CE VOIM
|
|
Ivească-se, dar, pe moşie
Zori blânde sau nori fioroşi,
Române, lozinca să-ţi fie:
Ne-aducem aminte, strămoşi !
(Al. Davila, „Balada strămoşilor")
|
Scopul revistei de faţă este de a trezi şi a mări în cercurile largi ale societăţii româneşti, dincoace şi dincolo de hotarele ei politice, interesul pentru istoria, viaţa şi viitorul familiilor, pentru ca din interesul acesta special să profite interesul general pentru istoria, viaţa şi viitorul neamului românesc. Nu vanităţii şi orgoliului să servească cercetările noastre, ci, arătând familiilor oglinda vremilor apuse, să se vază într-însa cum în adevăr au fost: boieri sau mazili, negustori sau ţărani, iar nu duci, marchizi, cavaleri cruciaţi, conţi ungureşti, mârzaci tătăreşti sau chiar patriciani romani şi a[lte] a(semenea] invenţii, sfinţite de o aşa-numită „tradiţie genealogică", care, departe de a ridica vaza aristocraţiei romane, au contribuit să compromită reputaţia studiilor genealogice, intru cât au găsit ele adăpost în unele publicaţii de tristă memorie.
Mijlocia cel mai bun pentru popularizarea studiilor genealogice, atât în interesul genealogiei, care nu poate să progreseze decât prin un schimb continuu de vederi şi date, cât şi în sensul întăririi simţului istoric în societate – care la noi, datorită unor influenţe externe, străine de sufletul nostru naţional, este mult mai slab decât a fost odată şi [decât] ar trebui să fie conform trecutului nostru multisecular – este scoaterea unei reviste.
Fără pretenţii de înaltă erudiţie, străină mai cu seamă luptelor politice, departe de orice tendinţă snobistă de diferenţiere socială, menirea revistei este: de a lămuri unele noţiuni şi chestiuni genealogice încă puţin clare, de a se ocupa în special cu rolul istoric al unor familii sau persoane, de a publica documente, inedite sau puţin cunoscute, scrisori şi inscripţii, de a deschide o coloană pentru întrebări şi răspunsuri genealogice, de a urmări activitatea publicistică de interes genealogic, de a publica diferite comunicări mărunte de interes genealogic ş[i] a[ltele] a[semenea].
Cum vedem, vom trata chestiunile de genealogie în cadrul definiţiei ei, obicinuite, în sens strict; a unei ştiinţe auxiliare a istoriei, istoriei sociale şi culturale, deschizând însă cu plăcere coloanele revistei noastre acelor articole care ar intra în cadrul definiţiei largi a genealogiei, ca a unei ştiinţe de sine stătătoare, cuprinzând problemele eredităţii, ale patologiei ereditare, biologiei, psihologiei ş.a., după cum vedem atinse problemele acestea în raport cu genealogia în cartea, care serveşte de bază genealogiştilor moderni în Germania, a răposatului prof[esor] univ[ersitar] din lena, dr. Ottokar Lorenz, „Lehrbuch der gesammten wissenschaftlichen Genealogie".
În fine, regretăm că, din cauza depărtării de la centrul cultural al românismului, n-am avut ocaziunea să ne asigurăm de cu vreme colaborarea binevoitoare a tuturor domnilor încercaţi în ale genealogiei; nădăjduim însă că, încredinţându-se Domniilor Lor de râvna noastră serioasă pentru propăşirea ştiinţei genealogice şi de obiectivitatea severă pe care o vom pune la baza oricărei lucrări, nu vor întârzia să ne dea onorificul şi mult preţuitul Domniilor-Sale concurs.
(„Arhiva Genealogică", I, 1912, 1, p. 1-2).
