Actualitate

 

Din partea Consiliului Director al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”

(15 noiembrie 2017)
 
Marţi, 10 octombrie a.c., a avut loc ultima întrunire a Comitetului de Organizare constituit în vederea pregătirii celui de-al XVIII-lea Congres Naţional de Genealogie şi Heraldică.
S-au analizat toate propunerile și s-a decis, în primul rând, ca acest Congres să aibă loc la Iaşi, în perioada 10–12 mai 2018.
 
Tematica generală a Congresului va avea în vedere genealogia şi heraldica, atât cele istorice, cât şi cele personale. Partea istorică poate să cuprindă o paletă largă de teme şi subiecte întemeiate pe investigaţiile genealogice şi heraldice sau conexate acestora (prosopografie, antroponimie şi toponimie; elite, mobilitatea populaţiei; izvoare, ediţii, metode moderne; precursori, publicaţii etc.). Partea definită ca personală va fi consacrată expunerii investigaţiilor întreprinse de participanţi cu privire la istoria şi genealogia familiilor proprii; heraldica personală va include atât pe cea privată, cât şi pe cea instituţională şi teritorială.
Având în vedere că în 2018 va fi celebrat centenarul Marii Uniri, este de dorit și ca o parte dintre comunicări să abordeze subiecte în legătură cu evenimentele și oamenii care și-au adus contribuția la înfăptuirea ei.
Prin urmare, în acord şi cu direcţiile cercetărilor din domeniu pe plan mondial, le propunem participanților o serie de teme prioritare, dar, ca întotdeauna, Comitetul de Organizare aşteaptă sugestii şi din partea lor:
–   Genealogia din punctul de vedere al metodologiilor;
–   În centrul cercetării genealogice: familia;
  • Facerea și desfacerea familiei / logodnă, căsătorie, divorț, deces / în lumina izvoarelor specifice / foi de zestre, testamente, împărțeli; anunțuri (faire-part) de naștere, căsătorie și moarte /;
  • Familia și transmiterea patrimoniului material, cultural și simbolic;
–   Familii, oameni și destine în Marele Război;
  • Monumentele ridicate în cinstea eroilor căzuţi în Primul Război Mondial – izvoare pentru genealogii rurale;
  • În vâltoarea războiului – istorii familiale şi locale. Alte izvoare specifice: cimitire ale eroilor, liste de morţi, răniţi şi dispăruţi;
   Marea Unire şi consecinţele ei asupra heraldicii teritoriale şi instituţionale, în lumina izvoarelor sfragistice, numismatice, vexilologice.
 
Una dintre şedinţele în plen va fi închinată familiei Tăutu.
 
Detalii practice
Înscrierea pentru participarea la Congres presupune achitarea la zi a cotizaţiilor.
Taxa de înscriere a fost stabilită la 150 RON pentru toţi participanţii, cu sau fără comunicări; membrii societăţii beneficiază de o reducere, prin includerea în această sumă a cotizaţiei pentru anul 2018.
Institutul „Sever Zotta” se va strădui să preia cheltuielile de cazare şi masă pentru participanţii (membri ai societăţii) cu comunicări. Cei care îşi pot susţine singuri aceste cheltuieli sau o parte a lor (prin cazare la anumite instituţii sau prieteni etc.) vor fi rugaţi să comunice din timp organizatorilor; asemenea situaţii ar reprezenta un sprijin însemnat în organizarea Congresului, constituind o scădere a sarcinii financiare care revine Institutului. Participanţii fără comunicări vor binevoi să accepte acoperirea parţială a respectivelor cheltuieli, iar persoanele însoţitoare – acoperirea integrală.
Toţi cei care doresc ca acest Congres să poată avea loc şi să se desfăşoare în condiţii optime sunt rugaţi să identifice posibilităţi de suplimentare a bugetului pe care Institutul „Sever Zotta” îl va aloca în limitele posibilităţilor sale şi numai ţinând seama de celelalte cheltuieli a căror perspectivă nu poate fi neglijată. Uşurarea sarcinii financiare se poate realiza prin sponsorizări acordate atât în bani, cât şi în servicii.
Membrii societăţii sunt rugaţi să nu uite că prezenţa participanţilor la Congres, pentru două sau trei zile, impune cheltuieli care depăşesc cu mult contribuţia financiară a fiecăruia dintre ei, materializată prin cotizaţiile anuale şi taxa de înscriere. În funcţie de cuantumul acestor cheltuieli, participanţii cu comunicări vor fi rugaţi să mai adauge – ca şi în cazul Congreselor anterioare – o contribuţie la acoperirea cheltuielilor de cazare.
Membrii Institutului „Sever Zotta” sunt rugaţi să nu uite şi că au datoria – prevăzută de Statute – de a achita cotizaţia; pentru anul în curs, ea este de 15 RON pe trimestru (60 RON pentru anul întreg). Se reaminteşte, de asemenea, de posibilitatea sponsorizării interne, prin direcţionarea către societatea noastră a 2% din impozitul global pe venit.
 
Comitetul de Organizare aşteaptă anunţarea intenţiilor de participare până la data de 31 decembrie a.c. – trimise exclusiv pe adresa: alexpinzar(arond)gmail(punct)com –, după care, printr-o circulară specială, se vor cere titlurile pe baza cărora să se poată alcătui programul preliminar al Congresului. Folosirea altor adrese va duce la ignorarea mesajelor.
Pe pagina de Facebook a Institutului „Sever Zotta” (www.facebook.com/IRGHSZ) vor fi postate periodic ultimele noutăţi şi detalii cu privire la organizarea Congresului. Facilităţile de mesagerie ale paginii pot fi folosite, de asemenea, pentru transmiterea către Comitetul de Organizare a întrebărilor şi mesajelor celor interesaţi.

Colocviul Naţional
„Biografie – Prosopografie – Genealogie”

(25 aprilie 2017)

În ziua de marţi, 25 aprilie 2017, va avea loc la Iaşi, în Sala H1 a Casei Catargi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, începând de la ora 9.15, Colocviul „Biografie – Prosopografie – Genealogie. Discuţii de metodologie şi studii de caz din Antichitate şi până în prezent”. Manifestarea este organizată de Departamentul de Cercetare al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” şi DAAD Alumni-Club Iaşi. Afişul şi programul colocviului pot fi consultate aici.


Apariţie editorială

(15 februarie 2017)
 
 
A apărut, de curând, la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, volumul care reunește actelele Colocviului Național „Puterea cuvântului, a exemplului şi a simbolului”, desfăşurat la Iaşi, la 29 octombrie 2015, sub egida Centrului de Studii Clasice şi Creştine al Facultăţii de Istorie din Iaşi şi a Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”.
 Cuprinsul volumului, cuvântul înainte al editorilor, Maria Magdalena Székely şi Nelu Zugravu, precum şi rezumatele studiilor pot fi consultate aici.
 

Comunicat

(ianuarie 2017)
 
Al XVII-lea Congres Naţional de Genealogie şi Heraldică a reunit la Iaşi, în zilele de 12–14 mai 2016, un mare număr dintre membrii Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, unii ca participanţi cu comunicări, alţii doar ca asistenţi. Ei s-au constituit în Adunare Generală atât în şedinţa de deschidere a Congresului, cât şi la încheierea acestuia. În prima şedinţă (joi, 12 mai), a fost ascultat – în cadrul Cuvântului inaugural – raportul despre starea societăţii, prezentat de d-l Ştefan S. Gorovei, al cărui mandat de preşedinte tocmai se încheia. Înainte de a depune însemnul atribuţiei pe care a îndeplinit-o timp de cinci ani (2011–2016), preşedintele a numit administratori ai societăţii pe d-nii dr. Mihai-Bogdan Atanasiu şi dr. Alexandru Pînzar, membri ai Comitetului (Consiliului) Director[1] în exerciţiu (numit în 2014).
Vineri, 13 mai, s-a întrunit Consiliul Ştiinţific al Institutului „Sever Zotta”. Au fost prezenţi 15 membri, iar cinci dintre cei absenţi au delegat reprezentarea. La propunerea Comitetului (Consiliului) Director, componenţa Consiliului Ştiinţific a fost completată prin cooptarea d-nei dr. Aurica Ichim, manager al Muzeului Unirii, în locul devenit vacant în 2015.
Au fost examinate, apoi, chestiunile supuse discuţiei.
În dorinţa de a avea o evidenţă realistă a persoanelor care fac parte din Institutul „Sever Zotta”, Consiliul Ştiinţific a decis publicarea listei membrilor pe site-ul www.irgh.org, cu respectarea prevederilor legale. Aceasta va permite o evaluare mai corectă şi a situaţiei achitării cotizaţiilor, întrucât se constată existenţa a numeroase restanţe, unele cumulând mai mulţi ani consecutivi. Or, conform art.10, § (c), din Statute, membrii societăţii au datoria de a achita o cotizaţie pe care art. 1 din Regulamentul cotizaţiilor o defineşte ca fiind o „expresie a solidarităţii care îi uneşte în această instituţie şi care simbolizează partea de contribuţie personală întru atingerea ţelurilor comune” [2]. Iar conform art.51, § (b), din Statute, cotizaţiile constituie „una dintre sursele patrimoniului Institutului”. Ca urmare, neachitarea cotizaţiilor pe o durată mai lungă poate să însemne renunţarea la calitatea de membru al Institutului „Sever Zotta”.
Consiliul Ştiinţific a decis să susţină majorarea cotizaţiei de la 40 la 60 RON pe an cu începere de la 1 ianuarie 2017. Restanţele existente la acea dată vor fi recalculate conform acestui nou cuantum.
Prin vot secret, membrii Consiliului Ştiinţific şi-au exprimat opţiunile cu privire la persoana căreia urmează să i se încredinţeze preşedinţia Institutului „Sever Zotta” pentru mandatul 2016–2021. Voturile au fost sigilate într-un plic, predat d-nei Aurica Ichim.
Adunarea Generală şi-a reluat activitatea sâmbătă, 14 mai, după ce s-au prezentat ultimele comunicări. La redeschiderea lucrărilor, d-l Christian Settipani (Franţa) a fost proclamat membru de onoare al Institutului „Sever Zotta”.
Au fost validate hotărârile Consiliului Ştiinţific privind completarea componenţei sale şi majorarea cotizaţiei începând cu 1 ianuarie 2017. Adunarea Generală a decis ca după patru ani de neplată a cotizaţiilor calitatea de membru al Institutului „Sever Zotta” să fie automat suspendată.
Deschizând plicul cu voturile membrilor Consiliului Ştiinţific, d-na Aurica Ichim a constatat că 12 din cele 16 voturi exprimate l-au recomandat pe d-l Ştefan S. Gorovei pentru îndeplinirea mandatului de preşedinte al societăţii în perioada 2016–2021. Recomandarea Consiliului Ştiinţific a fost adoptată de Adunarea Generală şi validată prin aclamaţii.
*
În ședința sa din 10 ianuarie 2017, Comitetul (Consiliul) Director a stabilit că până la 31 martie 2017 toate cotizațiile restante vor putea fi achitate în cuantumul nemajorat.

 

[1] Conform Statutelor, acest organ de conducere se numeşte Comitet Director, iar conform noilor prevederi legale relative la organizarea şi funcţionarea asociaţiilor şi fundaţiilor – Consiliu Director. Până la modificarea Statutelor, folosim această formulă.

[2] Buletinul Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, VIII, 2006, 1-3, p. 8.

 


Participarea românească la cea de-a III-a Conferinţă Internaţională de Heraldică şi Vexilologie

(Cieszyn-Opava, 31 august – 4 septembrie 2016) 

 

 
În perioada 31 august – 4 septembrie a.c., a avut loc, la Cieszyn, în Republica Polonă, cea de-a III-a Conferinţă Internaţională de Heraldică şi Vexilologie. Evenimentul a fost organizat de către Institutul de Heraldică şi Vexilologie (Instytut Heraldyczno-Weksylologiczny), în colaborare cu Universitatea Sileziei din Katowice (sucursala din Cieszyn). Atestat în 1155, oraşul Cieszyn (ceh. Těšín, germ. Teschen) a fost, până în 1918, reşedinţa ducilor de Teschen. Mai vechiul centru urban a fost ulterior împărţit în două, traseul râului Olza constituind, până astăzi, graniţa dintre Polonia şi Republica Cehă.
Înfiinţat la Varşovia, în 1997, Institutul de Heraldică şi Vexilologie şi-a asumat sarcina de a oferi consultanţă autorităţilor locale poloneze, în vederea realizării unui patrimoniu unitar de însemne heraldice şi steaguri. Până în prezent, nu mai puţin de 180 de entităţi cu personalitate juridică au fost sprijinite în vederea stabilirii unei identităţi heraldice şi/sau vexilologice. Sufletul acestei iniţiative, dl. Alfred Znamierowski (n. 1940) este o distinsă personalitate a cercetării heraldice şi vexilologice din ultimele decenii. Autor al mai multor lucrări care au devenit de referinţă, lucrări care s-au bucurat de numeroase traduceri şi reeditări, dl. Znamierovski rămâne un inimos şi neobosit promotor al ştiinţelor auxiliare ale istoriei. În acelaşi timp, domnia sa a contribuit, în timpul exilului (1965-1994), prin activitatea pe care a depus-o în cadrul Radio Free Europe şi Voice of America, la promovarea valorilor democraţiei şi ale drepturilor cetăţeneşti. Colaborator al unor figuri centrale ale heraldicii şi vexilologiei universale (precum Ottfried Neubecker şi Whitney Smith), dl. Znamierovski rămâne cunoscut îndeosebi pentru volumul The World Encyclopedia of Flags, lucrare recompensată, în 2003, de către Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Vexilologice cu premiul „Vexillon”.
În peisajul cercetărilor de profil, reuniunile cu caracter bienal organizate de către Institutul de Heraldică şi Vexilologie ocupă un loc deloc de neglijat. Ele se adresează specialiştilor de pretutindeni – şi îndeosebi din Europa Centrală. În afara componentei ştiinţifice, reuniunile de la Cieszyn au şi o latură practică, referitoare la promovarea unor uzanţe optime referitoare la folosirea de steme şi steaguri, atât la nivel public, cât şi privat. Urmărindu-se păstrarea şi valorificarea corespunzătoare a tradiţiilor heraldice şi vexilologice, se urmăreşte şi asigurarea unor standarde grafice de calitate. Găzduite chiar în sediul – monument de arhitectură – al sucursalei din Cieszyn a Universităţii Silezei, lucrările evenimentului se desfăşoară într-o singură secţiune, buna receptare a discursului fiecărui vorbitor fiind facilitată de asigurarea unei traduceri în timp real (din polonă în engleză şi invers). Organizarea unor expoziţii tematice, vizitele de studiu, schimbul de publicaţii, precum şi desăvârşita ospitalitate a organizatorilor constituie premisele pentru stabilirea de contacte între specialişti, precum şi pentru schimbul de experienţă.
Cu prilejul conferinţelor de heraldică şi vexilologie de la Cieszyn, tricolorul României a fluturat pentru cea de-a doua oară. În 2014, ţara noastră a fost reprezentată de către Lucian-Valeriu Lefter (Vaslui), Attila-István Szekeres (Sfântu Gheorghe) şi Tudor-Radu Tiron (Bucureşti), toţi membri ai Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, precum şi de către Alexandru Dan Mândru (Berlin), respectiv Oliver Kovacs (Bucureşti). Anul acesta, delegaţia românească a fost alcătuită de către Lucian-Valeriu Lefter (Vaslui), Mihai-Bogdan Atanasiu (Iaşi) şi Tudor-Radu Tiron (Bucureşti), membri ai Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”. Au participat şi cercetători din Republica Cehă, din Republica Georgia, din Republica Federală Germania, din Republica Slovacă, la care trebuie adăugaţi şi cei din ţara-gazdă. În cadrul conferinţei, au fost susţinute 11 comunicări, care s-au referit la mai multe probleme, între care amintim: heraldică teritorială, cu comunicarea d-lui Grzegorz Trafalski, Herby ziemskie w znakach współczesnych zachodniega Mazowsza (Simboluri teritoriale în stemele districtelor de astăzi ale Mazoviei apusene), cu comunicarea d-lui Petr Exner, Znaky a vlajky městských části Ostravy (Stemele şi steagurile districtelor Ostravei), precum şi cu comunicarea d-lui Roman Klimeš, Coats of Arms and Flags of Jersey (Stemele şi steagurile [insulei] Jersey); heraldică civică, cu comunicarea d-lui Krzysztof Guzek, Herb Dublina i jego modyfikacji na przestrzeni 400 lat. (Stema oraşului Dublin şi transformarea acesteia în ultimii 400 de ani); heraldică rurală, cu comunicarea d-nei Elżbieta Bimler-Mackiewicz, Symbolika religijna na dawnych pieczęciach wiejskich i jej wplyw na wspólczesną heraldyke gmin przygranicznych (Simbolistica religioasă a vechilor sigilii rurale şi impactul acesteia asupra heraldicii de astăzi a localităţilor de frontieră); vexilologie naţională, cu comunicarea d-lui Wlodzimierz Chorązki, Weksylla krajów Lewantu w I i II dekadzie XXI wieku (Steaguri din Levant în primele două decenii ale secolului al XXI-lea); vexilologia militară, cu comunicarea d-lui Krzysztof Jasienski, Niezrealizowane projekty sztandarów ludowego Wojska Polskiego (Proiecte nerealizate ale steagurilor Forţelor Armate Poloneze în perioada comunistă). Adăugăm aici şi prezentarea d-lui Zbigniew Kordula, Dobra flaga, zwykla flaga (Steag bun, steag firesc), demers care se înscrie pe linia unei abordări practice a fenomenului vexilologic. Tot astfel, trebuie amintite şi luările de poziţie foarte documentate ale unor specialişti de prim rang ai heraldicii şi vexilologiei, precum dl. Jaroslav Martykán, fost preşedinte al Societăţii Cehe de Vexilologie (Česká Vexilologická Společnost), respectiv dl. Roman Klimeš, membru fondator al Institutului Internaţional de Cercetări Vexilologice (World Vexillological Research Institute).
Delegaţia românească a prezentat două comunicări, ambele inspirate din istoria heraldicii autohtone: Economic Realities Reflected in the Heraldic Seals of the Mediaeval Moldavia (Realităţi economice oglindite în sigiliile heraldice ale Moldovei medievale), de Lucian-Valeriu Lefter şi Tudor-Radu Tiron, respectiv An Armorial Souvenir of the Byzantine Empire: the Presence of the Double-Headed Eagle of the Cantacuzino (Kantakouzenos) Family in Today’s Romanian Civic Heraldry (O amintire heraldică a Imperiului Bizantin: prezenţa acvilei bicefale a familiei Cantacuzino în actuala heraldică administrativă românească), de Mihai-Bogdan Atanasiu şi Tudor-Radu Tiron.
În programul conferinţei a fost inclusă şi lansarea lucrării d-lui Mamuka Gongadze, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Heraldicii, de pe lângă Parlamentul Republicii Georgia (State Council of Heraldry at the Parliament of Georgia), Symbols of Abkhazia. The draft symbols for Abkhaz Autonomous Republic (Simbolurile Abhaziei. Proiecte de însemne pentru Republica Autonomă Abhază), Tbilisi, 2106. Tot în cadrul conferinţei a fost organizată şi o vizită de studiu în oraşul Opava din Republica Cehă, prilej pentru vizitarea clădirii istorice a Arhivei Provinciale din Opava (Zemský archiv v Opavě), cel de-a treilea fond arhivistic – atât sub aspectul vechimii, cât şi sub cel al bogăţiei patrimoniului – din această ţară. Participanţii au fost întâmpinaţi de către directorul instituţiei, dr. Karel Müller, care a prezentat mai multe izvoare cu caracter heraldic şi sigilografic (impresiuni sigilare, armoriale, diplome de înnobilare, anuare ale nobililor, colecţii de documente autentificate prin peceţi etc.). Reputat cercetător al heraldicii spaţiului vechiului Ducat al Sileziei – şi nu numai – dl. Müller le-a oferit celor prezenţi, cu titlu gratuit, mai multe lucrări care i se datorează.
Încheierea lucrărilor conferinţei a fost marcată printr-o cină festivă care a avut loc în restaurantul tradiţional „u Czecha”, de lângă fântâna „Trzech Braci” din Cieszyn – monument istoric amintind de legenda celor trei fraţi care au întemeiat oraşul, în anul 810...
Trebuie amintit şi că, pe drumul înspre şi dinspre locul organizării evenimentului, delegaţia românească a vizitat, în scop de documentare, mai multe obiective din Ungaria, Polonia şi Republica Slovacă (catedrala din Esztergom, centrele istorice ale oraşelor Cracovia, Nitra, Bielsko-Biała, Żywiec, Košice şi Levoča, precum şi castelul de la Bojnice).
 

A XXIII-a Reuniune a Comisiei Mixte de Istorie Româno-Ungară
„Istorie, genealogie și transferuri culturale”

(20-23 septembrie 2016, Alba Iulia)


La acest eveniment, de primă importanţă pentru ştiinţa genealogică românească,
Institutul „Sever Zotta” a fost reprezentat de d-l Ştefan S. GOROVEI şi d-na Maria Magdalena SZÉKELY.

Programul manifestării
 

 

 
     

 

Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”