitat sprijinul pentru a invita la Iaşi pe colegii noştri de Institut, d-nii Constantin E. Ştefănescu şi Tudor R. Tiron, cu al căror talent şi cu a căror ştiinţă şi experienţă sarcina asumată va putea fi dusă la bun sfârşit foarte repede şi în condiţii optime. Acest sprijin fiind asigurat, cei doi colegi au sosit la Iaşi joi, 19 octombrie; două zile mai târziu, sâmbătă, 21 octombrie, la orele 11, Rectorul Universităţii a fost în posesia însemnelor dorite: stema şi drapelul.
Proiectul pe care l-am pus ca bază a elaborării stemei a fost conceput pornind de la câteva idei de bază. Astfel, am socotit că este absolut necesar ca stema să semnaleze faptul că Universitatea de azi este rezultatul a trei iniţiative, care o fac moştenitoarea unor mai vechi tradiţii de învăţământ superior la Iaşi: instituţia întemeiată de Alexandru Ioan Cuza la 1860 a fost precedată de Academia Mihăileană, întemeiată de Mihail vodă Sturdza la 1834 şi, mai în vechime, de Colegiul de la Trei Ierarhi, întemeiat de Vasile vodă Lupu la 1640. Aceste trei iniţiative domneşti le-am semnalat printr-o “furcă” (în heraldica franceză, pairle) de hermină: piesă onorabilă de prim rang, “furca”, având forma unui Y, poate semnifica perfect cele trei iniţiative iar hermina semnalează, fără nici un echivoc, faptul că iniţiativele au aparţinut puterii suverane, principilor din vremurile respective. Hermina reprezentându-se în argint, câmpul scutului a fost determinat ca albastru. În felul acesta, culorile dominante ale stemei urmau să le reia, în mod cu totul întâmplător, pe acelea ale familiei ctitorului Universităţii (Cuzeştii purtau un scut “bandat” de argint şi azur). Elementul central al scutului ar fi trebuit să-l constituie simbolul clasic al şcolii de învăţământ superior, Biblia, care nu lipseşte din nici una din stemele universităţilor europene.
A doua realitate a cărei semnalare am socotit-o necesară a fost faptul că Universitatea a avut, la înfiinţare, în 1860, trei facultăţi: drept, filosofie şi ştiinţe. Într-o primă etapă, am propus includerea unor simboluri specifice (toate de aur) între braţele “furcii”, adică o balanţă (sus), o bufniţă (la dreapta) şi un compas (la stânga); însă repede a fost evident că această soluţie ar duce la încărcarea excesivă a scutului, nemailăsând loc pentru carte; pe de altă parte, respectivele simboluri urmând a fi revendicate şi de facultăţi (Facultatea de Drept, de exemplu, foloseşte deja balanţa ca simbol al ei), întreaga construcţie s-ar fi pretat la confuzii. Trebuiau căutate alte modalităţi de reprezentare a celor trei facultăţi. În acest stadiu, proiectul a fost expus în şedinţa Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi), marţi, 17 octombrie 2000. Soluţia care a dus la forma definitivă a stemei a fost identificată din primele minute ale lucrului cu d-nii Ştefănescu şi Tiron, convenind ca facultăţile iniţiale să fie simbolizate prin trei stele cu şase colţuri, întrucât în secolul trecut această stea pare a fi întruchipat ideea de învăţătură şi învăţământ: ea se află în pecetea din 1828 a Gimnaziei Vasiliene (succesoarea Colegiului de la Trei Ierarhi), în pecetea din 1834 a Academiei Mihăilene (descriere din arhiva Dan Cernovodeanu, comunicată de d-l Tudor R. Tiron), precum şi în sigiliul din 1848 al Departamentului Cultului şi Instrucţiei Publice din Moldova (aflat la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti; comunicat de d-na Cătălina Opaschi). Iar pentru a simboliza dezvoltarea ulterioară (şi continuă) a Universităţii prin sporirea numărului de facultăţi, s-a adoptat propunerea d-lui Tiron ca stelele să fie strălucitoare (cu raze intermediare, de mărimi diferite). Două variante (deosebite doar prin unele proporţii ale mobilelor din scut) au fost desenate, cu deosebită măiestrie, de cei doi heraldişti.
În ceea ce priveşte drapelul, s-au compus patru variante: 1) transpunere vexilologică a stemei, prin desfacerea scutului şi aşezarea mobilelor pe orizontală (cartea în poziţie verticală); 2) câmpul steagului tăiat: sus, pe albastru, cele trei stele; jos, pe hermină, cartea; 3) câmpul steagului împărţit în patru (sfertuit): în cartierele 1 şi 4 - cartea, pe hermină; în cartierele 2 şi 3 - stelele pe albastru; 4) câmpul steagului alb, stema în mijloc (înălţimea: jumătate din latura mică a steagului), bordură “bandată” în culorile dominante ale stemei (argint şi azur). Fiind prezentate toate aceste patru variante, s-a optat - după cântărirea atentă a fiecăreia - pentru cea din urmă.
Sigiliul Universităţii va fi desenat de d-l Constantin E. Ştefănescu, împreună cu alte însemne propuse de d-sa.
Răspunsul prompt pe care Institutul “Sever Zotta” l-a putut da unei chestiuni de interes obştesc a constituit o mare experienţă, în premieră pentru noi toţi. S-a arătat, prin aceasta, că Institutul este util şi eficient atunci când se apelează la serviciile lui. Pe de altă parte, din această muncă şi din această experienţă s-au desprins concluzii preţioase pentru activitatea noastră de viitor, în privinţa atât a alcătuirii stemelor, cât şi a recomandărilor pe care le putem da pentru alcătuirea drapelelor orăşeneşti.
Din păcate, promptitudinea şi eficienţa răspunsului nostru nu a servit scopului propus în măsura în care ne-am fi aşteptat. Adoptarea de către Senatul Universităţii “Al. I. Cuza” a respectivelor însemne nu s-a putut produce înainte de sărbătoarea de la 26 octombrie. Încă şi două săptămâni mai târziu această adoptare era incertă. Joi, 9 noiembrie, la solicitarea expresă a Rectorului, am participat la o şedinţă a Colegiului Academic, pentru a explica semnificaţia respectivei compoziţii şi pentru a răspunde unor întrebări şi nedumeriri. Nu a fost deloc încurajatoare atmosfera şi mai ales atitudinea unora dintre participanţii la această şedinţă (care, uneori, mi-a amintit de şedinţele unor Consilii Locale reunite să dezbată problema stemelor orăşeneşti sau comunale…). Având a apăra munca noastră comună şi mai ales efortul colegilor noştri - care într-un timp record au realizat însemnele dorite de Universitate şi ale căror desene le reproducem mai jos - a trebuit să atrag atenţia asupra faptului că discuţia în Senat nu ar putea să privească aşezarea sau forma unor mobile, întrucât asemenea chestiuni - ca orice alte chestiuni de ştiinţă - nu se rezolvă prin vot.
La data când, în împrejurări speciale, redactarea acestui Buletin a fost încheiată, soluţionarea “cazului” nu-mi era cunoscută încă.
Ştefan S. Gorovei
De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi)
Şedinţele de comunicări
Marţi, 17 octombrie 2000: Anton Coşa, Onomastică şi prosopografie: catolicii din Moldova la 1696; Ştefan S. Gorovei, Modelul şi continuitatea elitei. Preliminarii la un studiu de caz.
Marţi, 14 noiembrie 2000: Liviu Pilat, Satul Teţcani (Roman) şi stăpânii săi în secolele XV-XIX; Mircea Ciubotaru, Inserţii genealogice în istoria unei vechi case ieşene; Ştefan S. Gorovei, O stemă pierdută şi semnificaţia ei.
Marţi, 12 decembrie 2000: Daniel Ciobanu, Hatmanul Dinga şi neamul său; Sorin Iftimi, “Vornicii dinspre doamna”. Note prosopografice (I).
La 14 noiembrie, s-a decis alegerea unui vice-preşedinte (prin modificarea art.8 din Regulament), în persoana d-lui Mircea Ciubotaru; expirând mandatul Consiliului Director, s-a decis realegerea lui în bloc, d-l Mihai-Ştefan Ceauşu înlocuind pe d-l Vasile Docea.
Pentru viitoarele şedinţe din cursul acestui an academic, sunt stabilite următoarele date: 16 ianuarie, 13 februarie, 13 martie, 10 aprilie, 15 mai şi 12 iunie 2001. Modificările de date nefiind cu totul excluse, membrii CHGS-Iaşi şi cei care doresc să asiste la aceste şedinţe sunt rugaţi să se intereseze - tel.: 21.86.77; 16.44.16 (Mircea Ciubotaru); 14.75.25 (Ştefan S. Gorovei); 23.71.01 (Petronel Zahariuc) - pentru confirmarea datei. În absenţa unor precizări speciale, locul (Biblioteca Institutului “A. D. Xenopol”, str. Lascăr Catargi nr.15) şi ora (17.30) rămân întotdeauna aceleaşi.
Membrii Comisiei şi membrii Institutului “Sever Zotta” sunt invitaţi la aceste şedinţe şi sunt rugaţi să anunţe din timp titlurile comunicărilor pe care doresc să le prezinte. Reamintim că atât participarea la şedinţe, cât şi prezentarea de comunicări nu sunt condiţionate de apartenenţa la aceste societăţi.
A APĂRUT
ARHIVA GENEALOGICĂ
anul V (X), 1998, nr.1-2
Din cuprins (pe larg, în Buletin, 7-9/2000, p.9): Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie - Filiala Iaşi: cinci ani de activitate * George D. Florescu, Planul unui Institut de Genealogie. Memoriu [1938] * Comunicări la simpozioane/congrese anterioare * Comunicări în şedinţele CHGS-I în anul academic 1997-1998 * Izvoare genealogice * Opera posthuma * Discuţii * Contribuţii genealogice * HERB. CAIETE HERALDICE (IV) * Cronica ştiinţifică.
Volumul are XVI + 352 pagini şi poate fi cumpărat de la redacţia revistei (Str. Lascăr Catargi nr.15, 6600 Iaşi) sau primit prin poştă (cu achitarea taxelor de expediţie).
Membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta”, cu cotizaţia achitată la zi, beneficiază de o reducere de 50%.
O revizuire genealogică
Într-o lucrare recentă (Comuna Ipatele, I, Iaşi, 2000*), am identificat (p.94) pe soţia clucerului Andoca (Handoca), Măricuţa, cu informaţiile dintr-un document rezumat în CDM, III, nr.973, ispisocul lui Istratie Dabija voievod din 12 mai 1663, prin care întărea mănăstirii din Dealul Mare (azi, Hadâmbul) mai multe cumpărături şi danii. Pitarul Andoca şi jupâneasa lui Măricuţa dăruiseră chiar locul pe care a fost zidită mănăstirea, iar o Măriuţa, fata lui Palade vistiernicul şi soră cu Gavril şi Toader Palade, făcuse danie o poiană cu loc de prisacă numită Piţoaia, pe pârâul Uşiţa, astăzi pe teritoriul satului Mironeasa, nu departe de mănăstire. În lipsa altor relaţii genealogice cunoscute, am considerat că Măricuţa lui Andoca şi Măriuţa, fiica lui Palade, ar putea fi aceeaşi persoană, date fiind cvasiidentitatea numelor, vecinătatea donaţiilor şi menţionarea lor în acelaşi context.
Câteva acte de curând intrate în circulaţie ştiinţifică în integralitatea lor prin seria de Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, I-III, Iaşi, 1999-2000*, editate de Ioan Caproşu (vol. I în colaborare cu Petronel Zahariuc), aduc elementele necesare pentru o mai exactă cunoaştere a unor legături de rudenie care ne interesează.
Măriuţa, sora lui Paladie, dăruise mănăstirii din Dealul Mare două poieni din Codrul Iaşului, la 1 iulie 1662 (II, nr.28). În ispisocul amintit mai sus, din 12 mai 1663 (II, nr.54), aceeaşi Măriuţa este identificată şi prin sintagma “ce au fost după Cârstiian jicniceriul”. Acesta din urmă este Cârstiian Dabija, menţionat ca martor într-un zapis din 5 martie 1657 (I, nr.425) ca ginere al unei Ţaţo (sora răposatului Paladie fost vistiernic), adică soţ al unei nepoate de frate, deci al Măriuţei. La rândul său, Măricuţa “Andocoie” (soţia clucerului Andoca) apare într-un zapis de vânzare din 8 ianuarie 1664 (II, nr.61), într-o relaţie genealogică fără legătură cu familia Palade. Un Alexa, cu sora sa, Ştefana, şi cu verele sale, Nastasie Şedzăroaie, Măricuţa Andocoie şi o altă Măricuţa, vindeau locul cu casa din Iaşi al mătuşii lor Irina Pănoaie, soţia binecunoscutului staroste de negustori Pană Caceaune (I, nr.359, din 24 noiembrie 1649). Acest Alexa este, desigur, Alexa Pană, care apare ca martor la o vânzare de case din Iaşi, la 15 septembrie 1662, alături de unchiul său, Pană Caceaune (II, nr.34).
Aşadar, soţia zlătarului (apoi pitar şi clucer) Andoca provenea din familia de negustori ieşeni Pană, din prima jumătate a secolului XVII.
Două documente inedite menţionează, ca martor, pe un Andoca călăraş de Ţarigrad, feciorul Prodănesăi (II, nr.213, din 16 decembrie 1668, şi nr.282, din 5 august 1669). În al doilea document, apar printre martori atât Andoca clucerul cât şi Andoca călăraşul, acesta din urma putând fi o rudă (nepot ?) a celui dintâi. Nici o altă relaţie dintre cei doi nu ne apare în mod cert.
Mircea Ciubotaru
*Cf., în acest Buletin, p.11.
Publicaţii
MIHAIL DIMITRIE STURDZA, Grandes familles de Grèce, d'Albanie et de Constantinople. Dictionnaire historique et généalogique, 2e édition revue et augmentée, Paris, 1999 (Chez l'auteur), 658 p.
Lucrare de uriaşă erudiţie şi de artă în acelaşi timp, cartea aceasta însumează o parte din rezultatele muncii de decenii a autorului. Sunt aşteptate primele volume ale seriei româneşti, care se anunţă ca o veritabilă enciclopedie genealogică.
ION T. SION, Umbrăreşti - vatră milenară de istorie, Focşani, 1999, 448 p.; MIRCEA CIUBOTARU, PETROLIANA ZARĂ, Comuna Horleşti, Iaşi, Ed. “Performantica”, 1999, 266 p.; MIRCEA CIUBOTARU, Comuna Ipatele. I. Studiu istoric. Toponimie, Iaşi, Ed. “Apollonia”, 2000, 264 p.
Toate cele trei volume dovedesc importanţa abordării genealogice a istoriei satelor; prin aceasta, sunt indispensabile cercetătorilor în domeniul genealogiei medievale şi moderne.
IOAN CAPROŞU ed., Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, Iaşi, Ed. “Dosoftei”, I (1408-1660), în colaborare cu PETRONEL ZAHARIUC, 1999, 688 p.; II (1661-1690), 2000, 776 p.; III (1691-1725), 2000, 736 p.
Volumele însumează 1839 de documente relative la istoria Iaşilor, cu informaţii preţioase mai cu seamă pentru “patriciatul” ieşean (negustori, meşteşugari, preoţi etc). Genealogiile orăşeneşti - ilustrate tot de curgerea proprietăţilor - devin, astfel, un capitol accesibil şi pentru vechiul târg al Iaşilor.
Starea Institutului
Noi membri. În şedinţele din 10 octombrie şi 7 noiembrie 2000, Comitetul Director a avizat cooptarea de noi membri: Sergiu Celibidache, Manuela Cernat, Vladimir Mischevca, Bogdan Neculcea, Mihai-Alin Pavel, Marinela Pop-Câmpeanu, Dan Dragoş Ungureanu (cu începere de la 1 octombrie 2000).
C h i t a n ţ ă
S-a primit de la d-___ _________________________ suma de _________ lei, reprezentând cotizaţia pentru trim._______/2000.
Restanţele totalizează suma de ______________ lei, reprezentând cotizaţia aferentă trim. _____________________
Membrii Institutului sunt rugaţi să consulte Regulamentul cotizaţiilor, publicat în numărul 1-2/2000 al Buletinului (p. 4-5).
În primul trimestru al anului 2001, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta” - în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute - este de ___.000 lei, iar cotizaţia lunară este de ___.000 lei.
În spiritul art. 12, § (a), din Statute, refuzul de a achita cotizaţia lunară este considerat ca notificare simbolică a renunţării la calitatea de membru al Institutului “Zotta”.
Neplata cotizaţiei lunare atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an conduce la radierea automată din evidenţele Institutului (Regulamentul cotizaţiilor, art. 11 şi 12).
Donaţii şi donatori
Neagu M. Djuvara - documente; Nicolae Edroiu, Ştefan S. Gorovei, Bogdan Neculcea, I. Varlam - cărţi.
Ioan Mavrocordat - 500.000 lei; Bogdan Neculcea - 100 DM.
Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate folosindu-se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul “Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32, 6600 IAŞI.
Tel. 032 - 21.86.77 E-mail: rer_genealog@mail.dntis.ro
Ne puteţi citi şi pe Internet :
www.irgh.org
Acest Buletin se distribuie gratuit membrilor Institutului Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta”, costul său şi taxele de expediţie fiind incluse în cotizaţie. Distribuirea este oprită automat după trei trimestre de neplată a cotizaţiei lunare.
Buletinul poate fi cumpărat de orice persoană interesată, preţul său fiind întotdeauna 1/10 din cuantumul cotizaţiei pentru întregul trimestru în curs. Preţul acestui număr este de 7200 lei.
© Institutul Român de Genealogie şi Heraldică “Sever Zotta” 2000
ISSN 1582-2206
