BULETINUL
INSTITUTULUI ROMÂN
DE
GENEALOGIE ŞI HERALDICĂ
„SEVER ZOTTA“
Premii şi burse
Recenta întrunire a Adunării Generale a Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta“, cu prilejul celui de-al X-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 13-16 mai 1999), a pus în lumină unele intenţii şi dorinţe de a se institui premii şi burse. Astfel, d-nii Ion Balş (Elveţia) şi Radu Miclescu (Germania) şi-au exprimat dorinţa de a finanţa cercetări privind istoria familiilor Balş şi Miclescu; d-l dr. Claudius von Teutul (Germania) a anunţat instituirea unei burse pentru cercetări privind familiile bucovinene; d-l Ion Mavrocordat intenţionează să instituie un premiu pentru lucrări închinate familiilor fanariote: S-a făcut publică, de asemenea, constituirea premiilor „Ion C. Filitti“ (d‑na Georgeta Filitti) şi „Elena şi Artur Gorovei“ (d-l Ştefan S. Gorovei). Regulamentele acestor premii şi burse se vor stabili ulterior.
O lucrare inedită
D-l Grigore Ghika (Bucureşti), membru al Comitetului de Patronaj al Institutului „Sever Zotta“, ne comunică planul amănunţit al unei ample lucrări inedite despre domnii din familia Ghica, redactată de bunicul d-sale, Ion Ghika (1873-1949), urmaş drept al lui Grigore IV Ghica, primul domn pământean al Ţării Româneşti. Absolvent al Şcolii de Mine de la Paris, Ion Ghika a fost, între 1919 şi 1944, efor al Spitalelor Civile (doi din cei trei efori reprezentau familiile donatoare Cantacuzino şi Ghica). Interesat de istorie în general şi de istoria familiei sale în special, Ion Ghika a lucrat mai mulţi ani, până în 1940, la cele opt volume intitulate Istoria voievozilor Ghika. Iată conţinutul acestor volume, care însumează peste 1200 de pagini dactilografiate, cu numeroase documente şi ilustraţii.
Volumul I, închinat secolelor XVII-XVIII, are următoarea compunere: I. Observaţiuni asupra unora din lucrările consultate. II. Gheorghe, Ghica domn al Moldovei. III. Gheorghe Ghica, domn al Ţării Româneşti. IV. Subcapitole: luptele din 1661 şi 1662 în Ardeal; lupta de la Ujvar 1663; Moartea postelnicului Constantin Cantacuzino; lupta de la Leventz 1664. V. Şederea în străinătate a lui Grigore Ghica. VI. Grigore I Ghica, a doua domnie în Ţara Românească; lupta de la Hotin. VII. Personalitatea lui Grigore I Ghica vodă. VIII. Grigore II Ghica domn al Moldovei. IX. Grigore II Ghica, domn al Munteniei. X. Grigore II Ghica, domn al Moldovei, a doua domnie. XI. Grigore II Ghica, domn al Moldovei, a treia domnie. XII. Grigore II Ghica, a doua domnie în Ţara Românească. XIII. Personalitatea lui Grigore II Ghica vodă; zidirile ridicate de Grigore II; boierii din timpul lui Grigore II. XIV. Centenarul Eforiei Spitalelor Civile. XV. Alexandru Ghica, domn titular al Moldovei. XVI. Matei Ghica, domn al Munteniei. XVII. Matei Ghica, domn al Moldovei. XVIII. Scarlat Ghica, domn al Moldovei. XIX. Scarlat Ghica, domn al Munteniei. XX. Scarlat Ghica, domn al Munteniei. XXI. Alexandru I Ghica, domn al Munteniei. XXII. Grigore III, domn al Moldovei; XXIII. Grigore III, domn al Munteniei: războiul ruso-turc 1768-1774; prinderea lui Grigore III Ghica vodă; Congresul de la Focşani şi Congresul de la Bucureşti; campania din anii 1773-1774 şi pacea de la Cuciuc-Cainargi. XXIV. Grigore III Ghica în a doua domnie în Moldova: ocuparea Bucovinei de către austrieci; uciderea lui Grigore Ghica; mărturiile Ruxandrei, fiica lui Grigore Ghica, despre moartea tatălui ei; cauzele uciderii. XXV. Personalitatea lui Grigore III; portretele lui Grigore III.
Volumul II priveşte secolul XIX: XXVI. Evenimentele premergătoare domniei lui Grigore IV Ghica vodă. XXVII. Numirea mitropolitului Grigore; dregătorii lui Grigore IV; răscoala lui Simion şi Ghiţă; situaţia grecilor din ţară; măsuri administrative şi financiare luate de domn; lucrări executate; relaţiile domnului cu consulii şi situaţia sa faţă de puterile străine; războiul ruso-turc. XXVIII. Personalitatea lui Grigore IV. XXIX. Anexe după rapoartele lui Kreuchely. XXX. Alexandru II Ghica vodă: plecarea domnilor la Constantinopol; investitura domnului; măsuri financiare; raporturile domnului cu consulul rus; inspecţiuni în ţara; conflictul între domn şi Adunare; sosirea sultanului la Silistra; alegerea Adunării Obşteşti în 1836; articolul adiţional; afacerea Marsilie; plecarea domnului în străinătate; uneltirile lui Mihail Sturdza vodă; relaţiile domnului cu Miloş Obrenovici; activitatea consulilor Titov şi Daşkoff; complot contra domnului; deschiderea Adunării din 1840; prima revoltă de la Brăila; intervenţia domnului în favoarea ţăranilor; noua Adunare din 1841; a doua revoltă de la Brăila; uneltirile lui Daşkoff; sosirea generalului Duhamel; mazilirea domnului; activitatea lui Alexandru Ghica vodă în timpul domniei sale. XXXI. Fondarea oraşului Alexandria. XXXII. Anexe: date statistice din epoca lui Alexandru Ghica. XXXIII. Despre călători străini prin Muntenia în timpul lui Alexandru Ghica. XXXIV. Grigore V Ghica, domn al Moldovei: ocupaţia rusească 1853-1856; războiul ruso-turc şi evacuarea Principatelor de către trupele ruseşti; ocupaţia austriacă; reîntoarcerea în scaun a lui Grigore V Ghica vodă; părăsirea scaunului de către Grigore V; personalitatea lui Grigore Ghica vodă; XXXV. Alexandru Ghica, caimacam al Munteniei.
Volumul III cuprinde anexe documentare: partea I - documente (unele inedite) relative la domnii din familia Ghica, la banul Dimitrie Ghica şi urmaşii săi în general, precum şi un scurt istoric al bisericii Ghika-Tei, al palatului Ghika-Tei şi al aceluia de la Căciulaţi; partea II - extrase din Storia dei Principi Ghika(1873), de Dora d'Istria (Elena Ghika).
Volumul IV cuprinde genealogia documentată a familiei Ghika.
Volumul V, intitulat Hrisoave, zapise şi alte acte,conţine acte rămase de la Grigore IV Ghica, între care Condica sineturilor moşiei Colentina (în total, 109 documente).
Volumul VI este constituit din Ilustraţii:V,l – fotografii după portretele domnilor şi ale unor membri ai familiei (ultimul fiind beizadea Dimitrie, omul politic din veacul trecut); VI,2 – fotografii ale bisericilor Fedeleşoiu, Pantelimon (azi dărâmată), Sf. Spiridon, Ghika-Tei, ale mormintelor din jurul acesteia şi ale palatului Ghika-Tei.
Volumul VII, denumit Apendice(scris în anii 1940-1942), conţine completări la volumele anterioare.
Volumul VIII este numit Acte privind descendenţii lui Grigore IV Ghica vodăşi cuprinde documente rămase de la fiii domnului, anume Grigore († 1858) şi Scarlat († 1875) cât şi unele rămase de la fratele său, Mihalache Ghica.
O istorie a familiei Ghika scrisă de un membru al ei, pe baza izvoarelor cunoscute, dar şi cu numeroase acte inedite, prezintă un interes care nu poate fi tăgăduit. Se va găsi un editor pentru ea ?
Şedinţa Comitetului Director
Joi, 8 iulie 1999, Comitetul Director al Institutului „Sever Zotta“ s-a întrunit în şedinţă ordinară, pentru a examina problemele curente. După ce s-a analizat contribuţia Institutului la organizarea celui de-al X-lea Congres de Genealogie şi Heraldică (Iaşi, 13-16 mai 1999), s-a cercetat situaţia financiară, la încheierea primului semestru de activitate. Comitetul Director a constatat, cu mâhnire, că sunt destul de numeroşi membrii Institutului care nu şi-au achitat (în întregime sau parţial) cotizaţiile aferente acestui răstimp, după cum mai există şi persoane care şi-au asumat calitatea de membri-fondatori fără să fi remis, până la această dată, nici măcar contribuţia minimă (30.000 lei) la constituirea capitalului social. Faţă cu această situaţie, s-a decis să se trimită tuturor membrilor Institutului o circulară, datată la 1 iulie 1999, cu consemnarea sumelor achitate şi a restanţelor. S-a hotărât menţinerea cotizaţiei lunare (cu tot ceea ce derivă din acest indicator), în trimestrul III, Ia suma de 15.000 lei.
Comitetul Director a examinat şi posibilitatea de a se tipări unele volume de mică întindere, într-o serie care s-ar putea intitula (după sugestia d-lui Paul Cernovodeanu, preşedintele Institutului) Caietele „Sever Zotta“; se are în vedere un volum închinat chiar patronului nostru (reunind studii şi documente) şi un altul, care să adune evocările genealogiştilor şi heraldiştilor români citite în şedinţele de deschidere ale Congreselor din ultimii ani. înfăptuirea practică a acestui proiect va fi examinată în toamnă.
De la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie
(Filiala Iaşi)
În anul academic 1999-2000, şedinţele publice de comunicări ale Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi) vor avea loc după programul cunoscut, de regulă în a doua marţi a fiecărei luni, la orele 17.30. Şedinţa de deschidere a anului academic este prevăzută pentru marţi, 21 septembrie 1999. Calendarul complet al şedinţelor va fi stabilit de Biroul Permanent al CHGS-Iaşi la începutul lunii septembrie şi va fi comunicat prin intermediul numărului 9al acestui Buletin.
În al treilea trimestru al anului 1999, taxa de înscriere ca membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta“ – în condiţiile prevăzute de articolul 8 din Statute – este de 45.000 lei, iar cotizaţia lunară este de 15.000 lei.
Neplata cotizaţiei atrage o atenţionare (după două trimestre), un avertisment (după trei trimestre), iar după un an prezumă renunţarea voluntară la calitatea de membru (hotărârea Comitetului Director din 11.1.1999).
Până la definitivarea noului statut al BANCOREX, rugăm pe prietenii şi colaboratorii noştri să nu mai utilizeze contul deschis la Sucursala Iaşi a acestei bănci, pe numele Institutului „Sever Zotta“, anunţat în numerele anterioare ale Buletinului (25110.200.201268.000.00.7), ci să întrebuinţeze, pentru mandatele poştale sau telegrafice, adresa înscrisă în josul acestei coloane.
Donaţii şi donatori
D-l Radu Miclescu (Germania) - 100 $.
D-l Mihai-Răzvan Ungureanu - 135 000 lei.
D-na Viorica Russ (Bucureşti) cu familia - 500.000 lei, în amintirea soţului şi părintelui lor, ing. Dan Russ, membru al Institutului († 21 martie 1999).
Trimiterile poştale de orice fel (scrisori, colete, mandate etc.) vor fi expediate folosindu‑se exclusiv următoarea adresă : Ştefan S. Gorovei, Institutul “Sever Zotta”, Oficiul poştal 1, Căsuţa poştală 32, 6600 IAŞI.
Tel. 032 - 21.86.77
© Institutul Român de Genealogie şi Heraldică
“Sever Zotta” 1999
